Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale - HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

Ministrii de Finante din UE discuta luni despre penalizarea tarilor care incalca regulile bugetare

Ministrii de Finante din UE vor discuta astazi despre penalizarea mai eficienta a membrilor care nu respecta regulile referitoare la disciplina bugetara. De asemenea va fi luata in discutie solicitarea a noua tari, intre care si Romania, privind excluderea costului reformei pensiilor din calculul deficitelor si al datoriilor.

Reformele legate de Planul de Stabilitate si Crestere au rolul sa previna declansarea unei noi crize a datoriilor suverane, de tipul celei din Grecia, dupa ce legislatia actuala s-a dovedit ineficienta pentru impunerea unor limite datoriilor si deficitelor.

Ideile de reforma sunt dezbatute intr-un for numit Task Force, format din ministrii de Finante, care s-a reunit pentru prima oara in luna mai.

Surse din zona euro au aratat ca exista o anumita frustrare in randul tarilor UE in legatura cu ritmul progreselor, mai ales ca termenul limita a fost stabilit pentru sfarsitul lunii octombrie, cand reforma trebuie sa fie aprobata de summitul liderilor comunitari.

Sursele au mai spus ca exista un acord general ca guvernele trebuie sa dea o atentie mai mare nivelului datoriilor, dar nu s-au discutat si mijloacele de a monitoriza si sanctiona comportamentul gresit.

Ministrii vor discuta totodata si solicitarea Romaniei si altor opt tari din UE privind excluderea costului reformei pensiilor din calculul deficitelor si al datoriilor, astfel incat statele care aplica reforme pentru consolidarea finantelor publice sa nu fie penalizate.

Cele noua state au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicita schimbarea modului de calculare a datoriei de tara.

Scrisoarea, adresata Comisiei Europene si presedintelui Uniunii Europene a fost semnata de ministrii finantelor din Romania, Suedia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania si Letonia. Recalcularile propuse sunt legate de alocatiile acordate sistemelor de pensii private, iar initiativa apartine Poloniei si Ungariei.

Premierul slovac: Bancile trebuie sa plateasca pentru criza datoriilor din Grecia

Sefa Guvernului de la Bratislava, Iveta Radicova, a carei tara a refuzat sa participe la ajutorul de 110 miliarde de euro acordat Greciei, a declarat ca bancile trebuie "sa plateasca" pentru criza datoriilor care a afectat zona euro.

Parlamentul de la Bratislava a votat in august impotriva participarii cu fonduri la ajutorul acordat Greciei de catre Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, convenit in mai. Radicova a afirmat ca daca tara sa (cea mai saraca membra a zonei euro) ar fi imprumutat cele 800 de milioane de euro solicitate, deficitul bugetar ar fi ajuns la 9.5% din PIB.

Comisia Europeana a anuntat ca regreta refuzul Slovaciei de a contribui la ajutorul pentru Grecia. Votul de neparticipare a Slovaciei la imprumutul pentru Atena nu impiedica insa acordarea ajutorului.

Si premierul ceh a anuntat la sfarsitul lunii august ca Guvernul de la Praga nu va participa nici el la programul financiar de 110 miliarde euro acordat Greciei de UE si FMI. Seful Executivului ceh a adaugat ca tara sa ramane un membru responsabil al UE, care crede in disciplina bugetara.

FMI: Economia mondiala se redreseaza intr-un ritm moderat

Economia mondiala se redreseaza intr-un ritm moderat, dar se confrunta in continuare cu probleme precum nevoia de consolidare bugetara, pe termen mediu, declara directorul general adjunct al FMI, John Lipsky.

Printre problemele existente, Lipski a mentionat necesitatea unor strategii bune pentru retragerea masurilor de stimulare economica, precum si cea de consolidare a bugetelor.

Membrii G20 s-au angajat sa ajunga la un acord in aceasta privinta pana la viitoarea reuniune a liderilor din organizatie, in noiembrie.

Statele Unite, nemultumite de refuzul european de a conferi statelor emergente mai multa putere la nivelul FMI, au luat masuri fara precedent in august, pentru a bloca planurile care ar fi mentinut dominanta Europei in consiliul de conducere format din 24 de membri.

Economiile emergente au cerut o influenta mai mare in institutiile internationale precum FMI, in conformitate cu contributia sporita la economia mondiala.