Inflatia a urcat in ritm anualizat la 7,73%, potrivit datelor furnizate de INS, pe fondul scumpirilor cartofilor, a tutunului, combustibililor si serviciilor de apa-canal. BNR a estimat ca la finele anului inflatia va fi de circa 8,2%, cifra pe luna noiembrie fiind estimata de analistii BNR ca fiind “in grafic”. “Ne-am asteptat ca inflatia sa atinga acest nivel, dovada fiind estimarile noastre cuprinse in Raportul pe inflatie. Dupa cresterea accizelor la tigari din prima parte a anului si a TVA in vara, ne-a fost evident ca tutunul va avea o contributie semnificativa la inflatie, respectiv de circa 1,5 puncte procentuale", au declarat pentru HotNews analisti din cadrul Bancii Centrale.
"Noi am revizuit in crestere si prognoza preturilor volatile ale alimentelor, mai amplu în anul curent (7,3 puncte procentuale), reevaluarile operate fiind determinate în principal ca urmare a recoltelor mai slabe cauzate de conditiile climaterice proaste, dar si a impactului exercitat de dinamica preturilor internationale asupra
Cartofi- 36,39%
Tutun, tigari- 26,21%
Ulei comestibil- 19,16%
Legume- 19%
Fructe- 16,55%
Apa canal- 15,81%
Servicii 15,37%
CFR - 13,97%
Combustibilii- 12,16%
Energia termica- 11,94%
Cele mai mari scumpiri nov 2010/nov 2009
comportamentului producatorilor autohtoni. Inertia efectelor crizei economice, contractia cererii (în urma masurilor de limitare a deficitului bugetar), scaderea cheltuielilor guvernamentale prin reducerea salariilor din sectorul bugetar si cresterea taxelor prin marirea cotei TVA – toate acestea actioneaza simultan în sensul contractiei consumului final cu efecte dezinflationiste din partea cererii”, mai spun acestia.
Potrivit BNR, daca eliminam impactul tutunului si pe cel al combustibililor din inflatie, cifra ar fi consistent mai jos, apropiata de tinta BNR.
- Cum se naste inflatia?
Inflatia este o problema care priveste insa intreaga lume, dupa ce au fost aruncate in piata sume uriase de bani, fara acoperire in bunuri reale. Pe termen mediu, atat Europa cat mai ales China si SUA se pregatesc pentru o perioada de inflatie.
Care e mecanismul care face ca preturile se creasca? Porneste inflatia de la „micro-inflatie”, cea de la nivelul unei companii care ia decizia sa scumpeasca forfecutele de unghii, de pilda? Sau efectul se vede doar agregat, la nivelul unei economii? Este inflatia, asa cum se spune in gluma, una din principalele cauze ale statisticii?
Cu asta s-au ocupat cativa cercetatori din cadrul Bancii Reglementelor Internationale, care au luat in discutie proprietăţile statistice ale inflaţiei şi modul în care acestea s-au schimbat de-a lungul deceniilor. Au analizat datele referitoare la inflaţia dezagregată sau microinflaţia, precum şi a rezultatelor obţinute din răspunsurile oferite de companiile participante la sondajele de opinie referitoare la metoda acestora de stabilire a preţurilor. In baza observatiilor lor, au scris o lucrare prin care incearca sa inteleaga cauzele iminente pentru orice modificare survenită în procesul de inflaţie.
De exemplu, diferenţele dintre evoluţia preţurilor bunurilor tranzacţionabile şi cea a preţurilor bunurilor netranzacţionabile sau fluctuaţiile preţurilor energiei. Lucrarea acestora include si cercetările băncilor centrale asupra schimbărilor suferite de determinanţii fundamentali ai inflaţiei. Intrucat pe termen lung, rata inflaţiei este determinată de factori monetari, băncile centrale sunt interesate sa inteleaga care sunt factorii explicativi ai schimbărilor favorabile care intervin în procesul de inflaţie.
Faina- 3,5%
Fructe- 4,32%
Cartofi- 9,98%
Oua 7,95%
Energia termica- 6,04%
Cele mai mari scumpiri nov 2010/oct 2010
Cei care se ocupa cu politica monetare încearcă să determine dacă stabilitatea se produce datorită hotărârilor luate de aceştia sau dacă poate fi atribuită altor factori, precum reformele economice structurale, gradul crescut de integrare a pieţelor internaţionale sau pur şi simplu e vorba de şanse favorabile. Lucrurile sunt departe de a fi clare.
- Deficitele fiscale persistente sunt inflationiste- asta trebuie sa inteleaga Guvernul
Teoria macroeconomica postuleaza ca deficitele fiscale persistente sunt inflationiste, chiar daca practica a avut un succes limitat în demonstrarea acestei relatii. Asta pana nu demult, cand Journal of Monetary Economics analizeaza aceasta problema studiind 107 economii pe o perioada de 40 de ani. Rezultatul studiului (cuprins in 3607 observatii) arata clar ca exista o puternica legatura pozitiva între deficite si inflatie în cazul tarilor cu rata înalta a inflatiei si al grupului tarilor în curs de dezvoltare, dar infirma legatura dintre deficite si inflatie în cazul tarilor cu economii avansate si rata scazuta a inflatiei.
O teorie bine înradacinata în macroeconomie afirma ca guvernele care înregistreaza deficite persistente vor trebui mai devreme sau mai târziu sa finanteze aceste deficite prin crearea de masa monetara (mai ales dupa ce epuizeaza calea finantarii prin imprumuturi) producând astfel inflatie.
„Punctul de vedere fiscal” al inflatiei a fost deosebit de important în literatura privind economiile emergente, unde se sustine ca o colectare mai putin eficienta a impozitelor si taxelor, instabilitatea politica si un acces limitat la credite externe tind sa scada costul relativ al crearii de masa monetara si sa mareasca dependenta de taxa pe inflatie (inflation tax).
