Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Si bancile se mai cearta intre ele…

de Dan Popa     Dan Popa's Weblog
Joi, 23 septembrie 2010, 15:47 Economie | Finanţe & Bănci

De regula, cearta intre banci se da in Justitie. E drept, in cadrul Asociatiei Romane a Bancilor exista si o comisie de etica, aceasta putand fi declarata in somaj inca de la infiintarea ei (de anul trecut). Nicio banca nu a depus vreo sesizare cu privire la o institutie concurenta. Bancile se cearta de pilda atunci cand una castiga o licitatie, iar cealalta considera ca rivala a trisat . Si atunci incepe trimiterea hartiilor. Un caz il avem mai jos.

DIRECTIA JURIDICA

Nr. 50…6/                /20.02.

CURTEA DE APEL BUCURESTI

Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal

Dosar nr.

Termen :

Banca X,
cu sediul in Mun. Bucuresti, , reprezentata prin D-na … – Director executiv al Directiei Juridice si Dl. – Sef serviciu Litigii,

in calitate de intimata in cauza ce face obiectul dosarului mentionat mai sus,

in temeiul disp. art. 308 rap. la art. 115 c. pr. civ., depunem urmatoarea,

I N T A M P I N A R E


prin care solicitam respingerea ca nefondata a Plangerii depuse de Banca Y impotriva Deciziei nr. 39…/C3/ din data de … (numita in continuare “Decizia”) a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (numit in continuare CNSC).

Nu vom relua descrierea situatiei de fapt care a condus la declansarea litigiului, apreciind ca aceasta situatie este cunoscuta de instanta, urmand sa punctam numai aspectele de netemeinicie ale plangerii, raportate la continutul Deciziei emise de CNSC.

A r g u m e n t e :

Criticile aduse Deciziei, exprimate sub forma unor intrebari, sunt formale si superficiale.

O prima critica, vizeaza o evidenta eroare materiala continuta in Decizie, cu privire la elementele de identificare ale contestatiei depuse de Banca X : contestatia cu nr. de iesire 52../816/…. a fost inregistrata la CNSC sub nr. 17…/…… Din eroare, in primul paragraf din motivarea Deciziei, se retine ca inregistrarea contestatiei la CNSC poarta numarul 15…/1…. Eroarea materiala este evidenta, intrucat nu putea fi transmisa contestatia in 17.09. din moment ce a primit nr. de inregistrare de iesire din banca in data de 28.09..

De altfel, pe originalul contestatiei, aflat la dosarul cauzei, se poate vedea care a fost nr. de inregistrare la CNSC, pentru a fi eliminata orice discutie pe aceasta tema. Aceasta neconcordanta este calificata drept o simpla eroare si de catre autoritatea contractanta (pct. 3 din Adresa 100../DIA/ catre CNSC). In acelasi timp, in concluzia Plangerii se solicita expres respingerea Contestatiei inregistrata la CNSC sub nr. 170../ a Bancii X.

O a doua critica a Deciziei, de asemenea nefondata, vizeaza “lipsa” criteriilor in temeiul carora CNSC a apreciat ca Banca Y nu a respectat cerintele obligatorii precizate in Fisa de date a achizitiei, cap. VI pct. 5 – “Modul de prezentare a ofertei financiare”.

Se apreciaza in Plangere ca potrivit cap. VI pct. 5 din Fisa amintita mai sus, cerinta obligatorie era aceea de a se completa formularul denumit “formular de oferta” si anexa la acesta, ceea ce se pretinde ca s-a facut, prin preluarea mentiunilor generice din caietul de sarcini al licitatiei.

Este absurd sa se pretinda ca s-a indeplinit o cerinta obligatorie a prezentarii ofertei, cand se preiau chiar datele solicitate de autoritatea contractanta, in loc de a fi completate mentiuni concrete, in functie de care, autoritatea contractanta sa poata evalua, in mod corect si concret, oferta. Se argumenteaza in Plangere ca “cerinta obligatorie era de completare” si ca, preluand datele generice din caietul de sarcini (care erau obligatorii) s-a oferit “o perspectiva larga asupra conditiilor de creditare si posibilitatii unui calcul corespunzator al valorii (de fapt al pretului – n. ns.) contractului de achizitie publica”.

O a treia critica a Deciziei vizeaza aprecierea CNSC ca Anexa 2 a Formularului 3 – Oferta financiara, prezentata de Banca Y , “contine conditii suplimentare privind creditarea, transformand oferta intr-o oferta alternativa, a carei depunere nu era permisa, conform Fisei de date a achizitiei”.

Aprecierea CNSC este intemeiata. Printr-o verificare chiar sumara, se poate constata ca, desi in Caietul de sarcini autoritatea contractanta mentiona, ca o conditie obligatorie, garantarea creditului cu gaj asupra conturilor curente si cu cesiuni de contracte, in Anexa 2 la Oferta financiara a Bancii Y, la capitolul referitor la garantii se mentioneaza: ipoteci de prim rang asupra unor active aflate in proprietatea imprumutatului, asupra activului finantat de Banca si, abia in ultimul rand, cesiuni de contracte, si aici cu limitari (acceptare prealabila din partea Bancii, exclusiv restante). Gajul asupra conturilor curente nici macar nu este mentionat la “garantii”, ci la cap. Elemente de confort.

In aceste conditii, apreciem ca nici nu ar fi fost necesare alte argumente in contestatia formulata de Banca, ci ar fi fost suficient sa fie sesizat CNSC cu privire la aceste aspecte, care prin ele insele descalifica oferta Bancii Y.

Totusi, este evident ca solicitarea unor garantii suplimentare au permis Bancii Y sa vina cu un pret mai scazut. Asa cum se recunoaste si in plangere, garantiile suplimentare, care vin sa acopere riscul contractual, practic influenteaza pretul de achizitie. Se pretinde insa ca, desi afirmatia “este valabila pe piata financiar-bancara, nu este una universal-valabila, nefiind valabila in cazul autoritatii contractante. Nu se aduce nici un argument care sa infirme valabilitatea afirmatiei enuntate in speta de fata.

Argumentele prezentate in continuare in Plangere (>>>> este o institutie detinuta de Statul Roman, ceea ce face ca riscul aferent acestui debitor sa fie asimilat riscului suveran[1]) nu justifica admiterea acesteia, ci dimpotriva.

In primul rand, riscul suveran este luat in calcul in tranzactii internationale, nefiind cazul in speta. In al doilea rand, riscul suveran este asociat imposibilitatii realizarii unei executari silite asupra debitorului. Prin urmare, daca era luata in calcul aceasta posibilitate, Banca Y nu ar fi solicitat garantii imobiliare in cadrul ofertei financiare, care nu ar fi putut fi executate silit.

De asemenea, argumentele privind incadrarea firmei contractante, care este una de Stat, in categoria de performanta financiara “A” (potrivit Reg. 5/2002 al BNR privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanleor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile ulterioare) si a creditului in categoria “standard”, permiteau acordarea creditului fara garantii reale imobiliare, fiind suficiente garantiile mentionate in caietul de sarcini, asa cum de altfel, au acceptat celelalte banci participante.

Apreciem ca celelalte consideratii pe marginea reglementarilor privind provizioanele au doar menirea de a abate atentia instantei de la analiza legalitatii si temeiniciei Deciziei CNSC.

Totodata, pentru noi a fost surprinzatoare pozitia initiala a autoritatii contractante, cand a declarat castigatoare Banca Y, fara a lua in calcul conditiile de creditare mult mai impovaratoare in privinta constituirii garantiilor reale, chiar daca, in aparenta, pretul creditului era mai scazut.

Chiar si numai taxele de timbru, onorariile de notar si taxa de intabulare in Cartea Funciara, pecepute pentru instituirea ipotecilor, ar fi facut pretul creditului oferit de Banca Y comparabil cu cel oferit de Banca X.

O a patra critica
adusa Deciziei CNSC, de asemenea lipsita de suport real, este afirmatia din Plangere potrivit careia, o data ce a constatat conditiile suplimentare de creditare, care transformau oferta Bancii Y intr-una alternativa, CNSC ar fi trebuit sa anuleze numai in parte aceasta oferta, numai in ce priveste conditiile suplimentare, mentinand drept castigator al licitatiei Banca Y.

Se omite faptul ca, pe de o parte, oferta Bancii Y nu a fost anulata, ci a fost exclusa, conform sanctiunii prevazute in caietul de sarcini emis de SC…SA. Pe de alta parte, prin Decizie se anuleaza “in parte raportul procedurii de atribuire, respectiv decizia de atribuire a contractului”, dispunandu-se continuarea procedurii. Asadar, Decizia nu “anuleaza” oferta Bancii Y, ci, conform dispozitiilor art. 278 din OUG 34/2006, a anulat actele nelegale ale autoritatii contractante, obligand-o pe aceasta sa isi respecte propriile dispozitii cuprinse in caietul de sarcini. CNSC nu putea interveni asupra ofertei, care este o manifestare de vointa exclusiva a participantului in procedura atribuirii achizitiei publice.

Un ultim argument adus pentru admiterea Plangerii
a fost acela ca solicitarea de garantii suplimentare “nu intra in categoria facilitatilor pe care o institutie financiar-bancara le acorda clientilor sai”.

Este adevarat, garantiile suplimentare constituie conditii mai impovaratoare pentru imprumutat, ori tocmai asta trebuia evitat prin procedura de achizitie publica. De aceea, autoritatea contractanta a prevazut in caietul de sarcini ca va putea acorda creditorului numai garantii reale mobiliare, nu si imobiliare, tocmai pentru a evita formalitatile si costurile presupuse de instituirea ipotecilor.

IN CONCLUZIE, pentru argumentele expuse, solicitam:

    * a se constata ca Decizia CNSC atacata a fost emisa in concordanta cu dispozitiile legale in materia achizitiilor publice, iar ca o consecinta fireasca,
    * respingerea ca vadit nefondata a Plangerii depuse de Banca Y  impotriva Deciziei nr. 39…0 din  a CNSC si,
    * obligarea RNP – SC…SA sa finalizeze procedura de atribuire a contractului de achizitie, prin semnarea contractului cu Banca X .


IN DREPT: dispozitiile OUG nr. 34/2006.

PROBE: inscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Solicitam si cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul de avocat.

Depunem prezenta in 2 exemplare, pentru instanta si pentru comunicare catre Banca Y

Director Executiv,                                          Sef Serviciu Litigii,
[1] Riscul suveran este o măsură a capacităţii unei ţări de a-şi onora angajamentele externe şi este strâns legat de datoria externă publică şi public garantată a statului respectiv. Riscul suveran înglobează riscurile aferente datoriei externe publice sau public garantate de stat şi se măsoară prin posibilitatea ca la un moment dat, un stat suveran, să nu poată să-şi onoreze angajamentele externe din motive aflate sub controlul guvernului statului respectiv. Noţiunea de risc suveran a apărut în terminologia instituţiilor financiare înaintea conceptului de risc de ţară, în momentul în care pe pieţele internaţionale şi de capital au fost solicitate împrumuturi din partea unor state independente, care în marea lor majoritate se aflau la începutul dezvoltării economico-sociale. Împrumuturile erau utilizate tocmai pentru dezvoltarea unor programe de investiţii în domeniul economic şi social. Ulterior, s-a constat că, în situaţia în care ţările solicitante ar fi intrat în incapacitate de plată, asupra lor nu se putea realiza executarea silită ca în cazul agenţilor economici, motiv pentru care riscul aferent împrumuturilor acordate a fost denumit risc suveran.


Citeste si comenteaza pe
blogul lui Dan Popa.


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

1129 vizualizari




ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică