Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
CONTRIBUTORS/Context

Irlanda. Cum s-a imbolnavit "tigrul celtic"

de Dan Popa     Contributors.ro
Miercuri, 17 noiembrie 2010, 9:22 Economie | Finanţe & Bănci

Dan Popa

Irlanda e o tara mica, cu o populatie de circa 4 milioane de oameni si cu o suprafata de putin peste 70.000 de km patrati. Au un sistem parlamentar bicameral, format (ca la noi), din Senat și Camera Deputaților. Guvernul are maximum 15 membri, și cel mult doi din aceștia pot fi nominalizați de Senat. Pana nu demult, Irlanda era data peste tot ca exemplu. „Tigrul celtic” facea ravagii printre macroindicatori si nastea invidii printre celelalte economii europene. Astazi, sunt pe buza prapastiei.

In 2007, aveau un surplus bugetar. In 2009, deficit de minus 11,5%. PIB-ul s-a contractat in termeni reali intre 2007 si 2010 cu 15%. Sistemul lor bancar a trecut la mustata de un faliment rasunator. Extazul si agonia si-au dat mana peste tara, ca sa parafrazez un cantec pionieresc celebru

Scurt istoric. Venituri fiscale iluzorii au generat cheltuieli uriase

Din 2003 până în 2007 sistemul bancar irlandez a lucrat cu bani din afara. A importat fonduri echivalente cu peste 50 la suta din PIB pentru a finanţa ceea ce s-a dovedit a fi o mare bula imobiliara. Veniturile fiscale generate de boom erau oarecum iluzorii, mare parte venind din câştigurile de capital pe proprietate, taxa de timbru pe tranzactiile imobiliare, taxa pe valoarea adăugată materialelor de construcţii şi impozitul pe venit de la muncitorii care optau sa puna umarul la dezvoltarea "tigrului". 13 locuri de munca dintr-o suta din Irlanda,  potrivit Guvernatorului Bancii lor Centrale, erau ocupate de straini.
De peste un deceniu, bugetul irlandez fost în excedent (în medie peste 1 ½ la suta din PIB), aproape în fiecare an. Nimeni nu se gandea sa limiteze cheltuielile, Guvernul preferand sa duca ceea ce se cheama o politica prociclica. Angaja cheltuieli tot mai mari, fara sa simta cutremurul ce va sa vie. Altfel spus, comanda tot mai multa mancare, desi banii cu care sa achite masa erau din ce in ce mai putini.

Din păcate, soliditatea aparentă a finanţelor publice s-a demonstrat a fi doar un miraj in momentul in care încrederea financiara globala s-a prăbuşit

Criza bancara si cocoasele datoriei publice

Veniturile la buget au fost aspru corectate dupa ce constructiile s-au gripat, muncitorii straini au plecat, consumul a scazut brusc iar bancile s-au vazut cu un munte de credite neperformante in brate.

Totul parea sa capete un contur ireal. Firmele vedeau cum planurile lor de afaceri se naruiau ca un castel de nisip, iar actionarii lor pierdeau bani. Din cauza amplorii şi omniprezenţei bancilor, impactul a fost crucial, mai spune Guvernatorul bancii centrale irlandeze intr-un discurs in fata investitorilor straini, tinut in acest an. Pe fondul amenintarii riscului sistemic, Guvernul a trecut la nationalizarea unor banci.
A fost infiintata Agenţia de gestionare a activelor –NAMA, care a preluat cele mai mari credite neperformante. Tot nu a fost de ajuns. Aceasta cristalizare a pierderilor a erodat capitalul băncilor, şi a dat naştere la o nevoie de recapitalizare foarte vizibila, abordată energic de către Banca Centrală.

O mare parte din sprijinul guvernamental excepţional acordat pentru restructurarea bancara s-a vazut in saltul considerabil al datoriei guvernului irlandez, formand „o cocoasa”, cum ii place Guvernatorului Isarescu sa spuna, in datoria publica din 2010. Aceste injecţii financiare sunt comparabile ca sume cu intregul deficit irlandez in 1009 si 2010.

Cu „sentimentul pietelor” nu te pui

Pe masura ce masurile luate de Guvern s-au dovedit insuficiente pentru a mentine o traiectorie sustenabila a economiei, pietele externe au reactionat negativ. In nici doi ani, Irlanda a trecut de la debitorul favorit, la pozitia de stat cu care nimeni nu mai voia sa discute, sau discuta la dobanzi usturatoare.
Istorie pe care tara a trait-o si in 1980, chiar daca abordarea era alta. Devenise important acum ca Irlanda sa isi reseteze fiscalitatea pentru a asigura un ciclu virtuos in care ratele dobânzii aferente creditului (mai mici) sa contribuie chiar mai rapid la ajustarea fiscala şi la un cost mai mic de ansamblu a ajustării pentru societate în general.

Fiscalitatea, o alta buturuga mica a buturugii mici

Din punct de vedere fiscal, inca din septembrie 2008 Irlanda era sub presiune. Nu doar din cauza unei expansiuni accelerate a cheltuielilor în anii anteriori, ci mai ales din cauza scăderii puternice a veniturilor bugetare.

Boomul a facut ca dependenta bugetului de impozitul pe profit, taxe de timbru şi impozitul pe câştigurile de capital ca surse de venituri, sa creasca de la aproximativ 8 la suta din veniturile fiscale totale în 1987 la peste 30 la suta. Aportul pieţei imobiliare rezidenţiale la veniturilor fiscale totale prin TVA, taxa de timbru şi câştigurile de capital a urcat la peste 17 procente în 2007 (Addison-Smyth si McQuinn, 2009).

Odată cu prăbuşirea veniturilor fiscale, sporirea cheltuielilor Guvernului a dus la apariţia bruscă în Irlanda a unui deficit fiscal ascuţit, după ani de excedente.

Taierile din cheltuieli au fost pe masura- echivalentul a 14% din PIB, un procent ameţitor pentru o economie modernă. Executivul irlandez a anuntat reduceri de salarii in sectorul public, de la 5% pentru un maturator, pana la 20% pentru premierul Brian Cowen. Totodata, au fost reduse si alocatiile pentru copii, cu procente intre 6,8 si 9,6%. Functionarii publici mai fusesera si taxati suplimentar cu 7,5%. Ajutoarele de somaj sau alte forme de sprijin au fost si ele forfecate.
Toate acestea se fac pe un fond evident de nemultumire salariala. Dupa ce dai un cadou, e greu sa il iei inapoi. Dar este esential pentru Irlanda sa o faca.Observati ca inca nu am discutat despre salarii si competitivitate. Nu mai e timp si spatiu, mi se sopteste in casca.

Concursuri nationale de iesire din criza

In tot acest timp, am asistat si la idei iesite din tipar. Anunturi ale Guvernului prin care se cauta  solutii de iesire din criza. „Cautam idei de proiecte unice care pot genera transformari majore in economie si care creaza locuri de munca:www.yourcountryyourcall.com. Cele mai bune idei vor fi premiate cu 200.000 euro si va fi alocat un buget de 600.000 euro pentru implementarea proiectului”, suna unul dintre acestea.

Bancile locale au trecut la vanzarea la licitatie a operelor de arta pe care le cumparasera in timp, pentru a mai face rost de bani. Au fost lansate ghiduri online de supravietuire.

Vin si la ei alegerile

Premierul irlandez Brian Cowen a denunţat chiar marţi recentele informaţii din presă conform cărora Irlanda caută sau are nevoie de un ajutor financiar de la Uniunea Europeană, calificându-le „greşit informate şi inexacte”.

El a respins zvonurile persistente din ultimele zile conform cărora ar negocia termenii unui acord de asistenţă financiară cu UE, în valoare de 80 miliarde de euro. Alte ţări din zona euro s-au confruntat cu o creştere a costurilor de împrumut, din cauza temerilor investitorilor că Irlanda ar putea intra în incapacitate de plată, şi au cerut Dublinului să accepte ajutorul internaţional.

Brian Cowen a dat asigurări că datoria irlandeză este acoperită cel puţin până la jumătatea anului viitor şi Irlanda nu are nevoie de sprijinul financiar al UE. Oficialităţile de la Dublin discută cu omologii lor europeni în ce mod riscurile de pe pieţe pot fi limitate, a explicat Cowen, fără a da şi alte detalii.

Zvonurile referitoare la incapacitatea guvernului irlandez de a redresa finanţele publice au majorat săptămâna aceasta dobânzile la care se împrumută statul irlandez până la noi valori record, de aproape 9%.

Era sa uit. In 2012 vor avea loc alegeri.

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro




Citeste mai multe despre   










1035 vizualizari




ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică