Statul cheltuie pe cercetare tot mai putin. Cei mai multi cercetatori sunt in domeniile ingineresc si stiinte naturale

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 24 septembrie 2010, 10:14 Economie | Finanţe & Bănci

În anul 2009, România a cheltuit 2,3 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, circa 89% dintre fonduri fiind destinate cheltuielilor curente si doar 11% fiind investitii propriu-zise, se arata intr-un Raport al Institutului National de Statistica (INS). Banii alocati cercetarii au scazut in 2009 fata de 2008, iar ponderea Statului in totalul investitiilor in cercetare scade in favoarea companiilor private, mai arata datele INS.

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, în scădere cu 0,11puncte procentuale faţă de anul 2008. La sfârşitul anului 2009, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 42.420 salariaţi, în scădere cu 1082 salariaţi faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2008.

Din totalul sumelor destinate cercetarii în cele patru sectoare de performanţă (companii, non-profit, invatamant superior si sectorul guvernamental), 2,07 miliarde de lei au fost dati pe cheltuieli curente, respectiv 88,1% şi doar 279,7 milioane lei au fost alocati investitiilor (11,9%.)

Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, a scăzut cu 3,8 puncte procentuale în anul 2009 faţă de anul 2008.  

În anul 2009, cercetarea fundamentală a înregistrat o scădere cu 7,2  puncte procentuale în cheltuielile totale comparativ cu anul 2008, respectiv de la 49,5% la 42,3%. Cercetarea aplicativă a avut în anul 2009 o creştere de 6,3 puncte procentuale în cheltuielile totale, respectiv de la 42,5% la 48,8%. Pentru dezvoltarea experimentală, din cheltuielile totale a fost alocat un procent de numai 8,9%. Vezi in finalul articolului diferentele dintre cele 3 tipuri de cercetare.
Structura cercetatorilor pe grupe de varsta
Foto: Hotnews


După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2009, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, dar în scădere comparativ cu anul trecut (54,9% faţă de 70,1% în anul 2008), urmate de sursele de la întreprinderi în creştere comparativ cu anul 2008 (34,8% faţă de 23,3%).

Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitǎţile din sectorul guvernamental (49,3%), urmate de unitǎţile din sectorul învǎţǎmânt superior (35,3%) şi unitǎţile din sectorul întreprinderi (15,1%).
 
Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut) în anul 2009, a înregistrat  o pondere de 0,48%, comparativ cu 0,58% în anul 2008. Cheltuiala provenită din fondurile publice deţine o pondere în produsul intern brut de 0,26% în anul 2009, faţă de 0,41% în anul 2008.

Pe domenii ştiinţifice, salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare cu ponderea cea mai mare se regăsesc în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice 46,9%, urmat de domeniul ştiinţelor naturale şi exacte cu o pondere de 14,1%. Numărul cercetătorilor din aceste domenii este semnificativ, respectiv 14.381 persoane (din care 38,2% femei) în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice şi 4.111 persoane (din care 45,9% femei) în domeniul ştiinţelor naturale şi exacte.

Din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2009, după orele efectiv lucrate, 56,0% au lucrat cu normă întreagă  şi 44,0% cu normă parţială.  

Pe grupe de vârstă, în cadrul cercetătorilor, în anul 2009 comparativ cu  anul 2008, s-a înregistrat o creştere cu 4,7 puncte procentuale a ponderii persoanelor cu vârstă de până la 34 ani (29,1% faţă de 24,4%). Ponderea cercetătorilor cu vârsta între 35 şi 54 ani s-a menţinut relativ constantă, respectiv 47,3% .  

Cercetarea-dezvoltarea experimentală (denumită în continuare cercetare-dezvoltare) cuprinde:

•    cercetarea fundamentală, activitate experimentală sau teoretică iniţiată în primul rând, pentru acumularea de noi cunoştinţe privind aspectele fundamentale ale fenomenelor şi faptelor observabile fără să aibă în vedere o aplicaţie deosebită sau specifică;
•    cercetarea aplicativă, activitate de investigare originală în scopul acumulării de noi cunoştinţe, fiind însă orientată, în principal, spre un scop sau un obiectiv practic specific;
•    dezvoltarea experimentală, activitate sistematică, ce se foloseşte de cunoştinţele existente acumulate de pe urma cercetării şi/sau a experienţei practice în vederea lansării în fabricaţie de noi materiale, produse şi dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme şi servicii sau îmbunătăţirea substanţială a celor deja existente.


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

2468 vizualizari

  • -3 (5 voturi)    
    sifonari de banii (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:05)

    ginel [anonim]

    Astia cu cercetarea sifonau banii la greu de la buget, in "parteneriat public-privat".
    • +1 (1 vot)    
      generaliazare... (Vineri, 24 septembrie 2010, 12:55)

      boogiewoogie [utilizator] i-a raspuns lui ginel

      te rog sa te uiti 10 minute la aceasta stire prea putin preluata in media din cauza senzationalului altor prostii:

      http://www.tvr.ro/articol.php?id=89408

      (este legat si de acele telocite)
    • +1 (1 vot)    
      dorele, lasa-ne (Vineri, 24 septembrie 2010, 13:02)

      gogu [anonim] i-a raspuns lui ginel

      Acum cativa ani o prietena obtine o bursa la institutul Max Plank din Germania, pe o tema care la noi ar fi privita ca si cai verzi pe pereti, anume astrofizica. Printre multele relatari cu privire la institutul respectiv, una mi s-a parut remarcabila si anume cea care facea referire la bugetul institutului: "O suma anuala mai mare decat PIB-ul Romaniei". Unii vor spune ca poate ca nu mai imi amintesc perfect dar ordimul de marime este cel care conteaza. In conditiile astea, oricat ar sifona unii sau altii, cercetarea romaneasca este in continuare la pamant.
      La noi, vorba proverbului: "Vrei sa faci din c***t bici si sa si pocneasca".
      • 0 (0 voturi)    
        ai dreptate (Vineri, 24 septembrie 2010, 22:23)

        ampersand [anonim] i-a raspuns lui gogu

        Mi-aduc aminte că-n 1984, România avea datoria externă de aprox 4 miliarde de dolari, iar IBM-ul (doar IBM-ul singur) avea buget de cercetare de 14 miliarde de dolari.
  • +4 (6 voturi)    
    valori (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:18)

    Sinoda [utilizator]

    Si uite asa se duce viitorul , neinvestind in intelignenta unora. Exista oameni cu doctorate care nu pot accesa fonduri de cercetare datorita limitarii drastice a acestora. Si se duc in privat sa faca o munca subcalificata, dupa ce au obtinut laude de la mari profesori de istorie ai Romaniei.
    • -6 (6 voturi)    
      Pai occidentul ii astepta cu bratele deschise. (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:28)

      Alui [anonim] i-a raspuns lui Sinoda

      Oricum cercetare adevarata se face numai la firmele mari gen Samsung, sau proiecte internationale, gen CERN.
      • -1 (3 voturi)    
        aha! (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:41)

        un_om_de_cal [utilizator] i-a raspuns lui Alui

        Frumoasa incercare ... departamentul de resurse umane de la Samsung!
  • +5 (5 voturi)    
    Lumea a treia (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:22)

    Orpheus [utilizator]

    Pare evident: cand lumea nu are de mancare, nu are nevoie nici de cercetare sau arta. Romania nu a investit niciodata in inteligenta sau high tech ci doar in comert (si ala unidirectional - adica din vest incoace).

    Toate guvernele au avut o lipsa de viziune strategica, iar motivul este clar. Nu ai nevoie de strategii, ba chiar te incurca, cand singurul tau scop e sa furi si sa iti aranjezi afacerile personale.
    • +1 (1 vot)    
      Pare evident dar nu este... (Vineri, 24 septembrie 2010, 12:43)

      Zen [anonim] i-a raspuns lui Orpheus

      In general se poate observa ca tot aceia care nu au cercetare sau arta nu au nici de mancare. Orice sistem e format din componente, orice componenta e un sistem.

      Mai cunoaste sau mai doreste astazi cineva in Romania arta de a pastra proportiile? Poate doar cateva mici grupuri de oameni care nu au ce cauta pe scena. Romania se afla deci in asteptare pana cand populatia ei va reveni la un sistem de valori proportionat. Pentru ca asta sa se intample din proprie initiativa, trebuie sa ajunga cutitul la os. Mai e mult de asteptat...
  • +2 (2 voturi)    
    statul (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:38)

    panfil flecaru [anonim]

    ar trebui sa finanteze numai cercetarea fundamentala.
    numai programele serioase, cu contributii la dezvoltarea tzarii.
    restul cercetarii, cu autofinantzare. sa patenteze, sa vanda tehnologii, proceduri, sa faca cercetare aplicata, cu rezultate economice.
    • 0 (0 voturi)    
      Si cu (Vineri, 24 septembrie 2010, 12:02)

      Vlaston Stefan [utilizator] i-a raspuns lui panfil flecaru

      Evaluarea credibila si de terta parte a randamentului cercetarii, cu criterii europene si internationale (nr. brevete, inventii, articole ISI, factor de impact, etc.)
    • 0 (0 voturi)    
      cu asta i-ai facut zob (Vineri, 24 septembrie 2010, 12:58)

      paraipan [anonim] i-a raspuns lui panfil flecaru

      Daca luam in considerare numarul de patente acordate institutelor si universitatilor din Romania ajungem ca concluzia ca statul suprafinanteaza o cercetare cu rezultate aproape nule.
      Articolele cotate ISI sunt si ele bune, dar lipsa brevetelor arata o cercetare rupta total de contextul economic. Sa nu ma luati cu "fundamentala" ca aia se face doar in cateva locuri in Romania!!
  • -1 (3 voturi)    
    cercetarea lu peste (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:53)

    Moi [anonim]

    Din 2.3 miliarde cheltuite an de an de an nu stiu daca se aduna de 2 franci rezultatul final.
    Cercetasii nostri nu stiu nici cum arata sau cum se face un bat de chibrit...cercetare in stiinte ingineresti.....hehehehe...te cracanezi de ris cind auzi ca se face cica "cercetare"
  • -4 (6 voturi)    
    care cercetare ? (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:54)

    PSD-erbedeul [utilizator]

    care cercetare ?
    cui foloseşte ?
  • +1 (3 voturi)    
    despre asazisa cercetare (Vineri, 24 septembrie 2010, 11:56)

    yo [anonim]

    Cea mai mare parte din presupusa cercetare romaneasca reprezinta spalare de bani pentru universitati populate de indivizi iesiti de epoca. Sunt catedre pline de profesori care si-au luat titlul aprobandu-si intre ei granturi prin care isi cresc veniturile si nu produc practic nimic util. In paralel cu regandirea cercetarii trebuie facuta si regandirea universitatilor, dn ce in ce mai putin performante si sincronizate cu viata. Stiu cazul universitatii Transilvania din Brasov, una decent cotata, in anul 1 au fost disponibile anul acesta 500 de locuri cu si fara taxa la stiinte economice si vreo 50 la Electronica si Telecomunicatii. Elecronica abia si-a umplut locurile. Trageti singuri concluzia! Va mai dau o singura cifra: 20.000 de licente la drept, la nivel national date in fiecare an. Acum va rog sa injurati guvernul pentru ca a pierdut fabrica Mercedes, si sa asteptati investitori. Exact de contabili si juristi o sa fie nevoie! Ori sa inteleg ca asteapta noul boom imobiliar ca sa se faca toti notari?
    • 0 (0 voturi)    
      responsabili si responsabilitati (Vineri, 24 septembrie 2010, 12:16)

      Paul [anonim] i-a raspuns lui yo

      Daca cea mai mare parte a banilor se cheltuie degeaba, este vina ministerului si prin extensie a societatii.
    • +1 (1 vot)    
      sigur sigur sigur? (Vineri, 24 septembrie 2010, 13:07)

      c# [anonim] i-a raspuns lui yo

      Romania este candidat la CERN si partener la proiectele LHC si ALICE si banii aia nu sunt irositi. Si asta e doar un exemplu. As vrea si eu niste chestii concrete in locul unor pareri nefondate.
      Bani irositi sunt datorita faptului ca in loc sa se investeasca masiv in cercetare se prefera sa se plateasca doar salariile. E ca si cand ai avea o masina pe care nu o folosesti dar la care platesti casco, asigurare si impozit. In timp rugineste si o arunci la gunoi si in plus a mancat si o gramada de bani. Ma rog, acum cu 25% mai putin.
  • +3 (3 voturi)    
    Domnului Dan Popa (Vineri, 24 septembrie 2010, 12:18)

    Citizen Kane [utilizator]

    Ar cam trebui sa vedem procentual cat primesc universitatile pentru cercetare si cat primesc institutele (acelea care au mai ramas).
    P.S. Pentru institute de cercetare care este raportul intre cercetatori si personal auxiliar?
    • 0 (0 voturi)    
      zu? (Vineri, 24 septembrie 2010, 13:10)

      c# [anonim] i-a raspuns lui Citizen Kane

      daca intelegi engleza, uite ce se intampla la CERN:
      https://ert.cern.ch/browse_www/wd_pds?p_web_site_id=1&p_web_page_id=5835&p_no_apply=Y&p_show=N

      Surprisingly, only 2.5% of staff at CERN are research physicists; 33% are engineers and applied physicists and 33% are technicians and technical engineers. With an annual budget of about 1000 MCHF and some 2400 highly qualified staff, CERN has a wide variety of employment opportunities, ranging through all project phases - R&D, design, production, operation and maintenance. Due to the scientific and technical nature of the Organization, the majority of the vacancies are located in the forefront of technical development in various fields, such as:
      * physics

      * computer science

      * electronics and electricity

      * mechanics and material science

      * cryogenics and ultrahigh vacuum

      * radiation protection

      * cooling and ventilation

      * operation of accelerators and associated equipment

      * conventional and superconducting magnets

      * radio-frequency
      • 0 (0 voturi)    
        Destept nu am ce zice (Vineri, 24 septembrie 2010, 13:47)

        Citizen Kane [utilizator] i-a raspuns lui c#

        Ce zici de 10 la contabilitate, 4 la resurse umane ... la 20 cercetatori? Cand apuca un cercetator un proiect si are de facut partea economica cu cheltuieli, salarii etc. cine crezi ca face treaba? Contabilul care este trecut in proiect cu un salariu mare? Asa crezi? Iti spun eu : este facut de acelasi cercetator.
        Eventual , daca vrei sa pari mai intesant posteaza un articol de la un institut din Romania. Ar putea iesi vreo tema de cercetare.
  • +2 (2 voturi)    
    timp si bani (Vineri, 24 septembrie 2010, 13:07)

    Paul [anonim]

    Cercetarea romaneasca a fost foarte slab finantata pan acum 2-3 ani. Castigai de 2-3 ori mai mult daca mai spuneai acelasi lucru la o ora platita la plata cu ora decat daca munceai o ora pe cercetare. Nu cereti performanta dupa 2 decenii de bataie de joc. Cercetarea romanesca este ca un copil subnutrit care primeste si el o masa cat de cat si apoi i se cere sa alerge 100 de metri sub 10 secunde. 20 de ani de bataie de joc se repara in macar 10 ani de eforturi. Singura problema care ramane este distributia corecta a fondurilor.
  • -1 (1 vot)    
    cercetare (Vineri, 24 septembrie 2010, 13:22)

    AsmVax [anonim]

    Probabil ca se baseaza pe ce se descopera de catre altii.
    • 0 (0 voturi)    
      nici macar (Sâmbătă, 25 septembrie 2010, 8:59)

      dorina [anonim] i-a raspuns lui AsmVax

      Nici macar pe asta nu se bazeaza, ca ar trebui sa citeasca literatura in engleza, si majoritatea inca mai publica in franceza, in revistele romanesti ale Academiei, cotate 0 in afara. Voila!
  • +2 (2 voturi)    
    CUM STAU DE FAPT LUCRURILE... (Vineri, 24 septembrie 2010, 13:44)

    un cercetator [anonim]

    ...in cercetare: exceptand companiile multinationale care isi dezvolta propriile departamente de R&D (research & development) si nu au treaba cu universitatile (doar cateva incercari f timide), la stat este catastrofa. De remarcat ca bugetul alocat de la stat a scazut dramatic. Din 2008 nu au mai aparut noi competitii nationale iar institutele/universitatile sunt incapabile sa monteze proiecte europene R&D. Cifrele din 2009 erau inca ok pentru ca inca mai existau contracte nationale in curs. Din 2010-2011 insa va fi catastrofa in cercetare. "Vremurile bune" din 2005-2008 s-au dus. Cercetarea a incasat doua lovituri: una pentru ca guvernul a taiat fondurile si doi pentru ca din fondurile alocate, in loc sa se investeasca strategic, evaziunea a fost in floare (proiecte date pe ochi frumosi, licitatii aranjate, prime curente de sute de milioane de RON, turism stiintific etc.). Nu trebuie dat cu piatra in intreg sistemul, pentru ca exista si in cercetare oameni cu verticalitate. Din pacate lovitura de gratie pentru viitorul cercetarii romanesti se apropie prin aceasta lipsa de strategie si de finantare.
  • +2 (2 voturi)    
    bantustanul mileniului 3 (Vineri, 24 septembrie 2010, 14:11)

    bozo [anonim]

    Cercetarea este considerata in mod fals in Romania drept un fel de apanaj de lux al societatii.
    De fapt e avangarda ei, totul in ziua de azi se bazeaza pe creatie si depinde de noi ce drum vrem sa urmam : sa fim executanti de calificare medie a unor produse gandite si create de catre altii, sau sa incercam sa ne gasim si noi un drum propriu, sa avem produse create in Romania.
    Cand vorbim de cercetare toti se duc cu gandul la marile laboratoare ale lumii, dar cercetarea nu se limiteaza doar la cercetarea fundamentala sau disruptiva. Exista cercetare aplicativa, cercetare incrementala pentru imbunatatirea unor produse existente.
    Realitatea post-decembrista din Romania a reusit sa ofere cercetarii o imagine de parazit social si vom plati scump asta. Tarile dezvoltate mai mici sau mai mari s-au ridicat prin cercetare si continua sa se departeze de noi urmand acest drum. Finlanda, Danemarca sunt tari care s-au ridicat prin cercetare. Noi suntem pe invers, ne dorim sa crestem numarul de ospatari si tinichigii (cu tot respectul pentru aceste meserii). Asta e strategia de dezvoltare a Romaniei de azi, vrem sa o ducem precum tarile dezvoltate pregatindu-ne sa le coasem ciorapii, sa reparam masinile la ciocan si sa le servim ciorba de burta daca risca sa vina pe plaiurile mioritice ca sa vada cum traiau bunicii lor la inceputul secolului trecut.
    • 0 (0 voturi)    
      tinichigii (Vineri, 24 septembrie 2010, 14:44)

      Moi [anonim] i-a raspuns lui bozo

      Pai bai nene..in Ro nu exista tinichigii dar in schimb pute de atitea diplome si atita cercetare.
      Pe strazi miroase a creier incins.

      Directia este asta care o zic yo) ...ai 10 000 de tinchigii buni apoi ies 200 care fac ceva mai cu creier si apoi ies 20 care fac cercetare. Tu ai 10 000 de cercetatori cu minte cit 1 nuca si 3 tinichigii ))))
      • +1 (1 vot)    
        oare? (Vineri, 24 septembrie 2010, 15:44)

        bozo [anonim] i-a raspuns lui Moi

        Vericule e normal sa fie asa din moment ce tara asta nu are nicio directie clara catre care sa se indrepte.
        E normal sa fie asa cand invatamantul a fost mutilat si coborat la nivel de instrument de creat ‚siviuri’ pentru smecherii zilei si copii lor.
        Iti garantez ca in curand aia 10000 de tinichigii vor ramane fara job din lipsa de material de lucru. In afara de tarile lumii a3a cine mai repara masina la ciocan la nea Tilica? Sa stimulam dara si caldararii, aurarii si alte meserii similare. Putem sa incadram asta intr-un program de artagere de turisti straini, veniti in Evul mediu de langa voi.
        Si sa fii pregatit ca tinichigii de maine vor deveni din lipsa de ocupatie politicienii de poimaine si isi vor lua diplome la fel ca politicienii de azi.
        Solutia nu e sa regresam ca sa ne atingem nivelul impus astazi, solutia e sa redresam invatamantul si cercetarea si sa incercam sa ne incadram printre tarile normale in viitor. Faptul ca unii concetateni se compac in a trai in orase murdare nu inseamna ca asta trebuie sa devina standardul de viata al Romaniei. Sa-i civilizam pe marlani si sa traim intr-un mediu curat si civilizat. Daca nu facem asta sa nu ne asteptam sa devenim vreodata o tara dezvoltata si frecventabila. La fel e si cu educatia si cercetarea.
        • 0 (0 voturi)    
          ce vorbesti..??..despre cercetarea romaneasca I (Vineri, 24 septembrie 2010, 22:14)

          marlene [anonim] i-a raspuns lui bozo

          afla ca in Germania sunt mai multi tirnichigii decat cercetatori.
          Cat priveste cercetarea romaneasca..cum se face ca la ora actuala este departe de ce inseamna o cercetare normala.
          Bani aruncati pe fereastra. Nici nimimul asta nu ar trebui sa il primeasca.
          Haos, debandanda, jaf public...etc.

          Platforma Magurele (Bucuresti) - vreo 8 intitute doar acolo (cica al mai bune din tara :)) ):
          IFIN-ul (80% abia daca au notiuni primare de fizica nucleara). Am sa ma opresc aici putin la "maretele proiecte" europene la care participa si Romania.
          Desi cateva grupuri au colaborare cu CERN, LHC si mai nou ALICE, contributia romaneasca infima (ceva parte de soft, iar marea partea- asamblarea mastodontilor): bani europeni oricum...proiect criticat prin multe tari din Europa (mancaor de finante fara rezultate)..Noul Laser (cu cel de la INOE)..poate o merge..vom vedea (insa asemennea parte de asamblare-lucru migalos, consumator de timp). Eu personal, nu m-as implica intr-un asfel de proiect decat daca as fi pe coordonare (nimeni nu poate publica ca a strans trei suburubi). ori, cercetare (chiar si aia fundamentala) inseamna rezultate (articole, patente etc..). Nu ai articole, nu ai recunoastere, si nu ai bani..simplu.

          Restul..jale. Au avut bani perioada 2005-2009 cat sa se pregateasca pentru un secol de crcetare competitiva..
          Ce au inteles romanii (ma refer concret la aceleasi institute de pe Platforma: IFTM si INOE in special)..in primul rand sa isi cumpere scaune..cat mai confortabile..apoi canapea (cei de la IFTM au hotarat sa aiba la fiecare etaj (3 la numar) ca nu care cumva sa se oboseasca cercetatorul urcand..
          Aparatura ..cat cuprinde..nu am vazut in Germania la un loc atata aparatura cat zare prin IFTM-ul ala prin cutii.
          Zero rezultate..nu stim sa le folosim..dar nci pe altii nu lasam. Exemplele pot continua..
          (va urma)
          • 0 (0 voturi)    
            poate dar... (Sâmbătă, 25 septembrie 2010, 0:09)

            bozo [anonim] i-a raspuns lui marlene

            o avea Germania mai multi tinichigii decat cercetatori, dar in Germania 1,84% din salariati lucreaza in cercetare. In tarile nordice procentul este intre 2-3%. Romania este ultima in Europa, cu 0,45%. Gemania aloca aprox 2,54% pentru cercetare, cehii 1,54% iar noi ne zbatem pe la 0,5%. (date Eurostat din 'stiinta, tehnologie si inovare in Europa-2010') .
            Toti au continuitate in cercetare si predictibilitate in finantare.
            Nu poti sa speri ca vei sufla vreodata pe aproape de ei daca nu incerci sa faci aceleasi miscari ca ale lor.

            Cat despre platforma Magurele sa vorbim nu despre cazul nefericit de azi, cand cercetarea a ajuns la pamant dupa 20 de ani de subfinantare si nepasare.
            Esti documentata si stii probabil ca CERN era numit in gluma de catre fizicienii romani ca fiind mica IFA, era un numar considerabil de cercetatori romani, fosti pe la IFA, care ajunsesera acolo. In nebunia lui Ceausescu, ajunsesem sa intergam peste 60% din componentele Centralei de la Cernavoda in productie romaneasca. Si erau toate acreditate international.
            Nu mai continui cu programele de energie regenerabila, cu faptul ca la inceput de ani '80 fabricam celule fotovotaice, ca prin '83 aveam a doua suprafata din europa in captatoare solare (program esuat din nebunia economiei).
            Nu mai are rost sa maintesc de generatiile de matematicieni si fizicieni de elita din Romania, de un Titeica, Moisil...sau Odobleja.
            La noi mai mereu au fost desconsiderati cei ce produc cu mintea, conform convingerii ca daca nu esti murdar si lac de transpiratie inseamna ca nu muncesti.
            O fi cercetarea romaneasca e poate impotenta si plina de nechemati, dar asta e doar o consecinta fireasca a sistemului romanesc.
            Contributia aia infima a romanilor la proiectele de la CERN este uimitoare daca raportezi la diferentele imense intre ce au altii si ce e la noi.
            Dupa o perioda seaca si de ucidere a continuitatii si a bazei materiale au fost bani intre 2006-2008 si a venit alta perioada crunta. Ce sa produci astfel?
  • 0 (0 voturi)    
    despre cercetarea romaneasca II (Vineri, 24 septembrie 2010, 22:22)

    marlene [anonim]

    Cea mai tare e recenta (august 2010) la IMT (altii, mai "destepti" de prin Baneasa), care dupa achizitionarea unui SEM de ultima generatie, performant, ca prima proba s-au gandit ca, pentru o prima verificare ideal ar fi sa masoare o bucate de...branza (asta o fi avand pachet)..Apropo, pt. cine nu cunoaste IMT- institutul de microtehnologie.. baietii nu or fi stiu ca e e vaccum (presine 10-7), nu or fi stiut ca SEM-ul nu masoara probe biologice..dumnezeu stie..cert este ca ..a explodat..si automat a intrat in toate ventrele si in toate tuburile de nici naiba nu le curata. Si uite asa, am aparut nou romanii, in cataloagele firmele de aparatura stiintifica la rubrica...ASA NU... Sa mai continui?? As fi tare multe de povestit..despre marea cercetare romaneasca..
    Acum eu nu neg si contributia mare a catorva grupuri, care un marle ocean de prostie, mai fac fata (intotdeauna m-am intrebat cum). Insa din pacate sunt putini..si din pacate ei nu pot fi ajutati (multi dintre ei nici nu au nevoie)..Restul, vai de capul lor. Nu este admisibil ca un cercetator sa nu stie limba engleza sau sa foloseasca calculatorul..si slava cerului, nu ducem lipsa de astfel de specineme..
    Trist..dar foarte adevarat.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică