Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Taxarea averilor mari. Ce ne arata istoria si cum functioneaza in alte tari?

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 3 ianuarie 2011, 18:00 Economie | Finanţe & Bănci

Impunerea de taxe pe marile averi a provocat mai mereu in Romania (inca din vremea Pricipatelor) mari tensiuni. Luati in parte, cei cu care am discutat, erau de acord cu taxarea bogatiei, dar sa nu se inceapa cu ei. Masura este evident de stanga si nu are nicio alta idee in spate decat carpirea veniturilor la buget, scrie Dan Popa pe blogul sau.

Partea proasta e ca pentru a identifica, demonstra si ulterior colecta impozitele pe marile averi, s-ar putea sa cheltui mai multi bani decat speri sa aduni. Asta daca cei vizati nu isi vor cauta domicilii fiscale mai prietenoase. Istoria asta ne spune ca s-a intamplat, de sute de ani incoace. De cele mai multe ori, ideea taxarii bogatiei a venit dupa ce guvernantii se aruncau in cheltuieli care trebuiau apoi recuperate.

Despre Lapusneanu ne povesteste Ureche cum marii boieri, satui de supra-taxare, ii cer lichidarea sefului ANAF al vremii, domnul Motoc. Destituit prin taierea capului, plecarea lui Motoc nu a rezolvat problema.

De la Neculce aflam despre Duca Voda, care dupa ce a cheltuit banul public pe distractii la Tarigrad, si-a propus un ambitios program de refacere a banilor in vistierie, taxandu-i pe cei bogati. Imediat dupa ce a anuntat noua masura fiscala, o parte dintre boieri si-au stabilit domiciliul fiscal in zone cu fiscalitate rezonabila (au fugit din tara, mai pe sleau), altii au incercat sa dea o lovitura de stat si sa-l schimbe pe cel care i-a impovarat cu biruri (e gresit sa-i zic “Biruitor”?). Povestea e mai lunga si include episoade de urmarire la granitele tarii a boierilor. Cei prinsi ca incercau sa fuga erau bagati in puscarie si li se confisca averea.

Fumaritul- taxa pe horn- care a ajuns sa se aplice debil, a provocat la vremea ei (a taxei) lucruri inca si mai si. Dupa ce urcase de la un leu la 20 de lei in vremea lui Racoviţă-vodă, oamenii ajung sa isi strice casele din temelii si sa fuga in lume, ne spun autorii Cronicii Ghiculeştilor.

“Atunce au cheltuit Duca-voda multi bani la Poarta, aproape o mie de pungi de bani”

“Iara dupa ce s-au plinit 2 ani de domnie Ducai-voda, au marsu la Tarigrad, la imparatie. Atunce au cheltuit Duca-voda multi bani la Poarta, aproape o mie de pungi de bani. Si i-au dat turcii si hatmania Ocrainei, caftan si buzdugan si un tui. Indata si s-au apucat de au facut mare si frumoasa nunta. Triimis-au in toata tara de au poftit pe toata boierimea de la mic pan’ la mare, si de alte capitenii, ce nu cu poronca, si cu pofta. S-au veselit 2 saptamani cu feluri de feluri de muzaci, si de giocuri, si pelivani, si de pusci. Si dupa ce au nuntit, au multamit solilor, si s-au daruit bine si s-au dus la tarale lor. Duca-voda, vrandu sa scoata banii ce cheltuisa la Poarta si avandu si casa grè, cu mare cheltuiala (..) scos-au niste hartii pe tara, mari cate de 6, de 8 ughi, si cate n-au imbracat pe fete le-au dat napasti pin sate. Si dupa ce au dat tablele in visterie, au aruncat oranduiele pe hartii de un galban 16 galbeni. Care luasa hartie de sesa galbeni ii facè mai bine de o suta. Si daca nu gasiè cu ce plini de la om, lua altuie pentru acela. Si-i punè pe boieri la dajdi, si-i imprumuta peste putinta lor, cat nu sa mai putè plati. Ca era boul 2 galbeni si vaca un ughiu. Nice cu odoarali ce le zalojaè pe la negutitori. Ca era pline inchisorile de boieri si grosurile de cei saraci, de-i batè si-i cazniè cu capeteli pen garduri, si lesinati de foame, si barbati si femei. Pentr-acea vrajmasie si groaza ce-i umplusa inema diiavolul de lacomie ce avè, urat-au toti pre Duca-voda. Si sa ruga toti lui Dumnedzau sa-i mantuiasca de manule lui, si-l blastama de la mic pan’ la mare, de audziè slugeli lui cu orecheli. Atunce fugit-au multi boieri si mazali de groaza lui pentr-alte tari, de s-au pustiit casale. Tudosae Dubau vel-spatar au fugit intr-o noapte din targu din Iesi in Tara Lesasca. Asijdere si Savin Zmucila vel-medelnicer si cu frate-sau Gheorghita postelnicul…”

Spania - presa e pesimista cu privire la succesul programului

Premierul Zapatero vrea sa ii taxeze pe cei care castiga peste 120.000 de euro/an. Discutam aici de circa 200.000 de contribuabili care vor gasi desigur cai de evitare a platii noii taxe.

Noua Zeelanda si Grecia - uneori daraua e mai mare decat ocaua

Zeelandezii discuta de mai multa vreme de o asemenea taxa, pornind de la ideea ca nu e normal ca medicii sau profesorii sa plateasca taxe mai mari decat speculatorii imobiliari. Mai multe amanunte, aici

Despre problemele Greciei nu mai e cazul sa delirez. Oficialitatile elene vor utiliza servicii cum ar fi Google Earth pentru a-i depista pe bogati si a le lua banii. Intrucat economia lor subterana e de circa 40% din PIB, nu e de mirare ca…

Si in acest caz, presa locala se indoieste insa de eficacitatea unor asemenea masuri, avand in vedere gradul de colectare a banilor, istoriceste foarte scazut.

Franta - de la Mitterand si Chirac, la Sarko

In Franta, acest tip de impozit a mai fost aplicat pe vremea lui Mitterand, in 1982. Se numea IGF (Impôt sur les Grandes Fortunes) si avea ca argument o idee de stanga: cei bogati trebuie sa dea Statului bani, pentru ca la randul lui, Statul sa ii ajute pe saraci. In 1986, Jacques Chirac a suprimat IGF, considerandu-l un impozit injust, intrucat il platea doar o mica parte a populatiei. Este apoi reintrodus, iar datele oficiale arata ca in 2002, veniturile la buget au fost suplimentate din banii bogatilor (mai precis cei care poseda o avere mai mare de 760.000 euro- adica circa 400.000 de francezi-1% din contribuabili) 2,6 miliarde euro.

Portugalia - ambitii si atat

Cei care castiga peste 150.000 de euro pe an vor fi impozitati cu 45%, in incercarea disperata de a reduce deficitul public in limitele Tratatului de la Maastricht.

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa.


Citeste mai multe despre   










2854 vizualizari




ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version