"Multi ma intreaba de ce nu luam de la bogati ca sa dam la saraci. Raspunsul este urmatorul: Pentru ca Romania nu are atatia bogati ca sa dea la toti saracii. Romania nu este suficient de bogata astfel inca sa ofere cetatenilor conditiile de viata pe care Europa le ofera", a declarat ministrul de Finante Sebastian Vladescu, in deschiderea Forumului Financiar Central şi Sud-Est European. "Efortul pe care sistemul bancar si BNR l-a facut pentru a tine liniile de credit deschise era dimensionat pentru o alta lume. Chiar si in prezent facem eforturi mari pentru ca aceste linii de credit sa ramana deschise. Un ajutor pe care Statul sa il acorde sistemului privat este greu de imaginat", a precizat ministrul Vladescu.

Potrivit ministrului, a aduna acum bogatia si a o redistribui e o eroare pe termen scurt, mediu si lung. "Proiectul pentru Romania este extrem de ambitios, nu incearca sa gaseasca solutii functionale doar pentru un partid sau un grup de interese, ci sa functioneze pe cat mai mult timp pentru cat mai multi romani", a mai spus Vladescu

Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor:

• În limitele actualului spaţiu bugetar nu este o sursă directă care să fie pusă la dispoziţia mediului de afaceri dincolo de granturile europene
• Resursele de care dispunem la ora actuală sunt extrem de limitate

• Cifrele economiei globale ne arata ca traim o perioada de timp extrem de ingrijoratoare
  
• Ceea ce trebuie inventat in acest moment e un sistem nou. O economie noua care sa plece de la capacitatea fiintei umane de a creea. In aceste perioade exista riscul violentei
  
• Criza din '29-'33 s-a stins prin Al Doilea Razboi Mondial. Se fac scenarii care includ violenta si in Romania, dar acest lucru nu ajuta nimanui. Analizele arata ca acest lucru ramane, totusi, posibil. Trebuie insa sa fim suficient de inventivi ca sa mentinem pacea
• Mai intai trebuie creata aceasta bogatie pe care apoi eventual sa poata fi redistribuita
  
• Bogatii sunt acei oameni  care sunt dispusi sa invete toata viata, sa riste, cei care finalmente livreaza veniturile pentru redistribuire
• Aceasta criza este dincolo de orice inchipuire a noastra
• Cred că facem ceea ce trebuie pentru cetăţenii României chiar dacă pare o sinucidere şi o eroare din punct de vedere economic
• Mă întreb uneori ce naiba caut aici. Este, pe lângă un stres enorm, şi un challenge enorm. Este o încercare pe care nu mă aşteptam să o trăiesc, pe care nu mă aşteptam ca un politician să şi-o asume vreodata
• Pe lângă stresul enorm, ma confrunt şi cu o provocare. Sper sa reusim sa trecem cu bine peste aceasta criza
• Avem nevoie de spirit antreprenorial, dar nu am folosit cuvantul "stimulare"
• O crestere a taxelor ar fi insemnat o reducere a resurselor pentru investitii
• Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate, iar Romania trebuie sa fie atractiva pentru fluxurile financiare straine
• In limitele actualului spatiu bugetar nu avem o resursa care sa fie pusa la dispozitia IMM. Exista scheme de garantare puse in functiune, dar multe nu sunt utilizate. Uitati-va la ce se intampla la Eximbank din acest punct de vedere
• Majorarea unor taxe nu este suficientă pentru depăşirea crizei, care excede tot ceea ce autorităţile mondiale şi-au putut închipui
• Trăim o criză care excede cu mult ceea ce ne-am putut închipui. Măsurile obişnuite de a mări o taxă sunt insuficiente
  
• Trebuie să te uiţi în adâncul economiei pentru a vedea ceva care se întâmplă în trei ani
  
• Singura resursă pe care România o are este resursa umană, a celor cu iniţiativă, vrem să îi susţinem, încercând să oferim celorlalţi ajutoare sociale, uneori minime

Milena Messori,director pentru România al Bancii Europene pentru Investitii

• Aceasta criza a incetat la finele lui 2009 dar nivelul de crestere estimat nu a fost atins. In Romania, cresterea economica s-a oprit, in vreme ce in Franta, cresterea a fost constanta
• Banca Europeană pentru Investiţii are disponibilă pentru împrumut o sumă de 1 - 1,5 miliarde euro, ce poate fi acordată României dacă există proiecte sustenabile de investiţii
• In România, este nevoie de mai multe investiţii. Este nevoie să se profite de fondurile structurale. E mai puţin vorba de ce poate face Banca Naţională a României şi mai mult de ce poate face guvernul, pentru a folosi resursele pe care le are
  
• Intenţionăm să acordăm împrumuturi între 1 şi 1,5 miliarde de euro în România. Acest lucru este posibil dacă ni se prezintă proiecte viabile. Suma este disponibilă pentru România, singura problemă este să identificăm proiectele finanţabile
• Ce poate face o bancă naţională pentru depăşirea crizei? Am văzut o reducere a cerinţelor privind rezerva minimă obligatorie. Este o măsură de care s-a beneficiat. În România, această criză a încetinit la finalul anului trecut, dar nivelul de creştere pe care ne bazam nu a fost înregistrat. Creşterea economică s-a oprit în România, în timp ce în Franţa creşterea a fost constantă

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR:

• Datoria publică a crescut de cinci ori în aprilie 2010 faţă de luna similară din 2009

• Datoria publică ar putea ajunge la 40 la sută din PIB la finalul anului 2010
• Bancile straine nu isi vor retrage capitalurile pentru ca piata de aici este interesanta
  
• Departamentul nostru de monitorizare urmareste indeaproape situatia si intervine atunci cand este nevoie
  
• De cate ori li s-a cerut cresterea capitalurilor, acestea s-au conformat. Expunerea bancilor straine nu numai ca se mentine ci este uneori chiar deasupra nivelului solicitat
• Nu este nevoie ca băncile greceşti să îşi retragă banii pentru că România este o piaţă atrăgătoare, iar o mare parte din băncile greceşti profită de situaţia din România. Aceste bănci sunt entităţi româneşti şi se supun regimului bancar din România sunt bine capitalizate.
  
•  Nu vedem niciun fel de probleme în ceea ce priveşte băncile greceşti. Băncile se supun reglementărilor privind prudenţa

Cea de a VII-a editie a Forumului Financiar organizat de Forum Invest in colaborare cu Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice se desfasoara in perioada 25-26 mai 2010. Intre subiectele dezbatute la eveniment se numara solutiile pentru contracararea efectelor crizei financiare, noile instrumente de control, dezvoltarea economica reala si stabila, obiectivele bancilor centrale si guvernelor in viitor.

La „Finance Forum” va participa incepand de miercuri si doctorul in economie Nouriel Roubini, profesor la New York University”s Stern School of Business, unul dintre cele mai vocale personaje ale lumii economice mondiale. De asemenea, participa peste 30 de vorbitori, ministri, presedinti ai institutiilor bancare, guvernatori si viceguvernatori, presedinti de companii. Miercuri va vorbi public Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Simeon Djankov, vice-prim-ministru si ministrul de Finante din Bulgaria, Pasquale Diana, vicepresedinte al Morgan Stanley (UK), Dominic Bruynseels, presedintele executiv al BCR, Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, Rasvan Radu, presedinte al Unicredit Tiriac Bank, Ionut Costea, presedinte al Eximbank.

Cat despre Nouriel Roubini, acesta va acorda teme precum planul european de reforma a sistemului financiar versus cel american, riscul de contagiune al crizei din Grecia pentru zona Euro si viitorul uniunii monetare europene. „Ingrijorarea cu privire la criza din Grecia si tarile PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania) si viitorul uniunii monetare europene au devenit chestiuni de demagogie in ultimele saptamani.

Inca din ianuarie 2006, la Forumul Economic Mondial de la Davos am vorbit despre unele dintre riscurile cu care se va confrunta uniunea monetara europeana iar ingrijorarea pe care am exprimat-o atunci, referitoare la economiile Italiei, Greciei, Portugaliei si Spaniei, l-a nemultumit pe ministrul Tremonti (n.r. Giulio Tremonti, ministrul italian al Economiei si Finantelor). Este inca mare nevoie sa atragem atentia asupra riscurilor din interiorul Uniunii Europene”, a declarat Nouriel Roubini in preambulul Forumului Financiar de la Bucuresti, care soseste in aceasta dupa-amiaza in Capitala.