"A fost o neconcordanta intre momentul in care Legea salarizarii trebuia sa fie adoptata si data la care s-a decis sa nu se mai acorde aceste stimulente, aceasta distanta de doua luni. Acum probabil se vor gasi niste solutii pentru a se putea merge mai departe, respectiv sa se gaseasca acele criterii necesare pentru acordarea stimulentelor pe august si septembrie. Sigur, faptul ca s-au pus niste criterii este un lucru foarte bun...", a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.

Rep: Eliminarea completa a stimulentelor din aparatul Finantelor a fost un subiect specific de discutie cu echipa FMI? Acestea au fost eliminate brusc in luna august. Nu se stie exact care este suma totala... Faptul ca au fost eliminate are impact pozitiv asupra cheltuielilor bugetare? Ca sa intelegem ce s-a intamplat, de fapt.

Mihai Tanasescu: In 2009, una dintre problemele majore ridicate a fost aceea a salarizarii in domeniul bugetar. Am constatat ca intr-o perioada relativ scurta de timp, 2004-2009, cheltuielile cu salariile au crescut de 3 ori. A fost o crestere si a numarului dar si a valorii salariilor.

De la 4,5% din PIB cat reprezentau cheltuielile cu salariile in 2004 la 9,3% din PIB, la sfarsitul lui 2008, era o crestere foarte mare si atunci am pornit la o analiza a factorilor care au condus la aceasta crestere. Si au fost 2 factori: o crestere majora a numarului de angajati in administratia centrala si locala, aproape 250.000 de oameni si o crestere cu aproape 100% a volumului de salarii.

Pe aceasta a doua componenta am observat ca salariile sunt compuse dintr-o cifra fixa, salariul de baza si parte variabila - foarte, foarte multe sporuri, stimulente, premii si asa mai departe, In intervalul acesta de timp toate ministerele si-au acordat foarte multe sporuri: spor de limba, spor de doctorat... am sa fac o gluma: cum au grecii, spor ca nu iei spor... Deci am ajuns la concluzia ca trebuie sa facem o lege unitara care nu neaparat sa duca la diminuarea veniturilor individului ci doar la crearea unei baze solide.

Dupa identificarea acestor sporuri multe au ramas, au fost incluse in salariul de baza, dar multe au fost desfiintate, pentru ca era destul de greu de inteles de ce sunt acolo. Si s-a facut aceasta lege a salarizarii unitare care a fost in 2009 un inceput timid - o prima etapa. A doua etapa, mai solida, se intampla acum, cand este aproape in pragul finalizarii.

Deci aceasta problema a stimulentelor a fost atinsa inca din 2009, pe parcursul discutiilor noastre si am convenit ca media stimulentelor acordate pe o anumita perioada de timp sa fie inclusa in salariul de baza astfel incat personalul, in special din Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor, care beneficiau in mare parte de aceste sporuri sa aiba o baza de plecare cat de cat apropiata de veniturile pe care le aveau. Principiul nu a fost de reducere, ci de a avea o baza de plecare.

Rep:Dar au ramas aceste luni, pana la intrarea in vigoare a Legii salarizarii unitare; fiindca despre asta a fost vorba in tot acest scandal.

Mihai Tanasescu: Dupa parerea mea, acest lucru era evitabil. A fost o neconcordanta intre momentul in care Legea salarizarii trebuia sa fie adoptata si data la care s-a decis sa nu se mai acorde aceste stimulente. A fost o distanta de doua luni. Acum, probabil, se vor gasi niste solutii pentru a se putea merge mai departe, respectiv sa se gaseasca acele criterii necesare pentru acordarea stimulentelor pe august si septembrie. Legea trebuie respectata. Legea actuala a salarizarii include si aceste stimulente. Sigur, faptul ca s-au pus niste criterii este un lucru foarte bun. Faptul ca vor fi date aceste stimulente celor care merita cu adevarat este un lucru foarte bun. Cred ca de luna viitoare noua lege pe algoritmul stimulente+salariu va creea, cred eu, stabilitate.