La baza oricarui buget personal solid si negrevat de datorii apasatoare sta un principiu extrem de simplu: nu cheltuiti, niciodata, in mod necugetat, sume ce depasesc venitul dvs. disponibil. Banal, in teorie, principiul se traduce in practica printr-un calcul - nu foarte elaborat-, un dram de vointa si multa rigurozitate.

Ca este bine ca intotdeauna "sa te intinzi doar cat te tine plapuma" e o zicala pe cat de cunoscuta, pe atat de des scapata din vedere, mai ales cand vine vorba despre buna administrare afinantelor personale. Daca vi s-a intamplat vreodata sa ajungeti pe minus cu bugetul la numai cateva zile de la salariu, sau sa va dati seama ca nu mai aveti suficienti bani pentru a achita intretinerea, curentul sau cablul TV, atunci cu siguranta stiti despre ce vorbim.

Ce inseamna, insa, "a nu te intinde prea mult" atunci cand vine vorba despre finantele personale? Raspunsul este extrem de simplu (cel putin in teorie): cheltuiti, intotdeauna, numai atatia bani cat stiti ca aveti la dispozitie. Bineinteles, are perfecta logica sa apelati la un imprumut de nevoi personale atunci cand urmariti indeplinirea unui obiectiv bine stabilit, important pentru dvs. sau de mai mare amploare financiara. Atentie insa: utilizati cu intelepciune aceste instrumente financiare si tineti cont ca nu sunt menite sa acopere cheltuieli curente sau sume pe care stiti ca nu aveti de unde sa le rambursati. Pentru a sti in mod corect cat de mult va permiteti sa cheltuiti pentru micile dvs. placeri, pentru a cumpara lucrurile pe care le doriti sau, pur si simplu, pentru a economisi, porniti de la "baza piramidei" - respectiv de la veniturile de care dispuneti.

Identificati, in primul rand, toate sursele din care provin veniturile dvs.: salariul, drepturi de proprietate intelectuala, dividende, dar si castiguri din investitii sau depozite bancare, etc. Suma de bani care ramane dupa deducerea impozitelor si taxelor reprezinta venitul disponibil. Cand faceti calculele, aveti in vedere ca trebuie sa porniti de la veniturile nete (sau disponibile, respectiv la cele obtinute dupa deducerile obligatorii), si nu de la cele brute (inainte de retineri). Adeseori, in practica de zi cu zi, terminologia de "venit disponibil" este adesea utilizata (si) pentru a exprima venitul discretionar. Acesta reprezinta suma de bani care ramane la dispozitia dvs. dupa deducerea impozitelor si a cheltuielilor de stricta necesitate (sau, intr-o definitie alternativa, a cheltuielilor realizate pentru mentinerea nivelului actual de trai). Mai plastic spus, este exact acea "plapuma" in limitele careia e bine sa invatati sa va intindeti daca vreti sa va bucurati de confort financiar. Cu titlu de exemplu, cele mai obisnuite cheltuieli se refera la: chirie sau rata la creditul pentru casa, alimente, utilitati, asigurari, cheltuieli medicale, cheltuieli cu transportul, pentru intretinerea locuintei, pentru educatia copiilor sau intretinerea unor persoane varstnice etc.

Gasiti si pe acest link un calculator financiar care va ajuta sa stabiliti cati bani puteti cheltui sau cat puteti pune deoparte pentru o achizitie viitoare, pornind de la veniturile si cheltuielile personale. Daca doriti, insa, sa faceti acest calcul in mod independent, fara a apela la alte instrumente, este la fel de simplu. Identificati, pe o coloana, toate veniturile disponibile - dupa cum am notat mai sus -, iar pe o alta, categoriile de cheltuieli curente din gospodaria dvs. Scazand totalul celei de-a doua coloane din prima, obtineti venitul disponibil pentru cheltuieli dupa acoperirea nevoilor esentiale. Acestia sunt, in esenta, banii pe care ii puteti aloca altor cheltuieli - neesentiale, dar pe care vi le doriti - sau pentru economii si investitii. Este recomandat ca, lunar, sa incercati sa puneti deoparte un anumit procent din veniturile dvs., intr-un cont de economii sau in alte instrumente de investitii.

Daca ajungeti, la un moment dat, sa constatati ca veniturile dvs. nu mai acopera in totalitate cheltuielile, este clar ca trebuie sa faceti cateva schimbari. Cel mai simplu ar fi sa incercati sa diminuati, macar usor, acele cheltuieli care mai sufera ajustari (de exemplu prin economii la curent sau apa) sau, daca acest lucru nu este posibil, sa cautati surse suplimentare de venituri (ca de exemplu un al doilea loc de munca part-time). Cand faceti aceste calcule, aveti in vedere si constituirea unui fond pentru situatii de urgenta - care, in mod ideal, ar trebui sa echivaleze cu veniturile pentru trei-sase luni - astfel incat sa puteti sa depasiti mai usor situatiile tensionate (precum pierderea locului de munca, incapacitatea temporara de munca, o defectiune a autoturismului personal, etc).

Si in cazul in care mergeti la banca pentru a lua un credit, venitul disponibil este un element extrem de important. Conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei atunci cand stabilesc acordarea creditului, in scopul determinarii gradului total de indatorare, institutiile financiare iau in calcul venitul eligibil din care se deduc cheltuielile de subzistenta si angajamentele de plata altele decat cele de natura creditului¹. Nivelul acestor cheltuieli se determină în mod diferit de la bancă la bancă, dar şi în funcţie de numărul membrilor din familie şi, în unele cazuri, chiar şi de regiunea geografică în care locuieşte clientul.

Pana aici - teorie; ce mai ramane de facut este sa aplicati, dar mai ales sa respectati, acest principiu esential al planificarii financiare, in viata de zi cu zi. Probabil ca la inceput nu va va fi usor, mai ales daca sunteti obisnuit sa cheltuiti oricat, oriunde si oricum pentru a obtine lucrurile pe care vi le doriti. Putina vointa si multa rigurozitate in planificarea veniturilor si cheltuielilor va vor ajuta sa va descurcati fara a mai bate la usa parintilor/ prietenilor/ vecinilor pentru a lua "un mic imprumut"... in fiecare luna, cand se afiseaza intretinerea.

¹A se vedea în acest sens Regulamentul BNR nr. 3 din 12 martie 2007, privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, art. 4 (1) lit. e.