Scumpirile fructelor, tigarilor, cartilor si ale unor servicii au inflamat moderat ritmul inflatiei, rata de crestere a indicelui preturilor urcand la 4,38% fata de iunie 2009 si la 0,16% fata de mai 2010, se arata intr-un comunicat al INS. Acest nivel al inflatiei nu este insa iesit din grafic, el materializand practic o serie de riscuri pe care BNR, prin guvernatorul Mugur Isarescu le-a luat in calcul atunci cand a facut proiectiile privind cresterea indicelui general al preturilor.
- Exista posibilitatea abaterii politicii fiscale de la coordonatele incluse in scenariul de baza al proiectiei, avertizeaza BNR
"Principalii factori de risc de provenienta interna sunt asociati politicilor fiscale si de venituri in sectorul public, precum si rigiditatilor structurale din economie. Intarzierea aparitiei unor semnale clare de revenire durabila a economiei la rate de crestere pozitive implica posibilitatea abaterii politicii fiscale de la coordonatele incluse in
Au contribuit la cresterea preturilor:
-Majorarea accizelor la tigari si combustibili si actualizarea cursului de schimb utilizat pentru transformarea acestora in lei
-Presiuni in crestere pe piata internationala a petrolului
- Revenirea dinamicii preturilor externe la valori pozitive
Cine a miscat inflatia in primul trimestru?
scenariul de baza al proiectiei", arata oficialii Bancii Centrale. Potrivit acestora, efectele adverse ale unei astfel de abateri asupra cresterii economice si ratei inflatiei ar fi substantial amplificate in absenta unor masuri corective care sa permita derularea in bune conditii a acordului de finantare externa.
"Incertitudinea perceputa de agentii economici cu privire la fluxurile viitoare de venituri suprapusa anticiparii unor efecte fiscale adverse asupra acestor venituri genereaza riscul mentinerii sau accentuarii rigiditatilor manifestate in comportamentul de formare a preturilor. Gradul relativ ridicat de incertitudine asociat intervalului de referinta al proiectiei curente justifica atribuirea unei probabilitati ceva mai mari unor abateri in sus de la traiectoria proiectata", mai spun oficialii BNR citati.
- Analistii au estimat corect miscarea preturilor
Economistii-sefi de la ING Bank Romania, Raiffeisen Bank si UniCredit Tiriac Bank au estimat corect evolutia cresterii preturilor, opiniile acestora variind intre 4,3-4,4% anualizat si 0,1-0,2% in termeni lunari.
Nicolaie Chidesciuc (ING) se asteapta ca inflatia sa sara la 7,3% in luna iulie, ceea ce inseamna o rata lunara de 2,8%, si sa atinga un maxim in jurul a 8% in august si septembrie, pentru ca ulterior sa coboare pana la 7% la finele anului. "In esenta, noi avem o abordare usor optimista pentru ca include un impact din majorarea TVA de 2,6 puncte procentuale. Avem acest scenariu pentru ca practic sunt destul de multe componente care nu vor fi afectate de cresterea TVA (reprezentand circa 11% din cos), cum ar fi cartile si medicamentele. Un impact maxim al cresterii TVA ar fi de 3,7-3,8 puncte, dar noi credem ca este un deficit foarte mare de cerere in prezent, ceea ce inseamna ca va fi dificil pentru comercianti sa transmita complet cresterea TVA in preturi", a explicat economistul-sef al ING Bank Romania.
Economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, considera ca "este aproape imposibil" de stabilit nivelul inflatiei in luna iulie, intrucat nu se cunoaste deocamdata cum au reactionat retailerii.
Au contribuit la scaderea inflatiei:
-Persistenţa deficitului de cerere
- Oferta satisfăcătoare de bunuri alimentare
-Volatilitate relativ redusă a cursului de schimb
- Continuarea dezinflaţiei la nivelul preţurilor de producţie
ale bunurilor de consum
Cine a miscat inflatia in porimul trimestru?
Dumitru previzioneaza pentru finele anului o inflatie de 8 - 8,5%, in conditiile in care deprecierea cursului, o productie agricola care va fi probabil afectata de inundatii si incertitudinea privind preturile administrate reprezinta riscuri pe partea unei inflatii mai mari.
"Factori pozitivi privind evolutia inflatiei in 2010 sunt legati de evolutia consumului. Retailerii nu vor putea transfera cresterea TVA catre consumatorii finali in cazul in care consumul se va contracta mai mult. Un val de reducere a consumului ii va determina pe retaileri sa faca ajustari", a spus economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Estimarile analistilor privind inflatia in acest an variaza intre 7% si 8,5%. UniCredit Tiriac Bank si ING Bank Romania au anuntat deja, in aceasta saptamana, noile prognoze privind rata anuala.
- Inflatia reprezinta unul dintre criteriile fixate in acordul de finantare extern, tinta revizuita fiind de 7,9%
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, in aceasta saptamana, ca rata inflatiei se va plasa in jurul valorii de 8% potrivit ultimelor evaluari. Totodata, Consiliul Director al FMI a aprobat revizuirea tintei de inflatie pentru acest an stabilita in acordul stand-by incheiat cu Romania, de la 3,5% la 7,9%, dupa cresterea TVA de la 19% la 24%.
Tinta de inflatie a BNR pentru acest an este de 3,5% plus/minus un punct procentual. Inflatia reprezinta unul dintre criteriile fixate in acordul de finantare externa semnat de Romania, in valoare de 20 miliarde de euro, coordonat de FMI, fiind si unul din criteriile de convergenta pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru aderarea viitoare la Euroland.
- Leul, masa monetara si inflatia
Nu e de neluat in seama faptul ca masa monetara (M3) a consemnat o scadere abrupta in perioada decembrie 2009-februarie 2010 coborand astfel pana la cea mai mica valoare inregistrata din trimestrul II 2001 (-5,1 puncte procentuale, pana la 2,1 la suta); evolutia a reflectat influentele exercitate de persistenta declinului activitatii economice, dar si de efectul statistic al aprecierii monedei nationale. La scaderea dinamicii masei
Intreruperile in media inflatiei influenteaza enorm reactia la impuls a inflatiei. Exista ajustari discontinue ale inflatiei si ale reactiei la politica monetara nesistematica.
When did unsystematic monetary policy have an effect on inflation? – European Central Bank, Working Paper
monetare au contribuit atat numerarul in circulatie, cat si depozitele populatiei si, indeosebi, cele ale companiilor.
Astfel, dupa trei trimestre de relativa stabilitate, ritmul de crestere a depozitelor totale din M3 ale populatiei s-a injumatatit, reflectand declinul veniturilor si influenta rambursarii datoriilor bancare curente ale acestui segment. In aparent contrast cu tendinta de intarire a leului, viteza de crestere a plasamentelor in valuta ale populatiei incluse in M3 s-a dublat, spre deosebire de cea a depozitelor in lei, care s-a injumatatit; schimbarea de portofoliu s-a derulat insa aproape exclusiv in luna decembrie 2009, cand, pe fondul asteptarilor de depreciere a monedei nationale, persoanele fizice si-au majorat volumul cumpararilor nete de devize de pe piata valutara interbancara.
