![Print](http://www.hotnews.ro/images/new/article/print.gif "Printeaza articolul '<span style=\"color: rgb(204, 0, 0);\"></span>Istoricul Bogdan Murgescu, <span style=\"color: rgb(153, 0, 0);\">discutie online</span> despre motivele decalajului economic al Romaniei: "Egoismul elitelor, reaua functionare a institutiilor si insuficienta valorificare a capitalului uman"'")
![YM](http://www.hotnews.ro/images/new/article/send_by_ym.gif "Trimite pe Yahoo Messenger articolul '<span style=\"color: rgb(204, 0, 0);\"></span>Istoricul Bogdan Murgescu, <span style=\"color: rgb(153, 0, 0);\">discutie online</span> despre motivele decalajului economic al Romaniei: "Egoismul elitelor, reaua functionare a institutiilor si insuficienta valorificare a capitalului uman"'")
![E-mail](http://www.hotnews.ro/images/new/article/send_by_email.gif "Trimite pe e-mail articolul '<span style=\"color: rgb(204, 0, 0);\"></span>Istoricul Bogdan Murgescu, <span style=\"color: rgb(153, 0, 0);\">discutie online</span> despre motivele decalajului economic al Romaniei: "Egoismul elitelor, reaua functionare a institutiilor si insuficienta valorificare a capitalului uman"'")
![Comentarii](http://www.hotnews.ro/images/new/article/comments.gif "Comentarii pentru articolul '<span style=\"color: rgb(204, 0, 0);\"></span>Istoricul Bogdan Murgescu, <span style=\"color: rgb(153, 0, 0);\">discutie online</span> despre motivele decalajului economic al Romaniei: "Egoismul elitelor, reaua functionare a institutiilor si insuficienta valorificare a capitalului uman"'")
Aparuta recent la Editura Polirom, "Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)", semnata de reputatul istoric Bogdan Murgescu, este o carte de economie si de istorie in acelasi timp, in care autorul atinge subiecte „fierbinti” cum ar fi integrarea europeana si criza mondiala, influentele pe care le au acestea asupra Romaniei si cum am putea depasi aceste dificultati.
"Pornind de la ideea ca intelegerea corecta a situatiei noastre de azi trebuie sa aiba adincime istorica si o dimensiune comparatista, am reconstituit felul in care decalajele economice s-au acumulat in diversele perioade istorice scurse de la 1500 incoace, si am analizat cum s-au dezvoltat un grup de 3 tari care acum 5 secole erau cam la fel de putin dezvoltate ca si teritoriile romanesti: Danemarca, Irlanda si Serbia. Aceste experiente istorice ne arata atit greselile pe care ar fi bine sa le evitam, cat si unele dintre caile prin care o tara poate sa depaseasca subdezvoltarea si sa intre in clubul select al tarilor prospere", spune profesorul Bogdan Murgescu.
Bogdan Murgescu este profesor doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii din Bucuresti. Distins cu Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Romane pentru lucrarea Circulatia monetara in Tarile Romane in secolul al XVI-lea (1996). Alte lucrari publicate: Istorie romaneasca – istorie universala (600-1800) (1994), A fi istoric in anul 2000 (2000), Istoria Romaniei in texte (coordonator, 2001), Revolutia romana din decembrie 1989. Istorie si memorie (coordonator, Polirom, 2007).
Subiectul este interesant si sper sa gasesc in librarii cartea dvs.
1. Va rog sa expuneti pe scurt doua sau trei cauze principale ale decalajullui economic al Romaniei fata de Vest, in perspectiva dvs.
2. Ati tinut cont si de studiile sociologului Daniel Chirot?
A fost statul unitar un factor de modernizare sau a esuat in incercarea de a moderniza cu adevarat Romania? Sta in puterea statul sa modernizeze societatea si economia?
De ce romanii, desi gindesc individualist, fac parada de colectivism? Care sint motivele istorice pentru existenta acestei "ipocrizii"?
Statul unitar ar fi putut face mai mult. El a esuat insa. In principiu, statul poate ajuta la modernizarea economiei si societatii, dar nu o poate face singur.
Nu sunt convins ca romanii sunt singurii "ipocriti" de acest fel din lume. Nici nu cred ca trebuie sa cautam cauzele pentru asemenea comportamente prea mult in trecut, ci ar trebui sa vedem care sunt regulile deseori nescrise ale comunicarii in spatiul public.
2. Dezbaterea publica curenta din multe domenii (reforma invatamantului, reducerea deficitului bugetar, solutii pentru iesirea din criza economica) sugereaza increderea in existenta si eficienta unor solutii top-down. Este sistemului de institutii formale chiar atat de important? Merita sa ne pierdem timpul "fine-tuning to death" institutii formale (facand si desfacand ministere si agentii, schimbandu-le si ras-schimbandu-le regulile de functionare, trecand diferite entitati dintr-o jursidictie in alta si inapoi)?
2. Ati atins o problema sensibila. Mai binele este uneori dusmanul binelui. De altfel, decat prea desele schimbari legislative, mi se pare mai important ca fiecare sa incerce sa faca cat mai bine ce are de facut in domeniul sau de activitate. Pe de alta parte, uneori trebuie eliminate si unele dintre piedicile legislative.
Personal, eu nu cunosc nici un exemplu de roman cu experienta vestica care sa aiba vreo putere de decizie in politica sau economia statului roman.
tot interesanta imi pare si perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, din 1945 si pana la abdicarea Regelui.
Perioada 1945-1947 a fost scurta si chinuita.
V-ati asumat un subiect pe care istoricii nostri il ocolesc, dar care reprezinta o realitate evidenta. Prin urmare, nu va pot decat felicita pentru o carte "curajoasa" (nu e singura, de altfel, daca ma gandesc doar la "A fi istoric in anul 2000").
Intrucat inca n-am lecturat lucrarea Dvs., nu va pot pune niste intrebari foarte la obiect. As fi insa curios daca:
1. Putem vorbi doar de o "acumulare" sau si de o "reducere" a acestor decalaje pentru perioade bine determinate (de exemplu, perioada tare a modernizarii/"occidentalizarii" noastre, 1881-1914)? Am evita o lectura liniara pe care unii ar putea-o face facil, pornind de la subtitlul propus, chiar daca, in durata lunga a istoriei noastre, termenul de decalaj isi pastreaza "sonoritatea".
2. Credeti ca o astfel de analiza poate (re)consolida, paradoxal, un model interpretativ, bazat pe raportul dintre centru si periferie, uneori stereotip discutat si mai ales extrapolat in mediile nonstiintifice (politice)?
3. Cum evaluati raportul dintre economic si cultural in explicarea acestor decalaje pentru exemplele alese (Danemarca, Irlanda, Serbia si Romania)?
Cu multumiri anticipate!
1. Da, au fost si 2-3 subperioade de reducere a decalajelor relative.
2. Nu cred ca eu confirm modelul centru-periferie, dar nici nu pot exclude ca unele dintre argumentari sa poata fi utilizate pentru reiterarea acestuia. Mai mult, acest model surprinde corect unele aspecte ale evolutiei istorico-economice. El nu trebuie insa absolutizat.
3. Este vorba de o influentare reciproca. Cea mai clara demonstratie se poate vedea pentru Danemarca secolului XIX.
Din pacate, spatiul academic este plin de astfel de axiome care au preluat un fel de vulgata weberiana si sunt voci care pretind, nici mai mult, nici mai putin, o protestantizare a ortodoxiei, facuta responsabila de toate racilele societatii romanesti.
Cu toate acestea, exista o singura constanta din anul 1500 pana astazi: apasarea fiscala, pana la spoliere, a romanilor. Mai mult, de mai bine de 200 de ani, ne aflam in plin proces de modernizare, o modernizare dusa de elite. Proces la care a fost supusa si Biserica, dupa cum au aratat o serie de istorici (N. Iorga, mai recent G. Enache). Deci, o marginalizare a ortodoxiei, de fapt, sau o remorcare a ei, cel mult, la interesele specifice ale statului modern.
Este o enigma pentru mine: cum se face ca in fata unor date factuale atat de evidente au atat de mare succes teoriile care acuza ortodoxia pentru problemele economice? Sa fie oare acest lucru urmarea unei lipse de realism sociologic/stiintific in comunitatea academica?
Referitor la ortodoxie, ar fi interesant ca cei apropiati Bisericii sa incerce sa vada si cum ar putea aceasta ajuta atat coerenta societatii, cat si dezvoltarea atitudinilor favorabile performantei economice.
2.Cum poate fi explicata actuala criza pornind de la concluziile dvs.?
2. Am aratat in carte, p.476-481.
Unde se duce diferenta de bani? La stat sau la comerciant/producator/importator etc.?
Care este nivelul taxelor in Romania, comparativ cu alte tari din UE, sa zicem Germania? Ne putem considera "furati" la acest capitol?
De cateva zile stau si ma intreb. Cine ma "fura" mai mult? Statul, prin taxe si impozite sau angajatorul(ma refer la mediul privat), care castiga aproximativ de 15 ori mai mult de pe urma muncii mele.
De ce in Franta, angajatii de la privati isi permit sa incendieze depozitul angajatorului atunci cand sunt nemultumiti sau sa sechestreze managerii iar in Romania se merge pe ideea capul plecat sabia nu-l taie?
De ce doar bugetarii isi permit luxul de a organiza o greva, fara teama repercursiunilor?
Pe cand o carte care sa largeasca orizontul angajatului roman care lucreaza la privat? Sa inteleaga ca si el are dreptul sa isi spuna cuvantul.
Multumesc
Nu prin nivelul taxelor ne putem considera furati, ci prin calitatea proasta a serviciilor publice asigurate de stat.
Nu pot raspunde cine va fura mai mult.
Credeti ca in Franta scapa usor un incendiator sau un sechestrator?
Este buna intrebarea de ce bugetarii nu se tem de repercursiuni. In ceea ce priveste luminarea angajatilor de la privat, de ce nu scrieti dv.?
1. Care sunt cauzele (indiferent de natura lor) care duc la statuarea unei anumite mentalitati colective?
2. Care sunt aceste cauze pentru mentalitatea romaneasca?
multumesc
Adica o elita care sa doreasca ridicarea tarii si nu pastrarea cat mai mult timp a puterii prin orice mijloace, cu orice costuri.
Am avut vreodata o elita care sa doreasca sa transforme Romania, romanii? S-o inscrie pe o spirala ascendenta a dezvoltarii?
Va felicit pentru carte si sper sa se bucure de succesul pe care il merita o astfel de lucrare!
As vrea sa va intreb daca sursele pe care le-ati folosit dvs sunt aceleasi care au stat si la baza manualelor de istorie studiate de cei care si-au facut studiile in perioada comunista? Desigur, ma astept ca dvs sa fi mers la originalul surselor si astfel, sa avem parte si de noutate, poate chiar revolutie in ceea ce priveste cunostintele noastre.
Multumesc.
Nu, sursele nu au fost aceleasi, printre altele si pentru ca eu am folosit multe studii recente, realizate la noi sau in alte tari. De aceea, cred ca veti gasi multe lucruri diferite de ce ati invatat atunci. Pe de alta parte, multe dintre noutati nu tin doar de studiile noi, ci si de o lectura mai atenta a unor izvoare care erau de mult accesibile.
Care din ele sunt false sau incorecte?
1) Educatia deficitara din familie cu privire la munca
2) Tarele educatiei socialiste
3) Lipsa simtului proprietatii si a lucrului bine facut
4) Cultul crestin ortodox impinge mai mult spre ruga si spre atitudinea “da-ne doamne”
5) Majoritatea politicienilor sunt prima generatie la oras
2. In principiu da, dar formularea este prea generala si nespecifica
3. Este o sursa de inapoiere.
4. Nu sunt convins de adevarul acestei afirmatii.
5. Azi? Nu cred ca este riguros adevarat. Dar calitatea politicienilor este o problema serioasa.
("Pe vremea aceea eram o putere economica", "Pe vremea aceea nu exista subdezvoltare", "Pe vremea aceea nu existau corupti" etc)
In ce masura aceasta perspectiva statistica ne-ar putea ajuta la intelegere si, eventual, la corectare ?
Perspectiva statistica ajuta, dar inca si mai mult analiza factorilor de succes sau de esec. Problema este sa fim dispusi sa facem efortul de a ne corecta, si apoi sa nu ne lasam furati de echipele de zgomote
- de ce impozitele sunt chiar mai mari la noi, decat in Vest?
- de ce preturile sunt aproape toate mai mari la noi, decat in Vest?
- de ce politicienii nostri FURA mai mult si mai pe fata la noi, decat in Vest?
2. Piata este prea subtire, iar profitorii prea multi.
3. Nu stiu sigur daca fura mai mult, dar accept ipoteza. de ce fura mai pe fata? Pentru ca institutiile nu-si fac treaba, si pentru ca noi ii realegem.