Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană si Banca Mondiala nu a ajutat România să reia creşterea economică, dar pachetul de finanţare a ajutat economia să se stabilizeze şi să evite o recesiune mai profundă, a explicat miercuri dupa amiaza, Ionuţ Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal si economist sef al Raiffeisen Bank, in cadrul unui seminar financiar. ,,Pilonii principali din acordul de finanţare externă pe care se baza reluarea creşterii economice au eşuat în mare parte", a mai punctat Dumitru. El a mai abordat si un set de poibile solutii de iesire din criza.

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului FiscalFoto: HotNews.ro

„Reducerea facturii sociale în scopul eliberării spaţiului fiscal necesar pentru investiţii publice masive, care ar fi stimulat activitatea economică, a eşuat în 2009. Absorbţia fondurilor europene a fost supraestimată, cifrele efective de absorbţie fiind sub estimările iniţiale. Arieratele faţă de sectorul privat, programate să scadă în cadrul programului de finanţare externă, au crescut substanţial şi sunt un factor de blocaj major pentru sectorul privat. In fapt, România şi-a îndeplinit ţintele de deficit bugetar convenite cu FMI (pe metodologia cash) şi prin acumularea de arierate. In fapt, acest lucru a echivalat practic cu o formă mascată de impozitare suplimentară a mediului privat”, a spus Ionut Dumitru. In plus, a mai aratat el, taxele au fost crescute (TVA în 2010, CAS şi accize în 2009), deşi intenţia iniţială era să fie menţinute.

Preşedintele CF a mai afirmat că scăderea amplă a economiei româneşti în perioada crizei a fost determinată în principal de dezechilibrele majore existente la momentul declanşării crizei.

  • Creşterea impozitelor pe proprietăţile imobiliare ar trebui să fie prioritar

Creşterea impozitelor pe proprietăţile imobiliare ar trebui să fie prioritară pentru România, a declarat Ionuţ

rigiditatea pietei muncii

rigiditatea pietei muncii

Foto: Hotnews

Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la o masă rotundă organizată la Banca Naţională a României (BNR). Potrivit lui, aceasta este o soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare.

-Corecţia deficitului de cont curent s-a făcut pe seama sectorului privat, acesta suferind o ajustare brutală foarte rapidă a balanţei economisire-investire de 13.2 puncte procentuale din PIB cumulat în doar 2 ani (2008 şi 2009).

-In timp ce sectorul privat s-a ajustat chiar începând cu 2008, sectorul guvernamental nu s-a ajustat în 2007-2008, ci dimpotrivă şi-a mărit deficitul.

Cine a dus greul crizei

"Impozitele pe proprietate sunt foarte jos în România comparativ cu media europeană. Vă dau exemplul personal: la o maşină şi două apartamente plătesc 500 de lei pe an. Este extrem de puţin", a spus Ionuţ Dumitru.

În opinia sa, alte priorităţi pentru România, pentru majorarea veniturilor bugetare, ar trebui să fie creşterea redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale, deoarece avem un nivel de şase ori mai mic decât media europeană, reducerea numărului de taxe şi a costurilor de administrare a lor, eliminarea excepţiilor, lărgirea bazei de impozitare, reducerea evaziunii fiscale.

  • Investiţiile străine, soluţia ieşirii din criză

România nu poate spera la creştere economică mare după ieşirea din criză dacă nu atrage investiţii străine, a mai afirmat preşedintele Consiliului Fiscal. "Înainte de criză, capitalul a avut un aport esenţial la creşterea

banii din Acord

banii din Acord

Foto: Hotnews

economică. Trebuie să fim credibili pentru a atrage investiţii, altfel nu avem şanse să sperăm la o creştere economică mare", a afirmat Dumitru.

El a subliniat că România nu va mai reveni la ritmurile de creştere economică foarte ridicate din perioada anterioară crizei pentru că potenţialul de creştere este mai mic, iar accesul la finanţarea externă va fi mai dificil din cauza creşterii aversiunii faţă de risc şi a selectivităţii investitorilor faţă de statele emergente.

În opinia preşedintelui Consiliului Fiscal pentru a fi atractivă pentru investitorii străini, România trebuie să aleagă calea reformelor structurale, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, stabilitate macroeconomică, creşterea calităţii infrastructurii şi funcţionalitatea pieţelor.

• Un acces mai dificil la surse de finanţare din străinătate şi un cost al finanţării mai scump, pe fondul creşterii aversiunii la risc şi efectului de evicţiune

-Investitorii vor deveni mai selectivi.

- Competiţia pentru investiţii din partea economiilor emergente mult mai dinamice din Asia va fi importantă.

-Procesul de reducere a îndatorării va fi de lungă durată.

• Creşterea economică aşteptată mai mică pentru ţările din zona euro, principalul partener comercial pentru ţările din Europa Centrala şi de Est

Ce franeaza cresterea economica?

  • Care sunt urgentele?

Pentru a asigura condiţiile propice creşterii economice sustenabile, în România este necesară îmbunătăţirea mediului de afaceri, asigurarea stabilităţii macroeconomice (consolidarea fiscală este prioritară), creşterea calităţii infrastructurii (atât fizice, cât şi instituţionale), creşterea eficienţei şi valorificarea potenţialului economic din agricultură şi o mai bună funcţionare a pieţelor (in special piaţa forţei de muncă).

El a subliniat că România nu va mai reveni la ritmurile de creştere economică foarte ridicate din perioada anterioară crizei pentru că potenţialul de creştere este mai mic. Totodată, accesul la finanţarea externă va fi mai dificil din cauza creşterii aversiunii faţă de risc.