Fluxul net de investiţii străine directe intrate anul trecut in Romania a fost de 3,48 miliarde de euro, din care 1,72 miliarde euro participaţii la capital (49,6%) si 1,75 mld euro credit net primit de la investitorii străini (50,4%), spun oficialii Bancii Nationale intr-un raport dedicat acestora. Cele mai mult investitii au fost in industria prelucratoare si pe segmentul intermedierilor financiare, iar ca zona geografica, destinatia cea mai consistenta a fost Capitala, unde s-au investit 63 de euro din fiecare 100 intrati in Romania sub forma ISD.

Soldul final de investiţii străine directe la 31 decembrie 2009 a înregistrat valoarea de 49,9 miliarde euro, din care: 35,6 miliarde euro participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit (71,2%), iar 14,38 mld. euro credit net primit de la investitorii străini (28,8%).

ISD, pe industrii

Foto: HotNews

• Repartizarea investiţiilor străine directe: industria prelucratoare si segmentul financiar au "confiscat" cele mai mari sume

Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice, ISD s-a localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,1% din total), în cadrul acesteia cele mai bine reprezentate ramuri fiind: prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (6,3% din total), metalurgia (5,2%), industria mijloacelor de transport (4,7%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (4,1%) şi ciment, sticlă, ceramice (3,3%). Există domenii cu o pondere redusă faţă de potenţial, cum ar fi textile, confecţii şi pielărie (1,4%).

Pe lângă industrie, activităţi care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare şi asigurările, care cuprind activitatea bancară, a instituţiilor financiare nebancare şi de asigurări şi reprezintă 19% din totalul ISD, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (12,9%), comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (12,3%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6,5%).

Imobilizările corporale şi necorporale, cu un sold la finele anului 2009 în valoare de 23272 milioane euro, reprezintă 46,6% din soldul total al ISD, inducând un grad semnificativ de stabilitate al investiţiei străine directe. Activităţile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale şi necorporale, la un nivel semnificativ, sunt: industria (24,3% din total ISD), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (cu 17,3% din total ISD), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (7,4%), comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (6,2%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (3,5%).

•  Repartizarea investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare. Capitala conduce detasat. Cele mai mici fluxuri ISD, in Moldova

ISD, dupa zona de destinatie

Foto: HotNews

Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind: Regiunea CENTRU (7,4%), Regiunea SUD (7,2%), Regiunea VEST (6,2%) şi Regiunea SUD-EST (5,9%).

• Repartizarea investiţiilor străine directe pe ţări de origine

Repartizarea ISD pe ţări de origine a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiţie străină directă rezidente. Primele 5 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2009 sunt Olanda (21,8%, în creştere de la 17,2% în 2008), Austria (18,1% din soldul ISD la sfârşitul anului 2009, pondere în scădere de la 18,8% în 2008), Germania (13,4%, în scădere de la 15,4%), Franţa (8,5%) care îşi menţine ponderea din anul 2007, precum şi Grecia cu o pondere de 6,6% în 2009, aceeaşi ca în anul precedent.

• Tipuri de investiţii străine directe: 98,3% din participaţii au revenit dezvoltărilor de firme

Fluxul de participaţii la capital în întreprinderile ISD este diferenţiat în greenfield, fuziuni şi achiziţii şi dezvoltare de firme. În anul 2009, 98,3% din participaţiile la întreprinderile investiţie străină directă, respectiv 3065 milioane euro, au revenit dezvoltărilor de firme, 1,1% din participaţii (34 milioane euro) fuziunilor şi achiziţiilor (M&A), iar investiţiilor greenfield numai 0,6% (19 milioane euro). Pentru a se putea aprecia impactul de durată al investiţiilor greenfield asupra economiei, au fost evidenţiate şi acumulările de investiţii străine directe în întreprinderile înfiinţate prin investiţii greenfield, denumite întreprinderi greenfield.

La finele anului 2009 distribuirea pe principalele activităţi economice a soldului investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se prezintă astfel:

• Exporturile şi importurile întreprinderilor investiţie străină directă

ISD, dupa tara de provenienta

Foto: HotNews

Activitatea întreprinderilor investiţie străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra balanţei comerciale a României, contribuţia la exporturi fiind de 69,8%, în timp ce la importuri este de 60,1%.

Exporturile şi importurile sunt agregate după activitatea de bază a firmelor, nefiind incluse exporturile şi importurile aferente activităţilor administraţiei publice şi cele corespunzatoare gospodăriilor private.

• Care e metodologia BNR?

Pentru a intelege mai bine datele de mai sus, trebuie tinut cont de urmatoarele lucruri:

Potrivit Bancii Centrale, sunt considerate investiţii străine directe: capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.

De asemenea, sunt considerate investiţii străine directe, capitalurile din companiile rezidente asupra cărora investitorul nerezident exercită o influenţă semnificativă pe cale indirectă şi anume: capitalurile proprii ale asociatelor şi filialelor rezidente ale întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris.

Investitorul străin direct: persoană juridică, persoană fizică sau grup de persoane ce acţionează concertat, care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entităţilor fără personalitate juridică) sau cel puţin 10% din voturi, într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă.

Intreprinderea investiţie străină directă: este o întreprindere rezidentă, cu sau fără personalitate juridică, în care un investitor nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare în cazul întreprinderilor fără personalitate juridică (sucursale). Deţinerea a cel puţin 10% din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordială în stabilirea relaţiei de investiţie directă.

Întreprinderea investiţie străină directă de gradul II este o întreprindere rezidentă, cu personalitate juridică, în care un investitor străin direct controlează, prin intermediul unei întreprinderi investiţie străină directă, cel puţin 10% din capitalul social subscris. Întreprinderile investiţie străină directă de gradul II sunt filiale sau asociate ale întreprinderilor investiţie străină directă. Filialele reprezintă companiile rezidente în care întreprinderile ISD deţin cel puţin 50% din capitalul social subscris, iar asociatele sunt companiile rezidente în care întreprinderile ISD deţin între 10 şi 50 % din capitalul social subscris.

Investiţia directă reversibilă: relaţia investiţională de sens invers investiţiei străine directe pe care o întreprindere investiţie directă rezidentă o are cu investitorul străin direct, dacă întreprinderea rezidentă are o participaţie de sub 10% din capitalul social al investitorului străin direct.

Componentele investiţiilor străine directe:

• Capitaluri proprii: capitalul social subscris şi vărsat, atât în numerar cât şi prin contribuţii în natură, deţinut de nerezidenţi în companii rezidente, precum şi cota aferentă din rezerve; în mod corespunzător, în cazul sucursalelor, se ia în considerare capitalul de dotare aflat la dispoziţia acestora.

• Creditul net: creditele primite de către întreprinderea investiţie străină directă de la investitorul străin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta, mai puţin creditele acordate de către întreprinderea investiţie străină directă investitorului străin direct sau unei alte firme din cadrul grupului respectiv de firme.

Tipurile investiţiilor străine directe (diferenţiate după contribuţia fluxului de participaţii străine la capital în întreprinderile investiţie străină directă):

∙ Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiţii pornite de la zero);

∙ Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenţi;

∙ Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiţie străină directă.

Au fost cercetate exhaustiv 6022 întreprinderi investiţie străină directă, cuprinzând întreprinderile cu cel puţin 20 de salariaţi (5777 de unităţi), toate instituţiile de credit cu capital străin (39 de unităţi), toate societăţile comerciale de asigurări cu capital străin (37 de unităţi), precum şi întreprinderile considerate atipice (toate întreprinderile investiţie străină directă care au cifra de afaceri sau capitalul social de cel puţin 30 milioane RON (169 de unităţi).

Mulţimea de întreprinderi investiţie străină directă care nu a fost cuprinsă în cercetarea statistică exhaustiva (circa 38.000) este reprezentată de eşantionul format din 1199 de unităţi. Volumul total de unităţi cercetate (exhaustiv plus eşantion) a fost de 7221.