Oficialii bancilor locale nu mizeaza pe caderea Guvernului in urma votului motiunii de cenzura, au declarat pentru HotNews.ro, reprezentanti ai mediului bancar. Ei nu exclud insa in totalitate o asemenea varianta, caz in care am putea asista la o crestere a CDS-urilor (costul asigurarii impotriva riscului de neplata). In esenta, bancile reproseaza guvernantilor lipsa unui program coerent de reforma si de vointa pentru a readuce economia pe crestere.

ING analizeaza in raportul sau financiar de luni dimineata posibilele evolutii politice de marti. "Ministrul de finante declara ca recentele licitatii esuate sunt rezultatul unor randamente ridicate -in jur de 8%- cerute de participanti. Acesta precizeaza ca MF nu putea reactiona altfel deoarece nici rata de dobanda cheie nu a fost modificata, nici ranting-ul tarii. Ministrul de finante afirma ca au o rezerva de lichiditate si “ne batem cu bancile”. Aceste declaratii ale conducatorului MF par ciudate (mai ales cea din urma) si subliniem faptul ca majorarea randamentelor nu este in totalitate surprinzatoare avand in vedere ca FMI a spus la inceputul lunii mai ca deficitul public se indreapta catre 9,1% din PIB in absenta unor masuri corective – un nivel departe de tinta agreata cu FMI la momentul respectiv de 5,9% - o modificare a nevoii de finantare poate genera presiuni de crestere asupra ratelor de dobanda pentru titlurile de stat", noteaza Vlad Muscalu, economist al ING Bank.

"Presiuni suplimentare vin de pe scena politica. O cadere a guvernului in urma votului de neincredere de maine este o posibilitate – desi nu este scenariul nostru de baza. Toate acestea au contribuit la cresterea nivelului CDS (o asigurare impotriva riscului de neplata) cu maturitatea de 5 ani cu aproximativ 150pb de la inceputul lunii mai, pana la 370pb - desi rating-ul tarii a ramas neschimbat. Astazi MF intentioneaza sa vanda 1mld RON certificate de trezorerie cu scadenta la 6 luni. Declaratiile prezentate mai sus ar indica inca o licitatie esuata", mai explica Muscalu, care mai spune ca acesta este cel mai plauzibil scenariu "dar nu excludem o alocare mai redusa la un randament in jur de 7%".

Alti reprezentanti ai mediului bancar spun ca sunt ingrijorati nu neaparat de soarta de maine a votului, cat mai ales de lipsa de planuri şi viziuni clare in privinta masurilor viitoare. "Este foarte probabil ca acest Guvern sa ramana, dar ingrijorator este ca fie el fie un altul care va veni sa nu dispuna de o strategie economica bazata pe coerenta", a declarat presedintele unei banci comerciale locale.

Presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen a explicat de ce o criza politica poate fi un pret de platit pentru austeritatea pe care Guvernul vrea sa o impuna. "Dacă preţul (măsurilor de austeritate - n.r.) este o criză politică poate că merită plătit acest preţ", dar şi dacă "taxele ar trebui să crească, ar fi neplăcut. Guvernul este într-o situaţie destul de dificilă. Lucrul încurajator este că poate ar trebui să apară şi al treilea partid care să-l ajute", a mai spus Groningen.