Criza a afectat diferit statele Europei, in functie de “maladiile” economice pe care le avea fiecare. Statele cu deficite de cont ridicate (cum e si cazul Romaniei ori cel al Letoniei) au inregistrat socuri mai mari, in vreme ce alte economii au fost mai putin lovite. In functie de “bolile” fiecarei economii, guvernele au adoptat “medicamente” personalizate. Toate insa au avut de infruntat o criza a cheltuielilor bugetare, fiind obligate sa aplice programe sociale de protectie ca urmare a somajului ridicat. In mai toate tarile programele economice au avut o eficacitate ridicata, exceptie facand Romania si Letonia, care vor ramane in zona negativa si in acest an.
Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, in Europa Centrala si de Est doar Romania si Letonia vor inregistra o scadere economica in 2010 (Romania- 1,8% iar Letonia - 3,5%), in vreme ce restul economiilor vor fi pe plus. Aici merita adaugat faptul ca Letonia s-a remarcat anul trecut printr-o prabusire economica de 18%, de departe cea mai mare din Europa. Chiar daca in 2011 economia Romaniei va inregistra o usoara crestere economica de 1%, ea va fi mai lenta fata de media de crestere a economiilor din UE, astfel incat vom continua sa ne indepartam de media indicatorilor europeni. Cum au reactionat economiile est-europene la criza?
- Ungaria
Între 25.000 si 30.000 de angajati publici din Ungaria vor fi concediati în 2011, dar noua masura de austeritate va permite atingerea unui deficit bugetar situat la 2,95% din PIB, a anuntat Guvernul de la Budapesta. Economia va creste cu 3,8%, inflatia nu va depasi 3,5%, în timp ce noul acord cu FMI nu va mai fi necesar, considera ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, scrie agentia Bloomberg. "Cred ca reducerea deficitului sub 3% este o tinta ambitioasa, dar realista", a spus ministrul, "si acest buget ne va ajuta sa ne punem pe picioare".
• A inghetat salariile bugetarilor, economisind 256 mil. euro
• A micsorat impozitul pe venit pana la 17%.
• A redus contributiile sociale platite de angajatori.
• A redus cheltuielile bugetare, economisind in doi ani 4,75 mld. euro.
• A crescut TVA de la 20 la 25%.
• A eliminat cea de-a 13-a pensie.
• A inghetat ajutoarele sociale pentru urmatorii doi ani.
• A crescut varsta de pensionare la 65 de ani.
Optimismul lui Matolcsy contrasteaza cu temerile expertilor FMI, care considera ca Ungaria va rata tinta de deficit pentru 2010 (3,8% din PIB) si, inevitabil, va avea nevoie de un nou împrumut. În ciuda acestor previziuni, Guvernul Viktor Orban a trecut deja prin Parlament (unde detine o majoritate de doua treimi) mai multe legi menite sa atraga bani la buget, fara alte masuri de austeritate sau împrumuturi externe.
Mai întâi, a fost impusa o taxa pe banci, apoi s-a decis taxarea suplimentara a cifrei de afaceri a companiilor din sectorul energetic, al telecomunicatiilor si al vânzarilor en-detail. O ultima masura de a creste sumele aflate la dispozitia Guvernului a fost trecerea a 90% din pensiile obligatorii private înapoi în portofoliul sistemului de pensii administrat de stat. Astfel, Cabinetul Orban va dispune de 540 miliarde forinti pentru a acoperi gaurile din sistemul de pensii de stat.
Letonia
Letonia a urcat inca de anul trecuta TVA cu 3 puncte procentuale, pana la valoarea de 21%. Cota redusa de TVA s-a dublat si ea de la 5, la 10%, iar o buna parte din bunurile careia i se aplica au fost excluse de pe lista.
Salariile din sectorul public au fost si ele taiate cu 28%. Impozitul pe venit a urcat de la 23 la 26%, iar castigurile de capital, dividendele si veniturile din dobanzi sunt si ele impozitate, noua taxa fiind aplicata diferentiat: 15% in primul caz si 10% pentru ultimele doua.
Letonia a exclus bonusurile sub 210 de dolari de pe lista veniturilor neimpozitate. In plus, o noua taxa a fost creata si aplicata in cazul cadourilor ce depasesc 1.179 dolari pe an, daca acestea au fost primite de la persoane care nu sunt legate de destinatar prin casatorie sau rudenie de maxim gradul trei.
Cresterea accizelor in cazul Letoniei a afectat nu numai carburantii, tutunul si alcoolul, dar si cafeaua, bauturile non-alcoolice si gazul natural utilizat pentru incalzirea locuintelor. Modificari au avut loc si in cazul taxei auto si al celei aplicate terenurilor si cladirilor utilizate in scop comercial, amandoua situandu-se pe o panta ascendenta.
Nou implementate au fost taxa progresiva pe proprietatea rezidentiala, taxa pe platforme si alte structuri similare, precum si cea pe pamantul agricol necultivat.
- Bulgaria
Bulgaria va majora de anul viitor taxele pe proprietatile si autoturismele de lux pentru a lupta impotriva crizei economice si a deficitului bugetar, potrivit Novinite. Astfel, taxele pentru proprietatile de lux vor fi majorate cu 30%, iar persoanele care detin un autoturism cu o putere de peste 200 CP vor plati, de asemenea, impozite mai mari. Cu toate acestea, primarii au avertizat ca majorarea acestor taxe va avea impact doar asupra bugetelor oraselor mari, cum ar fi Sofia, Varna si Burgas.
Totodata, acestia au mai aratat ca proprietarii caselor de lux s-ar putea sustrage de la plata taxelor, transferandu-si proprietatile pe numele firmelor. Noua taxa a fost anuntata pentru prima data in luna martie si face parte dintr-un pachet mai amplu de masuri anticriza.
Cabinetul de centru-dreapta de la Sofia si-a concentrat masurile de austeritate pe persoanele bogate, dupa ce planurile de crestere a contributiilor de asistenta medicala si retragerea beneficiilor pentru functionarii publici au declansat proteste ample.
- Marea Britanie
Guvernul Conservator aflat la conducerea Marii Britanii a lansat o nouă politică de austeritate prin care cheltuielile guvernamentale urmează să fie reduse cu 81 de miliarde de lire sterline (92 mld. euro) în următorii patru ani, scrie Financial Times. Măsurile sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar ce se ridică la 155 de miliarde de lire sterline (176 mld. euro). Acestea sunt cele mai dure măsuri luate de guvern după cel de-al doilea război mondial.
Oficialul a subliniat că vor fi operate reduceri drastice ale cheltuielilor în următorii patru ani. Măsurile includ reducerea cu 7,8 miliarde de euro a bugetului destinat asistenţei sociale şi eliminarea a 490.000 de angajaţi din sectorul public.
Osborne a adăugat că disponibilizările nu pot fi evitate, dar că guvernul va face tot posibilul pentru a proteja bugetul educaţiei şi al sănătăţii. Ministerul de Externe va elibera din funcţie sute de diplomaţi din centrala londoneză şi va renunţa la finanţarea BBC World Service. Serviciul Internaţional al BBC va fi finanţat în continuare de către "compania-mamă" care, la rândul ei, va opera reduceri de 382 de milioane de euro. Autorităţile locale vor suferi puternic în urma noului pachet de reforme, acestea fiind nevoite să renunţe la aproape 30% din buget.
Ministerul de Interne urmează să renunţe la 24% din fondurile ce îi erau alocate, alături de o reducere de 16% a bugetului Poliţiei. Ministerul Apărării a fost privat de doar 8% din sumele destinate, dar va fi nevoit să îşi reducă contingentele cu 42.000 până în anul 2015.
Cercetarea, domeniu ce înghite 4,6 miliarde de euro, şi ajutoarele internaţionale, ce totalizează 0,7% din PIB, vor fi protejate de valul reducerilor de costuri.
În prezent, sectorul bancar din Marea Britanie este supus unui program prelungit de presiune fiscală printr-un set de taxe speciale. Sistemul, introdus de administraţia laburistă, a generat 2,25 mld. euro anul trecut. Actualii guvernanţi consideră că ar fi mai binesă se revină la impunerea unei taxe pe profit pentru sectorul bancar. Reformele anticriză speră să reuşească creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 66 de ani, începând cu anul 2020.
0
1
