O criza economica nu genereaza efecte doar asupra veniturilor populatiei, ci si asupra comportamentului de consum. Atunci cand in media apar zilnic stiri legate de concedieri sau scaderi de salarii ai automat tendinta de a iti reduce cheltuielile, desi veniturile tale poate ca nu s-au diminuat si nici nu esti pus pe lista de concedieri a companiei pentru care lucrezi, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.
Un asemenea comportament este absolut normal.
Astfel, daca in T3.08, consumul final al gospodariilor populatiei ca aport la PIB era cu 16,1% peste nivelul din T3.07, in doar trei luni acest indicator s-a prabusit la -4,7%, peste inca trei luni s-a ajuns la o scadere de 12,3%, iar peste inca trei luni scaderea a ajuns la 14,7%. Ponderea in PIB a consumului final al gospodariilor este de 60%.
Intr-un interval de timp atat de scurt veniturile populatiei nu aveau cum sa scada semnificativ, si nici somajul nu a explodat peste noapte, dar incertitudinea generata de criza i-a determinat pe romani sa isi limiteze cheltuielile la strictul necesar. Toate au insa o limita.
In acelasi timp, consumul final efectiv al administratiilor publice a variat mult mai putin, in T4.09 acesta fiind chiar mai mare decat in T4.08, ceea ce arata ca, intr-un an in care economia a scazut cu 7,1%, autoritatile publice au cheltuit mai mult decat intr-un an in care economia a crescut cu 7,1%.
Conform INS, in T3.10, consumul gospodariilor populatiei a scazut in volum cu 1,2% fata de T2.10, si cu 1% fata de T3.09, scaderi de mica amploare daca luam in considerare faptul ca in trimestrul respectiv salariile a peste 1 milion de persoane au scazut, iar preturile au crescut datorita majorarii TVA.
Mai mult, daca analizam evolutia nu in volum, ci in preturi curente, consumul populatiei ca aport la PIB a fost de 81,2 miliarde lei in T3.10, cu 12,4% peste trimestrul anterior si cu 8,2% peste cifra inregistrata in acelasi trimestru din 2009.
Aceasta evolutie arata ca populatia a cumparat ceva mai putine produse, insa datorita cresterii preturilor a platit mai multi bani pentru achizitionarea lor.
Cu alte cuvinte, in trimestrul trecut romanii au scos semnificativ mai multi bani din buzunar pentru a cumpara bunuri si servicii comparativ cu T3.09, desi in ultimul an salariile si pensiile nu au crescut.
Comparativ cu T3.08, in trimestrul trecut consumul populatiei a fost cu 12,4% mai mic (ca volum), dar in preturi curente scaderea este de doar 4%. In primele 9 luni din 2010, consumul populatiei a scazut cu 1,9% fata de aceeasi perioada a anului anterior, dupa ce in 2009 scaderea a fost 10,8% fata de 2008.
- Concluzie
Dupa aproape doi ani de criza, perioada in care populatia si-a redus constant consumul apare ceea ce americanii numesc “frugality fatigue“, respectiv oboseala consumatorului de a isi reduce continuu cheltuielile prin consumarea doar a unor bunuri si servicii de stricta necesitate.
Acest lucru nu inseamna insa ca oamenii vor da navala in magazine in lunile urmatoare, ci ca efectul psihologic al crizei – efect care in cazul Romaniei a generat cea mai mare parte a scaderii economice din 2009 – incepe sa se estompeze.
Acest comportament devine evident atat in SUA, tara in care, in luna noiembrie, populatia a lasat in magazine cu 6% mai multi bani decat anul trecut, cat si in UE, unde in 2010 vanzarile de retail (ca volum) le-au depasit pe cele din 2009.
In ce priveste Romania, vor mai trece insa cel putin 3 ani pana cand consumul va reveni la nivelul anului 2008.
Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.
