AUDIO Interviu Dominic Bruynseels despre arierate si Ordonanta 50: IMM-urile, cele mai afectate de statul rau-platnic. Companiile, obligate sa concedieze angajati din cauza arieratelor

de C.P., D.P.     HotNews.ro
Marţi, 2 noiembrie 2010, 10:48 Economie | Finanţe & Bănci

Una dintre propunerile facute de Consiliul Investitorilor Straini (FIC) in directia scaderii volumului de arierate a fost introducerea in cadrul Ministerului Finantelor a unui Registru al creantelor inregistrate de buget. Tuturor creanțelor valide să le fie atribuite termene de plată într-un astfel de registru, astfel incat sistemul bancar sa poata finanţa companiile pe baza acestor creanțe  punand in circulatie fluxul de bani din economie. Despre  propunerile FIC, dar si despre Ordonanta 50/2010 sau oportunitatea instituirii unei taxe bancare, HotNews a stat de vorba cu Dominic Bruynseels, coordonator al Programului de Crestere Economica, membru al boardului FIC si CEO al BCR.
Intra in text si asculta varianta audio a interviului.

Rep: Ati propus introducerea la Ministerul de Finanţe a unui Registru transparent de Creanțe asupra bugetului de stat, cu o scadenţă atribuită fiecărei creanțe. Ati discutat cu reprezentantii MF. Care sunt reactiile venite din partea lor? In ce stadiu sunt discutiile?
Dominic Bruynseels: Am discutat cu ministrul Finantelor care mi-a confirmat ca problema arieratelor va fi rezolvata in linii mari. Sunt optimist si cred in acest lucru. Pe de alta parte mai retin faptul ca asemenea promisiuni au mai fost facute si in trecut. De aceea consider ca e nevoie de ceva mai mult decat simple declaratii.

Rep: Cite companii au intrat in faliment sau insolventa din cauza arieratelor?
DB: Nu va pot da o cifra exacta a nivelului arieratelor, dar va pot spune ca aceste arierate sunt formate din doua parti. Una e problema TVA si cealalta e legata de platile contractuale neefectuate de autoritatile centrale sau locale catre companii. In ceea ce priveste TVA, Guvernul a pus la punct un mecanism de rambursare. Dar din discutiile zilnice pe care le am cu clientii, constat ca o buna parte dintre acestia continua sa astepte rambursarile de TVA. Asa incat atata vreme cat ei nu isi incaseaza banii, nu pot face la randul lor plati catre furnizori. Iar efectul acestor intarzieri, cel putin asta am observat in ultimele 18 luni, se traduce prin dificultati mari de business in randul IMM-urilor mai ales. In ceea ce priveste platile autoritatilor catre companii, au existat progrese mai ales in ultimul timp, circa 25% dintre arierate au fost platite din cate am inteles, dar tot ramane un volum de 75% de achitat. Am discutat in week-endul trecut cu oamenii de afaceri si am inteles ca exista intarzieri mari de plata din partea Ministerului Transporturilor, aceste intarzieri obligand companiile sa renunte la o parte din angajati. E clar asadar ca arieratele – ca e vorba despre TVA sau despre platile contractuale intarziate, blocheaza activitatea companiilor si genereaza somaj.

Asculta varianta audio a discutiei cu Dominic Bruynseels



Rep: Care sunt sectoarele economice in care problema arieratelor este cea mai acuta?
DB: Furnizorii catre autoritatile locale si guvernamentale sunt cei mai afectati.

Rep: Ati declarat recent că vedeti o oportunitate de business în sprijinirea statului pentru plata datoriilor către companii. "Pentru bănci este bine pentru că statul va trebui să împrumute mai mulţi bani, iar BNR va trebui să reducă mai departe nivelul rezervelor minime obligatorii, ceea ce ne va aduce un plus la marja de dobândă."

Rep: Ce alte cai de reducere a arieratelor ar putea exista?

DB: Plata arieratelor ar fi buna pentru banci nu doar pentru ca ar mai reduce presiunea asupra companiilor, ci si pentru ca bancile ar dori sa finanteze companiile, daca un registru transparent al creantelor ar exista. Discutam de arierate care depasesc din cate stiu 1,5 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o suma destul de consistenta. Noi am putea finanta companiile cu acesti bani- ceea ce ar creste creditarea, sau am putea finanta direct statul, ceea ce desigur ar mari deficitul bugetar. Dar pentru asta e nevoie ca nivelul RMO sa mai scada. Nivelul RMO este acum foarte ridicat la noi fata de de alte state europene si am avut discutii la nivelul Bancii Centrale pentru a cobori acest nivel astfel incat bancile sa poata sprijini Guvernul in a achita arieratele. In acest moment suntem in cautarea unui parteneriat cu Ministerul Finantelor in acest sens. Desigur, in acest Registru al Creantelor, nu orice creanta trebuie trecuta, doar cele peste un anumit nivel- de pilda 10.000 sau 25.000 de euro. Firmele mari care si-ar primi banii inapoi ar putea astfel sa faca plati catre furnizorii lor- de regula IMM-uri, care sunt cei mai tensionati.

Rep: Ati discutat si cu noua conducere a Ministerului Finantelor despre acest registru al creantelor?
DB: Suntem in discutii cu noul ministru de finante, dar in ultima perioada domnia sa a fost foarte ocupat cu vizita delegatiei FMI si speram sa facem progrese in cursul urmatoarelor intalniri care vor avea loc chiar in aceste zile.

Rep: Cum va reactiona BCR daca Ordonanta 50 va intra in vigoare in forma actuala?
DB: Noi aplicam deja prevederile Ordonantei 50 si, asa cum ati putut vedea si din rezultatele recent afisate de noi, numai in zona comisionului de rambursare anticipata am fost afectati cu circa 3 milioane de euro. Aspectele importante din Ordonanta, cele care credem ca merita discutate, se refera la retroactivitatea aplicarii acesteia si la calculul marjei de dobanda.

Rep: Potrivit unor date provenite din sistemul bancar, Ordonanta 50 ar provoca bancilor pierderi de sute de milioane de euro. Aceste pierderi ar fi distribuite inegal intre jucatori. Care ar fi d-le Presedinte impactul acestei Ordonante asupra BCR?

DB: Noi am trimis cateva date la BNR in privinta pierderilor pe care Ordonanta le-ar provoca. Nu as dori sa ma refer in mod special la impactul asupra BCR ci mai degraba la nivel de intreg sistem. Ar fi vorba de un impact considerabil la nivelul veniturilor bancare iar acest lucru, pe fondul unui portofoliu ridicat de credite neperformante, ar slabi  sectorul bancar, ceea ce nimeni nu cred ca doreste sa vada in acest moment. Pana acum, bancile au supravietuit cu bine crizei.

Rep: La nivelul Europei exista intentii tot mai serioase in privinta aplicarii unei taxe bancare. Ungaria, ca sa amintesc doar un stat vecin, a decis sa taxeze bancile care opereaza local. Este aceasta idee potrivita pentru Romania? De ce?
DB: Nu vad de ce in mod special bancile ar trebui sa fie taxate. Ca orice companie, bancile isi achita toate taxele si impozitele iar daca Guvernul doreste instituirea unei noi taxe, aceasta ar trebui sa vizeze toate companiile, nu doar bancile in special. Acest lucru este valabil mai ales in Romania, unde bancile nu au fost salvate de Stat in vreun fel, ci din contra. Guvernul a fost cel care a imprumutat o suma semnificativa de la banci. Asa incat nu vad necesitatea instituirii unei asemenea taxe in Romania.

Rep: O alta propunere foarte interesanta vizeaza infiintarea unei banci noi, destinate firmelor care acceseaza fonduri europene. Puteti detalia acest proiect?
DB: Am propus infiintarea unei banci de dezvoltare care sa sprijine proiectele de atragere a banilor europeni. Exista proiecte foarte bune care nu se pot derula din cauza accesului redus la finantare. Credem ca o asemenea banca ar putea fi o buna idee.

Rep: Daca ati fi un investitor strain, ati investi mai degraba in Romania sau in Ungaria/Bulgaria/ Cehia/Polonia? De ce?

DB: Expunerea Erste pe Romania este foarte consistenta. Expunerea totala a bancii in Romania este de circa 7,7 miliarde de euro. Noi vom continua sa investim in Romania mai ales in domeniul infrastructurii, unde sunt multe lucruri de facut. Credem de asemenea ca Romania dispune de bune perspective pe termen lung si de importante avantaje. Pe termen scurt e nevoie de investitii in infrastructura si orice investitor care se gandeste la Romania are in vedere si problema infrastructurii.


Citeste mai multe despre   










1452 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    chiar asa? (Marţi, 2 noiembrie 2010, 11:34)

    BF [anonim]

    cum adica ati fost afectati cu 3 milioane de euro?
    adica spuneti ca ati avut deja rambursari anticipate in valoare de vreo 100milioane de euro (luand in calcul sa zicem 3% comision de rambursare anticipata) ?!?!?
    bateti campii cu brio!
    comisionul ala este doar ipotetic, marea majoritate a clientilor deabia platesc ratele, dapai sa mai ramburseze anticipat creditul!
    Aaa, sa inteleg ca va e frica de refinantari?
    • 0 (0 voturi)    
      Unde sunt pierderile (Marţi, 2 noiembrie 2010, 19:04)

      Madao [anonim] i-a raspuns lui BF

      Cred ca stiu unde sunt cele 3 milioane de euro. S-au facut o gramada de refinantari, cele mai multe tot in cadrul BCR. Asa au prostit pe cei care spuneau ca nu le convine actul aditional. Adica au pierdut ca nu au mai supt de la clienti decat banii de acordare al noului credit.
  • -2 (2 voturi)    
    Pe ce lume traieste oare acest domn? (Marţi, 2 noiembrie 2010, 12:12)

    Cristi [anonim]

    "E usor a scrie versuri cand nimic nu ai a spune", scria Eminescu. Versul e mai valabil ca oricand si i se aplica si lui Dominic Bruynseels, care nu a auzit probabil niciodata de poetul nostru. Nu inteleg aceasta vaicareala continua si abordarea total defazata a problemelor reale; anumite propuneri sunt de-a dreptul fanteziste - ce rost ar mai avea inca o institutie (o banca!) care sa sprijine proiectele cu bani europeni? Inca o absurditate. Banci prin care sa se desfasoare respectivele operatiuni exista, vointa politica nu e prea multa. De unde se vede ca si occidentalii astia n-au prea multe in cap cand vine vorba despre debirocratizare. Asta e inca unul care nu s-a trezit inca si nu stie pe ce lume traieste. Destul de periculos pentru banca pe care o conduce...
    Povestea cu arieratele si discutiile cu MF ma face sa rad in hohote.
    • 0 (0 voturi)    
      Ceva mai complicat (Marţi, 2 noiembrie 2010, 13:08)

      Idealistu [utilizator] i-a raspuns lui Cristi

      Daca se poate discuta oportunitatea infiintarii unei banci noi care sa sprijine proiectele finantate cu fonduri europene, in ceea ce priveste arieratele, trebuie sa-ntelegeti ca acest fenomen se propaga in intreaga economie, afectand pe toata lumea si actioneaza ca o frina.
      Din punctul meu de vedere ordonanta 50 a depasit cu mult cadrul strict de reglemetare al relatiile client - banca si va influenta negativ nivelul dobinzilor practicate. Trebuie sa intelegem ca reglementarile populiste nu fac bine in nici un domeniu si mai ales in cel bancar.
      Altfel, n-am nicio simpatie pentru managementul bancilor din Romania.
    • 0 (0 voturi)    
      Bancile si fondurile europene (Marţi, 2 noiembrie 2010, 19:09)

      Madao [anonim] i-a raspuns lui Cristi

      Problema cu acordarea fondurilor tine de incompetenta celor din sistemul bancar platiti cu analiza dosarelor. O banca noua care sa se ocupe numai de asta ar avea ca angajati experti nu tate cum sunt cele de la CEC Bank spre exemplu.
      Pe de alta parte fondurile astea nu sunt absorbite din cauza imposibilitatii furtului. Este mai simplu sa faci afaceri cu statul, dai dreptul nu ai obligatii si ai dat lovitura. Aici esti verificat si inainte, si pe parcurs si dupa ce ai facut cu fiecare banut.
  • 0 (0 voturi)    
    Esenta de stalinism. (Marţi, 2 noiembrie 2010, 12:50)

    AlinN [anonim]

    Incep sa ma ingrozesc cand vad cum pun problemele guvernantii.
    In primul rand daca ar fi fost dupa mintea lor (stalinista, e clar) ar fi facut prin ordonanta 50 ca de fapt bancile sa plateasca rate cetatenilor inocenti. Noroc ca le-a dat-o FMI+UE peste bot!
    Apoi arieratele: au vazut baietii ca este greu sa platesti si ce-au copt? Pai cei care sunt datori sunt vinovati. Cei de la stat sunt vinovati ca-si fac afacerile in asa fel incat sa ramana cu arierate. Ok! Dar de ce tu stat nu ai grija sa nu mai fie asa? Cei de la privat, evident sunt vinovati pentru ca privatul este doar un infractor INCA nedovedit.
    Zvacniri tipic staliniste. Eu inteleg ca nu sunt bani, dar nu este scuzabil ca de stress sa renunti la ce predici si ma ingrozesc cand vad ca atitudinea institnctuala este stalinista.
  • +2 (2 voturi)    
    Observatiile FMI sunt corecte si de bun simt (Marţi, 2 noiembrie 2010, 12:57)

    sandu [anonim]

    Din doua puncte de vedere subscriu la observatiile FMI. In primul rand nici o lege/reglementare nu trebuie sa fie retroactiva fie ca instituieraporturi pozitive ori negative. Odata ce ai renuntat la principiile dreptului nu mai ai reguli pe care sa te bazezi. In al doilea rand, cine a semnat un contract aberant, e cazul sa il duca pana la capat. Experienta lui va fi un bun exemplu pentru ceilalti. Chiar daca va fi evacuat din casa, si el si vecinii vor invata ceva din asta.
    • 0 (0 voturi)    
      Retroactivitate? Nici vorba (Marţi, 2 noiembrie 2010, 14:08)

      Vali [anonim] i-a raspuns lui sandu

      Aplicarea OUG 50 inclusiv la creditele in derulare nu are nicio legatura cu retroctivitatea. Ordonanta a intrat in vigoare la 21.06.2010 si efectele ei s-au produs si se produc in viitor, adica numai dupa data de 21.06.2010. OUG 50 nu obliga bancile de ex. sa ramburseze comisionul de risc (incasat abuziv) inainte de 21.06.2010, desi clientii, daca se duc instanta, au sanse mari sa obtina returnarea acestui comision in intregime, de la data semnarii contractului, in interiorul termenului de prescriptie de 3 ani.

      Bancilor nu le convine aplicarea OUG 50 la creditele in derulare dintr-un motiv simplu: planul de afaceri pe anul in curs sau pe cei viitori va fi afectat de reducerea unor dobanzi si comisioane.
      Asta se traduce prin comisioane mai reduse in buzunarul bancherilor, intrucat ei nu au salariu fix ci este in functie de realizari.

      OUG 50 este in vigoare si isi produce efectele in prezent. Neclarificarea OUG 50 si amanarea adoptarii ei ca lege (L456/2010) face ca bancile si clientii sa interpreteze anumite clauze dupa cum le convine. De aici conflictele la care asistam.

      Chiar daca in procesul de legiferare, OUG 50 ar fi modificata din temelii in favoarea bancilor sau chiar daca va fi abrogata, clientii pot actiona oricand banca in justitie pentru clauzele abuzive si reclama inselatoare din contracte, intrucat este vorba conform legii L193/2000 de contracte standardizate, adica impuse, ne-negociate. Majoritatea clientilor vor castiga astfel procesele, in temeiul unor legi pre-existente OUG 50.

      Bancilor le-ar conveni mai mult acesta situatie de fi date in judecata punctual, decat legiferarea OUG 50 in forma actuala, deoarece procesele dureaza luni bune si pana vor fi nevoite sa aplice hotarea instantelor va trece mult timp. In plus, clientii nemultumiti sunt cateva mii, pierderile bancilor din procese cu cateva mii de clienti este nesemnificativ fata de pierderile din aplicarea imediata si in masa pentru toti cei cateva milioane de clienti.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version