INTERVIU ​AUDIO Mihai Tanasescu, FMI: Lectia principala a acestei crize este sa stim sa atragem bani privati. Un acord cu China nu poate acoperi posibilele necesitati de finantare ale balantei de plati

de Dragos Comache     HotNews.ro
Joi, 20 ianuarie 2011, 9:32 Economie | Finanţe & Bănci

Mihai Tanasescu
Foto: Hotnews
Acordul incheiat de Romania cu FMI se apropie de final. Incheiat cu scopul de a readuce Romania pe crestere economica, el nu si-a implinit din acest punct de vedere tinta. A obligat insa Romania sa demareze un proces de reforme care, in lipsa unei supravegheri venite din partea Fondului, poate ca nu s-ar fi facut. Chiar daca pe anumite segmente progresele au fost mai degraba modeste, asa cum spune Mihai Tanasescu, rezultatul final trebuie citit in cheia restructurarilor facute. Urmeaza un nou acord, incheiat cel mai probabil pe inca doi ani, noile tinte fiind consolidarea reformelor facute pana acum. Romania are nevoie de bani, dar nu dinspre China, ci investitii straine private, mai crede Tanasescu. In niciun caz un acord cu China nu poate acoperi posibilele necesitati de finantare ale balantei de plati, conchide el intr-un interviu acordat HotNews.ro.

Asculta interviul acordat de Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.



Reporter: Acordul Romaniei cu FMI a fost un succes sau mai degraba un semi-succes?

Mihai Tanasescu: Cred ca acest acord are doua valente. In primul rand, a fost un acord care a fost cerut de autoritati la timp. A fost o actiune proactiva din partea autoritatilor intr-un moment foarte dificil pentru intreaga economie mondiala. Acest acord a avut menirea, in principal, de a stabiliza economia romaneasca. Sa nu uitam ca sfarsitul de an 2008, atunci cand criza internationala era omniprezenta, Romania, la fel ca alte tari din zona, se confrunta cu o cadere libera de venituri la bugetul de stat si cu cheltuieli foarte mari, ceea ce a facut ca deficitele sa creasca foarte mult. De aceea acest acord, impreuna cu comunitatea europenana, impreuna cu Banca Mondiala, a fost o ancora de stabilizare a economiei, ceea ce s-a intamplat in 2009 si 2010. In momentul de fata acest acord mai are o viata scurta, in primavara acestui an el va fi finalizat. Cred ca putem spune ca acest acord a fost un instrument foarte important de initiere a unor reforme dureroase, dar cu totul si cu totul necesare, a fost un acord care a creat stabilizarea economiei romanesti, a fost un acord care a reluat un proces de incredere in politicile fiscale si economice romanesti. Sigur, ca oricare acord si-a atins limitele. Urmeaza ca noul acord ca inceapa un proces mai accelerat si mai adanc de continuare a consolidarii fiscale si a reformelor structurale.

R: Poate fi considerat un esec faptul ca Romania nu a revenit pe crestere in perioada de derulare a acordului cu FMI?

M.T.: Fiecare tara are un comportament propriu. Nu poti sa compari in aceasta perioada foarte complicata, de criza, tarile intre ele. Unele au o viteza mai mare, altele au o viteza mai mica. Important este sa intelegem ca masurile din acest acord au condus la un proces de consolidare fiscala. Acest proces de consolidare fiscala are un rol dublu: de reluare a unor politici fiscale credibile si de antrenare a unei viziuni economice pe termen mediu si lung care sa conduca la reluarea procesului de crestere economica. Sigur, ar fi fost grozav daca aceasta masura de crestere a TVA nu ar fi condus la o contractie economica si in 2010. Dar deja este prea tarziu sa discutam depre asta. Cred ca trebuie sa privim spre viitor si e clar ca 2011 va fi un an al schimbarii de trend, anul cand va exista o crestere economica, chiar daca ea este timida, nu este foarte mare. Dar sa nu uitam ca suntem in Europa, iar Europa va avea in general un ritm de crestere modest in acest an. Daca ne referim la Europa de Vest, aceasta va avea o crestere economica de doar 1,5-1,6% in acest an. Este clar ca Europa emergenta, care va avea o viteza mai accelerata decat Europa vestica, incearca sa recupereze acesti ani in care a avut o recesiune puternica. Dar sa nu uitam ca in multe tari in momentul de fata procesul de consolidare fiscala abia incepe. La noi procesul de consolidare fiscala continua. Eu vad ca Romania va avea in anii care urmeaza o crestere economica sustenabila. Vreau sa subliniez un lucru foarte important si sa invatam din lectiile acestei crize: continuarea unui proces de crestere economica pe modelul anterior, de incurajare a consumului social, bugetar, puternic alimentat de resurse externe, nu mai este modelul pe care Romania trebuie sa il aiba. Modelul de crestere al Romaniei trebuie sa fie unul bazat pe un consum productiv, investitional, trebuie sa fie un model care sa conduca la o schimbare de concept, de atitudine, de intelegere a modului in care Romania trebuie sa se dezvolte in anii urmatori. Lectia principala a acestei crize este sa stim cum sa orientam politicile publice pentru a atrage suficienti bani privati pentru a putea avea o crestere economica in domenii prioritare si in domenii care aduc valoarea adaugata puternica economiei romanesti.

R: Revin la crestere economica si la arierate. Acestea sunt zone in care acest acord nu a avut succes. Care ar fi cauzele?

M.T.: Problema arieratelor este o problema structurala, este o problema veche, este o problema care a dainuit. Depinde la ce arierate ne referim. Daca ne referim la arieratele guvernamentale, la arieratele companiilor de stat, la arieratele colectivitatilor locale. Cred ca aceasta problema structurala, si ma refer aici la arieratele guvernamentale - in special cele localizate in domeniul sanatatii, la cele din domeniul colectivitatilor locale sau la arieratele companiilor de stat, reprezinta o lipsa de restructurare a acestor domenii de activitate. Cred ca pasii care s-au facut, modesti, dar pasi intr-o directie corecta, arata o problema cu care economia romaneasca inca se confrunta. Accelerarea reformelor structurale la nivelul companiilor de stat care inregistreaza pierderi, inregistreaza arierate, la nivelul colectivitatilor locale printr-o disciplinare a cheltuirii banului public sau chiar la anumite sectoare de activitate - vezi domeniul sanatatii - aceste reforme sunt absolut necesare. De aceea cred ca colaborarea institutionala viitoare trebuie sa fie focalizata pe aceste domenii. Am speranta ca aplicand reformele structurale necesare in anii care urmeaza problema arieratelor va putea fie ameliorata si va avea un trend descrescator destul de important.

R: Care a fost motivul pentru care dupa fiecare misiune de evaluare a FMI s-a dat o derogare pentru arierate?

M.T.:
Atunci cand se analizeaza revizuirea unui program se analizeaza intregul context, intregul mecanism si rezultatele finale. Nu putem spune ca FMI a fost permisiv. Fondul Monetar a aratat un tip de comportament vizavi de o problema puternic structurala, care se regaseste nu numai in Romania, se gaseste in foarte multe state. Si alte tari au avut asemenea derogari. Problema de fond este, in analiza care se face, daca de la o misiune la alta lucrurile au evoluat in rau sau au o evolutie pozitiva. In cazul nostru, in cadrul arieratelor guvernamentale, masurile care au fost luate - de plata a acestora in 2010, de incepere a unor reforme in domeniul sanatatii si care trebuiesc continuate, niste legi care au fost aprobate in 2010 pentru imbunatatirea finantelor publice la nivelul adminstratiei locale - sunt pasi care vor conduce la imbunatatirea problemei arieratelor, de aceea discutiile din board au tinut cont de progresele care au fost facute pe linie legislativa si administativa din acest punct de vedere. Cred ca acest "green light" care a fost dat de catre board arata tocmai faptul ca exista o preocupare in a rezolva aceasta problema. Deci nu as vorbi de o permisivitate a Fondului in aceasta arie legata de arierate.

R: In ceea ce priveste viitorul acord s-a vorbit in presa ca va fi incheiat pe o durata de 2 ani, s-a vorbit de o suma cuprinsa intre 3 si 5 miliarde de euro, ca va fi de tip preventiv. Ne puteti da cateva amanunte in legatura cu noul acord?

M.T.:
Cred ca aceste amanunte reprezinta un prerogativ al autoritatilor romanesti. Exista posibile solutii pentru noul acord. Este clar ca va fi un acord de tip preventiv. Durata lui o vor stabili autoritatile. Din punctul nostru de vedere suntem flexibili in a discuta propunerile pe care autoritatile romane le vor face. Noi consideram ca o perioada de doi ani este adecvata, plecand de la faptul ca reformele care trebuiesc implinite au nevoie de o perioada mai lunga de un an de zile. Sigur, Fondul va arata flexibilitate din punct de vedere al duratei acestui nou aranjament. Va fi din nou un acord de tip preventiv, atat al Fondului cat si al Uniunii Europene. Este clar ca cei care vor stabili prioritatile noului acord vor fi autoritatile de la Bucuresti si cred ca este prerogativul lor pentru a face acest lucru. Personal, pot sa spun ca probabil vor fi segmente de actiune in domeniul reformelor structurale, in domeniul reformei segmentului de sanatate, al colectivitatilor locale, in general in domeniul cresterii eficientei in sectorul public. Si nu in ultimul rand cred ca un punct important ar trebui sa fie cel legat de absorbtia fondurilor europene, care reprezinta surse importante de dezvoltare si de crestere economica.

R: Exista voci care recomanda Romaniei orientarea catre spatiul asiatic, in special catre China, ca sursa de finantare. Ce parere aveti in legatura cu acest subiect?

M.T.:
Cred ca exista o confuzie institutionala. Este limpede ca politica comerciala a fiecarei tari trebuie foarte bine definita. Este limpede ca in momentul de fata tarile din Asia, in special China si India, sunt tari cu o dezvoltare puternica, cu un ritm de dezvoltare puternic. Sunt tari care si-au aratat disponibilitatea de a investi in Europa, in special in zona periferica din zona euro, care se confrunta cu dificultati majore in aceasta perioada. Eu cred ca un acord comercial cu una dintre tarile din Asia poate sa reprezinte un pas inainte, dar parteneriatul institutional dintre Romania si institutiile financiare internationale, precum Fondul, Comisia, Banca Mondiala, au un alt rol. In primul rand au un rol de cooperare institutionala, au un rol de finantare a balantei de plati externe in cazul in care ai nevoie de niste resurse. In niciun caz un asemenea acord cu China, sau cu oricare alta tara, nu poate sa acopere aceste necesitati. Cred ca exista o confuzie puternica in mass-media romaneasca si in zona celor care lanseaza aceste teorii ca ar fi o contradictie intre un parteneriat institutional al Romaniei cu Fondul Monetar, cu Banca Mondiala, cu Uniunea Europena si un parteneriat cu o tara care in momentul de fata se afla intr-un moment de crestere puternica. Deci, eu nu vad aceste lucruri ca fiind in opozitie, ci din contra, sunt complementare.


Citeste mai multe despre   










2216 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    sa atragem bani privati (Joi, 20 ianuarie 2011, 9:52)

    panfil flecaru [anonim]

    pai de unde mai bine decat dela populatie. emiteti un imprumut de statt dela populatie, o emisie speciala, cu maturizarea la 3-5 ani, vanduta numai la persoane fizice si juridice din ro. fara banci. vandute prin fisc sau cec, la purtator, putand fi negociate oricand.
    o dobanda la nivelul celor din banci. in felul asta, cheltuielile interne, pensii, salarii pot fi acoperite prin imprumuturi in lei, dela populatie.
    se practica in altet tzari, in special sua.
    • -2 (2 voturi)    
      Eronat (Joi, 20 ianuarie 2011, 11:41)

      valisa [utilizator] i-a raspuns lui panfil flecaru

      Au incercat deja asta acum 2-3 ani si nu le-a iesit. Poporul a refuzat sa imprumute statul. Iti spun din proprie experienta. Am preferat sa iau dobanda de 10% decat sa imprumut statul cu dobanda de 25%. Mai bine mai putin si mai sigur.
      • -1 (1 vot)    
        am incercat acum 2-3 ani... (Joi, 20 ianuarie 2011, 14:55)

        panfil [anonim] i-a raspuns lui valisa

        aha, cand duduia economia. dadea varu jan o dobanda asa de mare, la imprumutul de stat ?!
        mare minunatii ne mai spui. :-)

        io as baga niscai bani in bonuri la imrpumutul de stat, nu la 25%, ci la o dobanda similara cu cea dela bancile comerciale.

        ba si chinejii ar cumpara obligatiuni ale statului roman. pun pariu ca chinejii ar cumpara si obligatiuni din botswana, in moneda locala :-)
  • -3 (9 voturi)    
    Reforma romaneasca (Joi, 20 ianuarie 2011, 10:00)

    aura [anonim]

    "Operatia a reusit, pacientul a murit"
  • +1 (5 voturi)    
    de ce vorbeste psd pe 2 limbi? (Joi, 20 ianuarie 2011, 10:15)

    costa [anonim]

    Ponta zicea zilele trecute sa luam bani din china si sa lasam fmi. As putea intelege ce inseamna o disciplina de partid, dar in cazuri importante ar fi bine sa-i ziceti lui ponta: Baietas, vorbeste numai la ce te pricepi adica fa pe maimutoiul, problemele importante lasa-le pentru altii ca te faci de maro
    • -1 (1 vot)    
      nu compara (Joi, 20 ianuarie 2011, 10:58)

      Ghita [anonim] i-a raspuns lui costa

      pe tanasescu cu ponta. Tanasescu prin responsabilitatile pe care le are nu isi permite sa manance rahat precum Ponta.
    • -1 (1 vot)    
      Greseala (Joi, 20 ianuarie 2011, 11:06)

      ioan [anonim] i-a raspuns lui costa

      Nu se face de maro, cel mai sigur se face de galben, asa cum este intreaga alianta prin contaminarea cu PNL si PC.
  • 0 (2 voturi)    
    exact... (Joi, 20 ianuarie 2011, 10:19)

    Gigel [anonim]

    ... sa atragem bani privati, lucram intens la acest capitol, efectele deja se vad: RWE si-a dat exit dintr-un proiect de peste 300 milioane, datorita birocatiei cretine din aceasta tara.

    Deci, suntem pe drumul cel bun
    • +1 (1 vot)    
      drum bun !!!! (Joi, 20 ianuarie 2011, 15:25)

      lili [anonim] i-a raspuns lui Gigel

      viitorul PDList si portocaliu al Romaniei pe urmatorii 2 ani va fi al de supravietuire si de rezistenta la incompetenta........
  • +2 (2 voturi)    
    cine sa-l mai creada? (Joi, 20 ianuarie 2011, 11:21)

    srpc [utilizator]

    acum cateva saptamani declara ferm ca FMI nu este interesat de OUG 50, aia cu relatiile banca-cetatean, pt. ca acum cateva zile FMI sa ne ceara sa ne sacrificam pt. ca bancherii sa prospere! ca atare, de ce l-as crede ca e mai avantajos sa lucram in continuare cu FMI si nu cu China? hai chinejii!
  • +2 (2 voturi)    
    banii din China (Joi, 20 ianuarie 2011, 11:22)

    kuniva [anonim]

    nu sunt buni? nu, bineinteles ca nu sunt, doar banii de la FMI sunt buni, care ne vor face sa avem bunastare si crestere economica...doar ca negativa!
    • -1 (1 vot)    
      sunt bani foarte buni (Joi, 20 ianuarie 2011, 11:35)

      levi [anonim] i-a raspuns lui kuniva

      dar creditul e mai scurt,interesul sporita desteptului de ponta pentru banii chinezi se axplica prin faptul ca chinezi nu monitorizeaza modul in care ai cheltuit bani ca FMI,mai pe sleau poti sa furi banii in veselie...
    • 0 (0 voturi)    
      banii din China (Vineri, 21 ianuarie 2011, 12:43)

      Bug [anonim] i-a raspuns lui kuniva

      Aici nu este vorba numai de bani. Mai mult, IN PRIMUL rand nu este vorba de bani.
      Este vorba, pe de o parte,de semnalul dat investitorilor straini, pentru care semnalul este dat de catre FMI, nu de catre China. In al doilea rand, este vorba de presiunea externa pusa pe guvernul roman pentru a urmari tintele convenite. Din pacate, se pare ca in Romania prea putine lucruri bune se fac fara o presiune externa...
      Abia la urma vin banii - intr-adevar, acestia nu au miros. Daca vin pe investitii, cei veniti din China ar fi foarte buni. Dar cei de la FMI sunt esentiali.
      • 0 (0 voturi)    
        bani de la fmichinezi (Vineri, 21 ianuarie 2011, 23:07)

        E.U. [anonim] i-a raspuns lui Bug

        si daca la fmi are si China de cateva luni o contributie de 40% ?
        doar vorbim discutii
  • 0 (0 voturi)    
    adevar (Joi, 20 ianuarie 2011, 11:47)

    adolf [anonim]

    Guvernul Tariceanu a reusit o crestere economica substantial fara gramada de bani de la FMI, Ok! A venit criza si sa presupunem ca bani de la FMI ar fi trebuit sa atenueze efectele crizei. Din pacate au accentuat-o.
    In concluzie, cine a administrat acesti bani a facut-o foarte prost si ar rebui sa plateascat.
    Or sa se gaseasca destepti care or sa zica ca, cresterea economica din timpul guvernarii liberale a fost facuta pe baza de credite, dar toataeconomia capitalista functioneaza pe baza de credite
    • -1 (1 vot)    
      cresterea lui Tariceanu (Vineri, 21 ianuarie 2011, 13:11)

      Bug [anonim] i-a raspuns lui adolf

      Cresterea de pe vremea lui Tariceanu a fost extrem de nesanatoasa, s-a facut pe baza indatorarii pana la refuz a populatiei, a firmelor, a administratiilor locale si a statului. In plus, aceasta crestere s-a facut aproape exclusiv pe baza consumului; va amintiti ceva investitii semnificative din vremea lui Tariceanu (facute de stat, si nu de straini)?
      Prin comparatie, pe vremea guvernului Nastase (avand cel mai bun ministru de finante pe care l-a avut Romania postbelica - da, este vorba de dnul Tanasescu!):
      - pe perioada 2001-2004 a avut o crestere economica absolut similara cu cea din perioada 2005-2008 (diferenta cumulata este de cca1 procent!)
      - cresterea economica a fost sanatoasa, nu a indatorat atat nici cetatenii, nici firmele, nici administratiile si s-a dus in mod echilibrat atat in consum, cat si in investitii
      - deficitul bugetar a fost net mai mic, in fiecare an (de exemplu, comparand anii electorali 2004 cu 2008, avem 1% deficit bugetar la dnul Tanasescu, 5,7% deficit bugetar la dnul Vosganian. Si la ce diferenta de bugete!)

      P.S. Sunt departe de a fi un fan PSD, din contra! Dar nu pot sa nu apreciez profesionalismul si responsabilitatea de exceptie a dnului Tanasescu! Care, nota bene, ca om politic, mi-a displacut profund.
  • +1 (1 vot)    
    "Experimentul a esuat, dar il continuam!" (Joi, 20 ianuarie 2011, 11:48)

    Marian Boldea [anonim]

    Cam asta e concluzia dupa declaratiile lui Jeffrey Franks si acum ale lui Tanasescu.

    Care-i logica? Una "economica", probabil. Sau nu?
  • 0 (0 voturi)    
    spune nu FMI (Joi, 20 ianuarie 2011, 12:32)

    adlight [utilizator]

    decat fmi, mai bine:

    populatia proprie

    china

    rusia

    Interesul FMI este indatorarea tarilor.

    Pentru a spori, ar trebui sa citim masurile propuse de FMI si facem contrariul.
    • 0 (0 voturi)    
      @ adlight (Joi, 20 ianuarie 2011, 13:27)

      @adlight [anonim] i-a raspuns lui adlight

      daca Romania se imprumuta sa populatie, china sau rusia, nu se mai indatoreaza? sau nu va mai trebui sa dea banii inapoi?
  • +1 (1 vot)    
    pai (Joi, 20 ianuarie 2011, 15:53)

    sabo [utilizator]

    daca e in solda FMI...treaba americana...cum sa zica de bine de China!
    Dusmanul financiar nr 1!!
    cum?
    spuneti!???
    Sa aud!
    Doamne fereste ..sa dai bani ca si camatar si
    sa spui ca e bine sa iei corect!
    Pai snapanii aia mari..serpii aceia din ca sa suga?
  • -1 (1 vot)    
    FMI inseamna bonitate... (Joi, 20 ianuarie 2011, 23:07)

    Cristi [anonim]

    Pana una alta, un acord cu FMI faca ca societatile de rating sa acorde o credibilitate mai mare Romaniei, asta insemnand dobanzi mai mici.
    Ai renuntat la un acord cu FMI, bonitatea (rating-ul) scade si dobanzile acordate de banci vor fi mai mari. Atunci sa vezi cu ce dobanzi vor veni China si Rusia, de nu-ti mai vine sa faci credit la ei...
  • +1 (1 vot)    
    UNDE NE AFLAM? (Vineri, 21 ianuarie 2011, 8:38)

    STAN PATITU [anonim]

    Greseala in care persista acesti "experti" in economie este de a condidera ca noi suntem in criza. Noi nu suntem in criza, am ajuns pe un palier care va constitui de acum incolo si pe o lunga perioada starea noastra de normalitate. Cresterile de 1-2 % sunt ca si zero pentru noi care avem o economie aproape de zero. Noua ne trebuie cresteri de peste 8%/an. De unde?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version