Curtea de Conturi a sesizat aproape in fiecare raport anual ca plata stimulentelor da nastere unor abuzuri si plati ilegale, in unele cazuri fiind sesizat Parchetul pentru pedepsirea celor vinovati. In ultimii ani, bonusurile si sporurile acordate ilegal au depasit 260 milioane de euro, mai constata inspectorii Curtii. Desi stimulentele trebuiau acordate strict pentru performante, ele erau achitate in unele cazuri si angajatilor aflati in concediu de odihna.
Raportul pe anul in curs al Curtii de Conturi va aparea la sfarsitul acestui an sau in prima parte a anului 2011, au declarat oficiali ai institutiei, pentru HotNews. Problema nu e doar una legata de nivelul sumelor, ci si de lipsa performantei care acompania munca celor "stimulati". Si peste toate, e legata de acordarea ilegala a banilor.
- 2008: Cuantumul drepturilor și sporurilor aprobate in afara cadrului legal se ridică la 259 milioane euro
Acordarea de drepturi salariale prin contractul colectiv de muncă sau prin decizii ale ordonatorilor principali de credite, in afara cadrului care reglementează salarizarea funcţionarilor publici și a personalului contractual, fenomen care s-a declanșat in urmă cu circa 4-5 ani. Fenomenul s-a extins și generalizat in ultimii doi ani, cuantumul drepturilor și sporurilor aprobate in afara cadrului legal in anul 2008 se ridică la 953,5 milioane lei (259 milioane euro), reprezentand 0,18% din PIB, fiind acordate la 4.488 entităţi, respectiv la 234.029 persoane angajate in administraţia publică locală, care reprezintă 36,4% din numărul de posturi finanţate din bugetele locale; inventarierea unor drepturi și sporuri care eludează cadrul legal (de exemplu primă refacere după concediu de odihnă, primă de toamnă, bonificaţie pentru ziua localităţii etc.
- 2007. S-a constatat constituirea nelegală a unui fond de stimulente în sumă totală de 4,7 milioane de lei
Referitor la fondul de stimulare a personalului. În anul 2007 s-a constatat constituirea nelegală a unui fond de stimulente în sumă totală de 4,7 milioane de lei, din care plăți nelegale în sumă de 4,8 milioane și foloase nerealizate calculate în sumă de 84.000 lei, la DGFP din 11 județe și la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). În urma controlului efectuat de structurile teritoriale ale Curții de Conturi la Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), s-au constatat fapte generatoare de prejudicii în sumă totală de 385.000 lei, constând în:
● decontarea nelegală a 50% din cheltuielile cu masa și cazarea cursanților, respectiv cheltuielile cu serviciile de formare profesională (AJOFM Harghita);
● plăți nelegale;
● stimulente acordate nejustificat salariaților aflați în concediu de odihnă (AJOFM Cluj);
- 2006: la nivelul Ministerului Finantelor Publice s-a constituit si virat nelegal la fondul de stimulente suma de 5.045.910 lei
La un numar de 7 judete s-au constituit si platit, în mod necuvenit, fonduri de stimulare în suma totala de 1,4 milioane de lei, la care se adauga si foloase nerealizate în suma de 77.000 lei, astfel: D.G.F.P. Arad (suma totala de 580.000 lei), D.G.F.P. Bihor (suma totala de 27.000 lei), D.G.F.P.Botosani (suma totala de 325.000 lei), D.G.F.P. Calarasi (suma totala de 115000 lei), D.G.F.P. Hunedoara (suma totala de 984.000 lei), D.G.F.P. Ilfov (suma de 683.700 lei) si D.G.F.P. Teleorman (suma totala de 130.500 lei). Au fost încalcate prevederile OMFP nr. 212/2004 pentru aprobarea metodologiei de constituire si utilizare a fondului pentru acordarea de stimulente, în sensul aplicarii eronate a cotelor prevazute pentru constituirea acestuia.
Prevalându-se de definirea surselor de constituire a fondului de risc drept creante fiscale, la nivelul Ministerului Finantelor Publice, din majorarile de întârziere pentru neplata unor obligatii fiscale principale datorate fondului de risc, în baza notei înregistrate sub nr. 253638/18.12.2006, s-a constituit si virat nelegal la fondul de stimulente suma de 5.045.910 lei, încalcându-se în acest fel si prevederile Legii nr. 313/2004 a datoriei publice.
- 2003: Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad si Brasov au constituit fond de stimulente in suma totala de 1,856 miliarde lei
La Ministerul Finantelor Publice, in cazul a 28 de directii generale ale finantelor publice judetene si administratii fiscale, s-a retinut constituirea nelegala a fondului de stimulente pentru personalul propriu in suma totala de 70,2 miliarde de lei. Ministerul a intreprins masurile necesare pentru recuperarea sumei si virarea acesteia la bugetul de stat.
Situatii similare s-au constatat la Casa de pensii a judetului Sibiu, unde s-a constituit fara baza legala un fond de stimulare a personalului in suma de 850,1 milioane lei, pe seama sumelor incasate cu titlu de majorari, dobânzi si penalitati de intârziere, in cadrul procedurilor de executare silita, de reorganizare judiciara si faliment si la Casa de pensii a judetului Dâmbovita, care a virat la Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale suma totala de 12.650,4 milioane lei, in vederea constituirii fondului pentru acordarea stimulentelor, suma ce constituie, potrivit legii, venit al bugetului asigurarilor sociale de stat.
Au fost incalcate astfel prevederile art.161 alin.(1) din O.G. nr.61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata, cât si art.1 lit. b) din anexa la H.G. nr.266/2001 pentru aprobarea Normelor privind constituirea si utilizarea fondului pentru stimularea prsonalului din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, din Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, din Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, precum si din structurile teritoriale ale acestora.
Nu au fost respectate Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 404/2003 la constituirea fondului de stimulare a personalului. Astfel, Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad si Brasov au constituit fond de stimulente in suma totala de 1,856 miliarde lei, prin aplicarea cotei de 15% asupra dobânzilor datorate de agentii economici pe perioada esalonarilor, prin aplicarea concomitenta a cotelor de 5% si respectiv 15% asupra aceleiasi surse de venit sau prin aplicarea cotei de 5% asupra majorarilor de intârziere la plata contributiilor, calculate si virate in mod voluntar de agentii economici.
Aceasta situatie de fapt contravine prevederilor art.1 din H.G. nr. 266/2001 pentru aprobarea Normelor privind constituirea si utilizarea fondului pentru stimularea personalului si ale art. 2 si 3 din Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 404/2003. Procedând astfel, agentiile judetene Arad si Brasov au diminuat nejustificat veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj cu suma de 457,4 milioane lei.
- 2002- In cadrul aceleiaşi instituţii publice se întâlnesc mai multe sisteme de salarizare pentru diferite categorii de personal
Drepturile de natură salarială pentru conducătorii unor instituţii publice (agenţii naţionale finanţate din venituri extrabugetare – Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei), care au calitatea de ordonatori principali de credite, nu sunt limitate, în timp ce pentru ordonatorii de credite care au funcţii de demnitate publică (ministru, secretar de stat etc.), precum şi pentru Preşedintele României şi Primul Ministru, acestea sunt limitate.
In cadrul aceleiaşi instituţii publice se întâlnesc mai multe sisteme de salarizare pentru diferite categorii de personal (spre exemplu Tribunale, Judecătorii, Curţi de Apel, Parchete, Curtea de Conturi, Ministerul Afacerilor Externe etc.).
Sporurile şi stimulentele acordate la salariul de bază pentru salariaţii unor instituţii publice, deţin o pondere importantă în câştigul brut lunar; această situaţie s-a constatat în sistemul sanitar, în instituţiile publice care colectează impozite, taxe şi alte contribuţii datorate bugetului public ş.a.
- Recomandările Curtii de Conturi: Modificati legislatia muncii
Modificarea legislaţiei în domeniul salarizării astfel încât să se asigure o legătură directă între sistemul de salarizare şi performanţă. Salarizarea personalului instituţiilor publice şi al altor entităţi, indiferent de forma de finanţare (buget public, venituri extrabugetare), să fie unitară din punct de vedere al salariului de bază, iar diferenţierile să aibă în vedere următorii factori: importanţa socială a muncii prestate (inclusiv responsabilităţile pe termen lung), contribuţia la bugetul public şi la dezvoltarea societăţii, riscul de corupţie, aptitudinile profesionale (stabilite în funcţie de: numărul de ani de educaţie în unităţile de învăţământ şi numărul de ani de experienţă în domeniu), performanţa profesională raportată la complexitatea, specificul activităţii, cantitatea şi calitatea muncii prestate, necesităţile de recrutare şi menţinere a personalului.
Limita maximă a venitului brut lunar pentru personalul din sectorul bugetar şi din instituţiile publice, indiferent de sursa de finanţare, să fie stabilită la nivelul funcţiei de ministru.
0
16
