Arieratele raman o mare problema, tinta pentru soldul operaţional al societăţilor de stat (unde reformele treneaza) a fost ratată cu o diferenţă "substanţială, Ordonanta 50 nu trebuie sa genereze pierderi suplimentare bancilor si multe riscuri venind din zona politica. Acestea sunt doar o parte dintre concluziile vizitei Delegatiei FMI la Bucuresti, trecute in recentul raport publicat (vezi atasamentul).

  • Ce am facut si ce a mai ramas?

Criteriile de performanţă şi ţintele indicative stabilite pentru finele lui septembrie 2010 au fost îndeplinite cu excepţia criteriului privind arieratele guvernamentale. Arieratele bugetului de stat şi cele din sistemul social au scăzut drastic datorită unor plăţi semnificative efectuate în luna septembrie, şi autorităţile au fost de acord să menţină nivelul acestora aproape de zero pe toată perioada ce a mai rămas din program. Arieratele autorităţilor locale au continuat însă să crească, şi vor începe să scadă numai după intrarea în vigoare a noii legi a finanţelor publice locale, în 2011.

arieratele, calculate de FMI

arieratele, calculate de FMI

Foto: Hotnews

Ţinta indicativă stabilită pentru cheltuielile guvernamentale curente a fost îndeplinită, dar ţinta stabilită pentru soldul operaţional al societăţilor de stat a fost ratată cu o diferenţă substanţială.

Ţintele fiscale de final de septembrie au fost îndeplinite cu o marjă, şi este probabil ca şi ţintele de final de an 2010 să fie îndeplinite. Combinate cu politici prudente de cheltuieli, măsurile fiscale deja aprobate ar trebui să fie suficiente pentru a se realiza reducerea de deficit convenită (la 4,4% din PIB) în 2011.

  • Indeplinirea promisiunilor s-ar putea dovedi dificila

Implementarea s-ar putea dovedi însă dificilă, având în vedere faptul că presiunile politice şi judiciare de eliminare a elementelor de ajustare se acumulează şi că probleme persistente de controlare a cheltuielilor din domeniul sănătăţii ar putea periclita obiectivele fiscale ale anului 2011. Reformele în sectorul întreprinderilor de stat trenează, şi în viitor vor fi necesare acţiuni suplimentare menite să împiedice deteriorarea poziţiei financiare a acestora. Îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană, ce este în urma altor ţări UE, este critică pentru asigurarea investiţiilor necesare în condiţiile unor restricţii bugetare severe.

  • Sistemul bancar - neperformantele vor creste. Ordonanta 50 trebuie sa treaca fara sa afecteze bancile

Sistemul bancar a fost afectat de recesiune, dar continuă să fie bine capitalizat şi lichid. Împrumuturile neperformante (ÎNP) vor continua probabil să crească până la mijlocul anului 2011, datorită activităţii economice slabe. Capitalul agregat tampon continuă să fie mare însă, datorită menţinerii unei rate de adecvare a capitalului de peste 11% la toate băncile, şi politicii proactive a băncii naţionale în ceea ce priveşte asigurarea unor rezerve de capital adecvate. Cu toate acestea, trebuie luate măsuri pentru a se garanta că recenta ordonanţă privind sectorul bancar (Ordonanţa 50) nu generează pierderi suplimentare semnificative în sistem. ÎNP au crescut drastic în al treilea trimestru, ajungând la 11,7%1 din totalul împrumuturilor la finele lui septembrie cu o dispersie notabilă în jurul valorii mediane.

sectorul public- salariati si salarii

sectorul public- salariati si salarii

Foto: Hotnews

Autorităţile vor trebui totuşi să îşi păstreze vigilenţa faţă de unele bănci mici (ce reprezintă agregat mai puţin de 2% din activele din sistem), care au înregistrat o deteriorare rapidă a calităţii împrumuturilor şi au provizioane mai mici decât media din sistem. Creditele acordate sectorului privat s-au menţinut constante de la începutul lui 2009, scăderea împrumuturilor acordate în monedă naţională fiind compensată de o creştere a creditelor acordate în valută, ce reflectă în principal repatrierea împrumuturilor de peste hotare (rezervele minime obligatorii mari dinaintea crizei au încurajat sucursalele băncilor străine să înregistreze împrumuturile acordate rezidenţilor în străinătate. Pe măsură ce RMO au fost reduse, împrumuturile au fost transferate înapoi în bilanţurile sucursalelor).

Ordonanţa 50 abilita de asemenea agenţia de protecţie a consumatorilor să suspende activităţile de creditare ale băncilor, subminând astfel rolul BNR de autoritate de reglementare în sistem. Autorităţile s-au angajat (acţiune prealabilă) fie să elimine elementul de retroactivitate din legislaţia actuală, fie să permită băncilor să modifice condiţiile contractelor pre-existente astfel încât să fie evitate pierderile potenţial destabilizatoare, şi să precizeze că BNR va continua să fie singura autoritate abilitată să suspende activităţi bancare.

Creditele acordate guvernului, pe de altă parte, reprezintă acum 20% din totalul împrumuturilor bancare, spre deosebire de 8% la finele lui 2008, deşi efectele de dislocare (crowding out) par a fi limitate.

  • Rata şomajului scade, dar acest lucru se datorează reducerii nivelului de participare a forţei de muncă şi nu creării de locuri de muncă

Încrederea consumatorilor şi sentimentul economic îmbunătăţindu-se treptat şi industriile orientate către export continuând să crească, indicatorii recenţi sugerează că în al patrulea trimestru sau la începutul anului 2011 creşterea va deveni pozitivă. Rata şomajului a început să scadă, dar acest lucru se datorează în principal reducerii nivelului de participare a forţei de muncă şi nu creării de locuri de muncă.

Pieţele de capital româneşti şi-au revenit oarecum de la căderea pe care au înregistrat-o în iunie. Până la acest moment, turbulenţele de la periferia zonei Euro au avut un impact modest asupra României, dar riscurile se menţin. Leul a slăbit uşor începând din septembrie, cu o volatilitate relativ mică datorită parţial intervenţiilor ocazionale ale băncii centrale în direcţia calmării fluctuaţiilor monetare.

Riscurile aferente acestei perspective macroeconomice continuă să fie mari, dar destul de echilibrate. Pe parte negativă, tensiunile politice ar putea eroda încrederea şi slăbi performanţele. O redresare mai slabă decât cea anticipată în Europa Occidentală ar putea afecta exporturile româneşti. Turbulenţele ce persistă la periferia zonei Euro s-ar putea propaga în Europa emergentă, ducând la majorarea primelor de risc şi afectând fluxurile de capital către România. O mai bună absorbţie a fondurilor UE destinate investiţiilor ar putea constitui de asemenea un catalizator pentru o creştere mai rapidă.

  • Autorităţile se vor confrunta însă cu un număr de provocări

CDS Romania

CDS Romania

Foto: Hotnews

Proiectul de buget pe 2011 se bazează pe un efect anual complet al măsurilor de ajustare şi pe o restrângere continuă a cheltuielilor pentru atingerea ţintei de deficit de 4,4% din PIB. Aceste politici convenite includ: (i) eliminarea primelor de vacanţă şi al celui de-al 13-lea salariu pentru a permite o oarecare recuperare a salariilor din sectorul public în limitele anvelopei salariale agreate; (ii) continuarea politicii de înlocuire a unui singur funcţionar public din şapte care părăsesc sistemul; (iii) prelungirea îngheţării pensiilor din anul acesta; (iv) lărgirea bazei de contribuţii la asigurările de sănătate pentru a include mai mulţi pensionari; şi (v) eliminarea subvenţiilor de căldură. Autorităţile se vor confrunta însă cu un număr de provocări pe parte de implementare a elementelor cheie ale ajustării. Reducerea asumată a anvelopei salariale depinde de capacitatea autorităţilor de a menţine şi în 2011 cea mai mare parte a reducerilor salariale convenite în iulie 2010, şi pe o reducere progresivă a numărului de angajaţi din sectorul public.

Reformele din sectorul de sănătate vor trebui să predomine efectiv tendinţa din trecut de depăşire semnificativă a cheltuielilor. Autorităţile vor trebui de asemenea să continue să reziste presiunilor politice puternice de reducere a impozitelor pe venit sau a cotelor de contribuţii sociale sau de escaladare a cheltuielilor de capital dincolo de nivelurile sustenabile. Autorităţile sunt hotărâte în continuare să ia măsuri suplimentare în cazul în care vreuna din aceste provocări va periclita realizarea strategiei lor de ajustare.

  • Este de aşteptat ca arieratele autorităţilor locale să mai crească

În schimb, arieratele autorităţilor locale au crescut, şi ţinta programului a fost ratată din nou. Guvernul va aloca fondurile necesare pentru a menţine nivelul arieratelor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale aproape de zero (mai puţin de 0,5% din PIB) pe parcursul programului, până când încep să producă efecte reformele structurale necesare, mai ales cele din sectorul sănătate.

Este de aşteptat ca arieratele autorităţilor locale să mai crească înainte de a începe trendul descendent la începutul anului viitor, când amendamentele la legea finanţelor publice locale vor impune obligaţia de plată a arieratelor în anul următor. În acelaşi timp, specialiştii BM vor contribui la îmbunătăţirea managementului financiar la nivelul autorităţilor locale.

În conformitate cu o nouă directivă UE, guvernul va începe să reducă în timp perioadele de achitare a facturilor după depunerea lor la cel mult 30 de zile în cursul lui 2011 şi 2012.

datoria publica- scenariu

datoria publica- scenariu

Foto: Hotnews

Totodată, ele îşi propun să lanseze un nou program de “titluri în euro pe termen mediu” la finele anului 2010 sau începutul anului 2011, program ce va menţine prezenţa României pe pieţele externe în condiţii de emisiune mai flexibile. În 2011 se are în vedere realizarea unei evaluări formale a strategiei guvernamentale de gestionare a datoriei, cu asistenţă de la FMI, CE şi Banca Mondială.

Legea salarizării unitare în sectorul public prevede noi categorii de posturi şi o nouă grilă de salarizare. Parametrii pentru 2011 definiţi în legea de implementare vor garanta că: (i) cheltuielile cu salariile în sectorul public se menţin în anvelopa agreată pentru 2011; (ii) toate sporurile rămase sunt stabilite sub formă de plafon maxim nu sub formă de niveluri obligatorii, atât la nivel agregat cât şi la nivel individual, ceea ce va permite o mai mare flexibilitate în funcţie de performanţe şi de condiţiile bugetare; şi (iii) sistemul sporurilor de productivitate (stimulentele) va fi eliminat prin includerea acestora în salariul de bază, oferind o oarecare flexibilitate pentru recompensarea colectărilor foarte bune în interiorul plafonului general stabilit pentru sporuri. Aplicarea integrală a noului sistem de salarizare va dura însă câţiva ani.

Reducerea numărului de salariaţi în sectorul public este în grafic. Până la finele lui octombrie au fost eliminate un număr de [65.000] de posturi, până la sfârşitul anului urmând a fi eliminate încă [25.000], aproape de ţinta iniţială de 100.000. O reformă a prestaţiilor sociale, ce a fost deja transmisă parlamentului, va consolida venitul minim garantat, ajutoarele de căldură şi alocaţia familială într-o nouă schemă condiţionată de nivelul material. Şi alocaţiile pentru persoane cu handicap vor fi condiţionate de nivelul material. Actuala indemnizaţie pentru creşterea copilului va fi raţionalizată pentru a fi mai bine armonizată cu standardul mediu din UE. Pentru a reduce rata semnificativă de fraudă în domeniul prestaţiilor sociale, constatată în urma recentelor inspecţii şi pentru a eficientiza cheltuielile, autorităţile au dublat personalul ce lucrează în inspecţiile sociale şi extind o gama de programe supuse controalelor la toate programele ce prezintă risc ridicat de nereguli.

  • Reducerea costurilor de asistenţă medicală- insuficienta

Deşi autorităţile continuă să implementeze măsuri de reducere a costurilor de asistenţă medicală (vezi SI din 16 iunie 2010, 29 iunie şi 9 septembrie 2010), acestea s-au dovedit insuficiente pentru a echilibra bugetul mult redus al sistemului de sănătate fără să genereze arierate. Guvernul va continua aşadar restructurarea sectorului sănătate cu scopul de a asigura funcţionarea pe mai departe a sistemului de sănătate în limitele alocaţiilor bugetare. Pe parte de venituri, se va aproba legea de introducere a coplăţii pentru cea mai mare parte a serviciilor din sectorul de sănătate, şi de aplicare a recent aprobatului impozit aplicat furnizorilor de medicamente.

Pe parte de cheltuieli, va fi raţionalizată reţeaua de spitale, şi guvernul va restructura contractarea de servicii medicale în sensul plafonării contractelor la sumele prevăzute în buget, pentru a se realiza o contractare pe baze concurenţiale şi nu pe baze universale cum s- a făcut până acum, a reduce profiturile furnizorilor de medicamente şi va continua trecerea treptată la plata pe bază de servicii prestate şi nu pe bază de pacienţi înscrişi în domeniul asistenţei primare.

Guvernul va analiza şi raţionaliza, cu asistenţă din partea Băncii Mondiale, pachetul de servicii asigurate de către guvern, şi va dezvolta un sistem IT de stabilire a preţurilor serviciilor medicale. Se anticipează că aceste reforme vor genera în 2011 economii de cel puţin [0,4] procente din PIB.

Progresul procesului de privatizare şi performanţele întreprinderilor de stat (ÎS) continuă să fie limitate.

  • Firmele de stat- bolovanii economiei romanesti

Datele revizuite arată că cele mai mari zece întreprinderi de stat cu pierderi nu au îndeplinit ţinta indicativă privind pierderile din exploatare în trimestrul doi, şi că şi în trimestrul trei aceasta a fost ratată cu o marjă mare. Mai mult, arieratele la plată ale acestora au continuat să crească. Deficitele celor mai mari zece întreprinderi de stat cu pierderi totalizau la sfârşitul lui septembrie ¾ de procent din PIB-ul anual, în timp ce arieratele lor brute se situau la aproximativ 3% din PIB (cam de zece ori mai mari decât cele monitorizate prin ţinta BGC). Au fost luate măsuri de îmbunătăţire pe parte de venituri (prin tarife mai mari) dar şi prin reducere a costurilor prin disponibilizări de angajaţi şi restructurări, dar progresele sunt lente. Multe dintre companii au dezechilibre profunde, o administrare şi o gestionare inadecvată şi sindicate puternice ce se opun schimbărilor.

  • Cat de capabili suntem sa ne restituim datoria catre FMI?

Este de aşteptat ca România să îşi păstreze capacitatea de a rambursa datoria către Fond. Sumele rămase de rambursat Fondului vor atinge un maxim de 36% din rezervele brute în 2010. Vârful plăţilor va fi încă gestionabil în 2013–14 la 11,7% şi respectiv 12% din rezervele brute. Deşi expunerea rămâne mare, riscurile asociate serviciului datoriei sunt atenuate de nivelul relativ redus al datoriei publice (sub 37% din PIB), înregistrându-se un vârf al datoriei publice externe de aprox. 16% din PIB în 2011. Se anticipează că datoria externă totală va creşte la aprox. 82% din PIB la sfârşitul anului 2011, de la 51% la sfârşitul anului 2008, însă pe termen mediu va deveni gestionabilă pe fondul revenirii la creştere economică. Angajamentul politic puternic asumat de România faţă de programul ASB şi un istoric excelent al plăţii datoriei externe constituie o garanţie că aceasta îşi va îndeplini la timp obligaţiile financiare către Fond.

Vezi si Raportul Bancii Mondiale privind perspectivele globale pentru 2011