Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat joi ca nu intelege care este mecanismul care sta in spatele cresterii preturilor la combustibili, precizand ca variatiile sunt mult prea mari. El a mai spus, cu ocazia prezentarii raportului trimestrial asupra inflatiei, ca impactul majorarii TVA asupra ratei anuale a inflatiei a fost de 2,4 puncte procentuale la sfarsitul lunii septembrie. Guvernatorul si-a exprimat si nemultumirea datorita ponderii mari pe care tigarile le au in cadrul indicelui preturilor de consum, care a adus un plus de 0,3 puncte procentuale la rata inflatiei.

Mugur Isarescu despre costul dezbaterii publice si ordonanta 50

Descarca fisierul audio in format MP3

Cele mai importante declaratii ale lui Mugur Isarescu:

• In trimestrul trei, dominanta este legata de cresterea substantiala a preturilor datorata majorarii TVA
• S-a iesit din inervalul pe care noi il tintim
• Determinantii inflatiei in trim. 3: majorarea cotei standard la TVA. S-a calculat ca impactul este de 2,4 puncte procentuale in acest trimestru. Estimam ca impactul va fi mai mare de 2,4 pp la sfarsitul anului
• O majorare seminificativa la produsele volatile, legume si fructe, ca urmare a inundatiilor din vara
• Exista un impact mai mare decat cel estimat de noi in domeniul preturilor administrate
• In vara, marjele de profit la nivelul unor operatori comerciali s-a diminuat, deci o parte din cresterea TVA a fost preluata de acestia
• Aprecierea monedei nationale fata de dolar ne-a ajutat la temperarea presiunilor inflationiste
• Toate masuratorile de inflatie, pur si simplu au sarit. Majorarea TVA cu 5 pp este mare
• Coeficient de transmitere de 61%, mai mic decat estimarile noastre initiale, de 70%
• In schimb avem o crestere mai mare a preturilor fara impact TVA, din nou tutunul, legune-fructe, oua, si combustibili
• La ceilalti indicatori de calcul ai inflatiei evolutiile au fost cele previzibile
• La materii prime agricole, impactul este major
• Impactul preturilor externe nu poate sa fie neglijat si s-a manifestat incepand din iulie 2010
• Transpunerea s-a facut relativ temperat. Cresterea a fost mult mai mare pe piata externa decat ce s-a transmis la preturile interne
• La carburanti, nu prea inteleg logica miscarilor la combustibilii interni. Nu prea inteleg de ce se leaga, de evolutia pretului titeiului, a dolarului. Variatiile sunt oricum mult prea mari si nu le gasim o anumita explicatie
• Observam ca pe piata muncii continua ajustarile, care sunt sunt semnificative si nu se opresc la sectorul privat, ci sunt si la sectorul guvernamental
• Acest lucru va ajuta procesul de reluare a cresterii economice pe o baza sustenabila
• Este evident ca ajustarile au inceput sa se faca si in sectorul bugetar. Acest lucru il constatam si in ceea ce priveste salariul mediu
• Cererea ramane relativ scazuta
• Efectul majorarii preturilor la energia termica va fi in noiembrie sau decembrie
• Indicatorul de incredere al consumatorului este intr-o stare depresiva si e legat si de o stare de neincredere. E in contradictie cu ce se intampla pe plan european
• Intervalul de incertitudine este mare in ceea ce priveste inflatia. Lucram cu extrem de multe date care par sa se schimbed e la o luna la alta
• Previzionam ca spre sfarsitul trim 4. se cam incheie etapa de transmitere directa
• In iunie 2011 inflatia va intra in intervalul de variatie tintit
  
• 3,5% tinta de inflatie pentru 2011. Nu am schimbat tintele de inflatie. 3% in 2012.
• In iunie se trece de impactul TVA din punct de vedere statistic
• La marfuri alimentare, in anumite limite, riscurile sunt de abatere in sus
• Avem incredere in ciuda acestor perturbari, ca vom reusi sa aducem inflatia in intervalul tinit in perioada urmatoare, mizand si pe faptul ca programul cu institutiile internationale va fi pus in practica
• Cred ca va fi un risc politic major ca, in conditiile in care pe plan european se vorbeste de disciplina fiscala, Romania sa faca altceva
• Ne stabilizam din 2013 la tinta de 2,5% multianuala. Cam pe acolo se va situa Romania multi ani de acum incolo
• Am optat pentru 2012 la 3%.
• Corifeii din Romania care tot citeaza solutia inflatiei ar trebui sa vada ce se intampla in Europa.
• Am fost prudenti cu aceasta tinta pe 2012, pentru ca stim ca exista presiuni
• Daca s-ar deprecia leul 0,3-0,4%, s-ar apasa pe sectorul bugetar, pentru ca vor fi presiuni pe datoria externa
• Datorita dificultailor cu care se face ajustarea, noi am stabilit tinta de inflatie 3% si pentru 2012. Este mare fata de ambitiile noastre
• Tinta nu a fost asumata decat de noi. Nu am avut inca o intalnire cu Guvernul
• Incepand cu 2013 se va trece la tinta stationara multianuala de 2,5%, cu 0,5% peste tarile care au un proiect de adoptare a euro
• Mai devreme sau mai tarziu trebuie sa adoptam moneda euro. Nu e obligatoriu sa adopti moneda euro la o data fixa
• Coborarea spre 2,5% se incrie intr-o strategie absolut normala pentru orice tara europeana
• Ne angajam pe un orizont mai indelungat ca vom avea o politica monetara transparenta, dar si compatibila cu definitia cantitativa a BCE. Aceste doua sunt compatibile si cu tratatul de la Maastricht
  
  
• Noi admitem pentru acest 2,5% ca in perioada anilor urmatori vom avea preturi care trebuie sa se ajusteze
• Tinta stationara multianuala va trebui discutata cu Guvernul pentru ca ea va cuprinde multe modificari de preturi relative. Sunt multe preturi relative in Romania care sunt sub cele din UE (preturile la salubritate, canal, apa sunt in permanenta crestere. Categoric sunt legate si de investitii)
  
• Principalele avantaje pentru o tinta stationara multianuala: cresterea predictibilitatii politicii monetare, scaderea persistentei inflatiei, va spori eficienta politicii monetare datorita castigului de credibilitate, scaderea inflatiei la socurile de oferta
  
• Repetarea periodica ca vor crestere preturile cu cifre mari contribuie la persistenta inflatiei
• Acest mesaj de consecventa si perseverenta va duce la scadere acestei inflatii inertiale
• Incercarile de a stimula cresterea economica prin inflatie sunt de scurta durata, iar la noi vor si de mai scurta durata, deoarece vom fi taxati la finantare externa
• Costurile finantarii apasa nu numai asupra datoriei si sect. guvernamental ci si asupra sectorului neguvernamental
• Majoritatea socurilor inflationiste au venit pe partea ofertei
• Tinta de adoptare a euro ramane 2015. Realismul tintei depinde in mare masura de acum incolo de capacitatea acestei tari de a se consolida fiscal. Ramane de vazut daca va suporta consolidarea fiscala pentru a spune da, ramanem acolo. As vrea sa prind personal, nu cat sunt guvernator, ci cat sunt pensionar, adoptarea euro
  
• Legea de reducere a TVA la produsele de baza mi se pare neclara.
  
• Cat de credibila mai poate sa fie o tara care dupa ce a majorat cu 5 pp o taxa, dupa cateva luni se apuca sa o scada
• Nu va spun ca nu avem probeleme cu statistica. Ponderea mare a tigarilor, ne-a adus de multe ori 0,2-0,3% in plus. Romanii parca mananca tigari. Nu suntem cei mai mari fumatori, dar avem cea mai mare pondere din Europa
• Avem cea mai mare pondere cu preturile alimentare din UE, de parca ce mananca romanii nu mananca si bulgarii
• La anul economia va trece pe plus. In ceea ce priveste prognoza noastra este foarte apropiata de a FMI
• Vom vedea in ce masura consolidarea fiscala se va realiza in termenul care se prefigureaza in prezent. Programul de adoptare a euro este relativ vizibil pana in 2012-2013. In aceasta iarna vom vedea daca deciziile politice sunt extrem de clare in privinta adoptarii euro
• Nu am spus ca s-a terminat finantarea ieftina. Ea ar putea sa revina in ceea ce priveste deficitul. Daca ne ambitionam sa cerem deficite bugetare mai mari vom fi taxati aproape imediat si vom constata ca finantarea relativ ietina a disparut
• Daca Romania se inscrie in acest acord si va arata ca face pasi fermi vom avea finantare ieftina. Daca suntem seriosi s-ar putea sa intram intr-o perioada cu cheltuieli de dobanzi chiar mai redusa
  
• Factorul politic a fost bagat la incertitudini in privinta inflatiei pe 2012. Nu e vorba numai de decizii, acolo ne putem corecta pe o cale sau pe alta, dar si despre facptul ca in momentul in care discuti despre anumite lucruri au impact. Daca vorbim despre n masuri toate la categoria de nazuinte trebuie sa intelegem ca ele costa. Aceasta incoerenta in dezbaterea publica costa
• Ni s-a solicitat un punct de vedere cu privire la OUG 50, care este ca anumite prevederi nu erau europene, deci nu aveau ce cauta acolo. Ordonanta a excedat in anumite puncte Directiva. Noi am vorbit in mai multe randuri de excesele bancilor si am si penalizat cand a fost cazul.
• Directiva nu cauta sa dea la o parte un exces cu un alt exces
• Nu avem de ce sa iesim dintr-un cadru european cu aceste masuri
• Din pacate aici a fost o intrecere "haideti sa penalizam bancile". S-a sarit dintr-un exces intr-un alt exces. El va fi corectat
• Dorim ca si institutiile care s-au lansat in verbalismul asta razboinic sa faca evaluari. Vom fi extrem de prudenti in momentul in care vom face comunicarea publica in aceasta privinta
• Sistemul bancar constitutie un pilon de stabilitate. Nu s-a alocat un leu din bani publici. A fost alocat pentru o singura banca, pentru o perioada scurta, pentru un atac din asta speculativ care a avut ca scop si zdruncinarea increderii
  
• O alta prevedere care o cere aceasta directiva e ca costurile intermedierii sa fie reduse, dar nu atat de mult incat ca banca sa iasa in pierdere, pentru ca acolo nu se lucreaza cu banii bancii, ci tot cu cei ai populatiei
• Nu avem nevoie de lucruri excesive
• La alimentele produse local sunt unele care sunt mai scumpe decat cele din export, dar acei producatori si-au semnat sentinta
• Exemplul de asta iarna, in care se vorbea de cresterea preturilor la carnea de pui. Dar producatorii din Ungaria ce fac, nu vor sa profite si ei de o eventuala majorare a preturilor aici. Ei (producatorii romani - n.r.) au spus ca le cresc costurile, dar asta e economia de piata. Nu au cum sa creasca preturile din piata peste cele europene, pentru ca piata este libera, barierele vamale nu mai exista
• Daca exista diferente mari de preturi inseamna ca exista niste bariere undeva, niste disfunctionalitati
• Dupa ce au crescut cheltuielile bugetare in 2 ani cu 80% si a mai crescut si numarul de angajati cu 20-30% era clar ca economia nu putea sa sustina un asemenea nivel. Justificarea corecta e: de ce s-au dat? Nu sunt decat 3 cai de ajustare: nominal - am gresit, am dat prea mult, iau inapoi; calea fiscala - majorari de impozite;
• Discursul inflationist a repornit in Romania cu o oarecare lejeritate
• Creditul isi revine incet, depinde si de comportamentul bancilor, au lichiditati. Dupa ce au avut experiente nereusite in ultimii doi ani devii mai prudent. Speram sa isi revina in mai mare masura pe partea corporatiilor si pe partea care va scoate Romania din recesiune - fonduri europene
• Pe segmentul populatie, partea care este acceptata la creditul de consum s-a cam imprumutat si aici bancile sa nu isi faca iluzii ca vor gasi debusee importante, comparativ cu ceea ce a fost in 2008
• Populatia este oricum relativ prudenta
• Aici nu vedem surse de inflatie. Sursele importante de inflatie sunt pe partea de socuri de oferta
• Incercam sa calmam populatia si sa transmitem un mesaj ca se poate discuta despre orice care are un cost. Sunt insa si stiri care au un cost, 0,2-0,5%. Selectati mai bine mesajele pe care le transmiteti pe post. Nu orice trancanitor din aceasta tara apare la televizor. Aveti in fiecare zi oameni care vorbesc despre depreciere. Cautati-i la conturile de valuta si vedeti cata valuta au. Ii invit sa mai termine cifrele acestea cu deprecierile
  
• La depozitele de valuta observam rate excesive comparativ cu ceea ce se intampla pe plan international, cu vreo 2 pp mai mult. Sunt extrem de generosi. Se bat pentru clienti, este poate si asta o explicatie
• Noi le-am transmis pe diverse cai ca suntem ingrijorati, in special actionarilor. I-am intrebat cum pot sa scoata venituri suficiente care sa acopere dobanzi atat de ridicate la valuta, care nu sunt deloc in concordanta cu ceea ce se intampla pe plan international (1%)
• Dansii au o motivatie ca exista CDS-ul acesta si daca s-ar imprumuta pe plan international, tot la 4% s-ar imprumuta
• Totul se leaga, inclusiv modul in care media face rating. Sa stiti ca aveti si dumneavoastra o contributie. Nu sunteti numai de mangaiat pe crestet
• Pe bancherii comerciali nu pot sa ii acuzi ca sunt prociclici. Nu pot sa ii acuzi ca dadeau credite cand economia mergea si acum nu mai dau credite

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT declaratiile lui Mugur Isarescu.