Inflatia coborase de la 11,7% (in octombrie 2010) la 10,2%. In trimestrul al treilea din 2010 economia crescuse cu 5,6% (ritm anualizat), cresterea pe primele 3 luni fiind de 5,4%, analistii estimand pentru intregul an 2010 un ritm de crestere de 5,5%. Ritmul mediu de crestere al ultimilor 3 ani: 7%. Populatia: 86 de milioane de locuitori. Ca valoare a Produsului Intern Brut, acesta a fost anul trecut de circa $253 mld. (PPP: $534mld). Dupa Tunisia, Egiptul ramane tara care, la 3 ani dupa ce a fost data ca exemplu de FMI, devine teatrul unor revolte sociale soldate cu morti si raniti.

Nu neaparat economia le-a facut cele mai mari probleme egiptenilor, cat conditiile sociale si restrictiile extra-economice. De pilda, Legea Presei, cea a Publicatiilor şi codul penal prevedeau pana acum 5 ani ca orice gazetar care il critica pe presedinte, sa fie pasibil de amenda sau de inchisoare. În iulie 2006, parlamentul

cine asigura cresterea

Foto: Banca Centrala a Egiptului

egiptean a adoptat o nouă lege a presei, care nu mai permite inchisoarea, dar continuă să amendeze cu sume consistente jurnalistii care sugereaza doar critici la adresa sefului statului. Asta oficial. Neoficial, ziaristilor li se pot inscena dosare pe alte capete de acuzare, daca e cazul. Deşi guvernul egiptean interzice rar ziare străine, în septembrie 2006, Egiptul a interzis ediţiile Le Figaro si Frankfurter Allgemeine Zeitung, din cauza publicării lor de articole considerate jignitoare la adresa Islamului.

• Egiptul- importator net de produse agricole

În comerţul regional şi mondial, Egiptul a fost şi continuă să fie un importator net de produse agricole, pentru a asigura securitatea alimentară a populaţiei numeroase. Principalii parteneri comerciali ai Republicii Arabe Egipt

sunt Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Egiptului, deţinând o pondere masiva atat din exporturile Republicii Arabe Egipt cat si din importuri, balanţa comercială fiind înclinată în favoarea Uniunii Europene.

Din SUA, Egiptul aduce grau si porumb pentru cele peste 80 de milioane de persoane. Având resurse agricole limitate, în special apa, şi o populaţie în creştere, Egiptul se bazează pe importuri pentru a satisface nevoile de hrană ale populaţiei. De asemenea, dezvoltarea Egiptului mai depinde si de bumbac. Tara se afla pe pozitia a patra in lume, dupa S.U.A., Australia şi Uzbekistan. Egiptul exporta, în anul 2004, 5% din valoarea totală a bumbacului tranzacţionat la nivel mondial şi 2,7% din cantitate. Un alt produs exportat cu succes este orezul. Egiptul ocupă locul opt în ierarhia exportatorilor de orez, deţinând o pondere de 2,8% din cantitatea totală de

orez exportată şi 2,6% din valoare. Orezul este pe locul trei în ceea ce priveşte suprafaţa arabilă cultivată în

ce exporta Egiptul

Foto: Banca Centrala a Egiptului

ţările arabe, după grâu şi bumbac. Alte produse care ies din Egipt catre alte state sunt peştele si legumele. În cazul altor produse (alcool, ouă, grăsimi şi condimente), producţia este suficient de mare pentru a acoperi necesităţile interne.

• Economia egipteană- probleme structurale si de acomodare

Potrivit unui raport al atasatului comercial al Egiptului in Romania, piaţa bursieră a Egiptului se confruntă cu mari probleme, ceea ce da un feedback negativ investitorilor străini cu privire la climatul investiţional din Egipt.

"Anumite bănci din Egipt au limitat acordările de credite datorită crizei, cu toate ca sistemul bancar egiptean este puternic şi stabil. Când rata dobânzii scade, ca urmare a unui mecanism utilizat de Băncile Centrale ale lumii, acest lucru înseamnă:

A) creşterea costurilor investiţiilor în Egipt care se reflectă în lipsa lichidităţilor;

B) în cazul în care Banca Centrală a Egiptului imită celelalte bănci centrale în reducerea ratei de discount acest lucru va conduce la creşterea inflaţiei.

Ca rezultat al crizei, ţările donatoare, în drumul lor spre reducerea deficitului lor bugetar, vor fi obligate să-şi diminueze ajutorul acordat Egiptului. Numărul turiştilor poate scădea datorită scăderii puterii de cumpărare, iar acest lucru va avea un impact notabil asupra economiei Egiptului, deoarece sectorul serviciilor contribuie cu mai mult de 50% din PIB. IMM-urile din industria alimentară vor fi afectate în mod negativ din cauză că acestea îşi cumpără materiile prime din străinătate la vechiul curs de schimb care este mai mare, şi să-şi vândă marfa la noul curs care este în scădere. Venitul Canalului Suez se va confrunta cu o deteriorare ca rezultat al unei scăderi în volum a comerţului. Construcţiile vor scadea datorită scăderii puterii de cumpărare şi ISD, în ciuda creşterii costurilor materialelor de construcţii", se mai arata in Raport.

• Relatii comerciale Romania-Egipt. Romania e pe excedent
  

costul cu forta de munca

Foto: Banca Centrala a Egiptului

Principalele produse exportate in Egipt: tractoare si masini agricole, piese de schimb pentru masini, echipament si piese de schimb pentru industria cimentului si pentru sectorul petrolier, locomotive si material rulant, componente pentru vagoane de dormit, lemn si produse lemnoase, otel si fier vechi, motoare electrice, rulmenti, masini electrice de joasa tensiune, sticla si produse din sticla, hartie, mase plastice, produse chimice, uleiuri minerale, produse din cauciuc, fire si fibre sintetice si iuta etc.

Principalele produse importate din Egipt: petrol (pana in 1997), bumbac, piei si produse din piele, orez, medicamente, detergenti, produse cosmetice, fructe si legume, vase din ceramica, articole sanitare, bunuri de consum etc.

• Turismul in Egipt- circa 45.000 de romani, anual

In 2010, circa 45.000 de romani au vizitat tara piramidelor, potrivit unui comunicat al Autorităţii Egiptene de

structura economiei egiptene

Foto: Banca Centrala a Egiptului

Turism (ETA). În anul 2009, numărul turiştilor români care au optat pentru petrecerea vacanţei în Egipt a scăzut cu 20 la sută faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă o reducere cu zece la sută mai puţin comparativ cu rata de scădere a pieţei de turism la nivel internaţional, conform datelor organismului guvernamental responsabil pentru promovarea Egiptului ca destinaţie turistică în România.

“O scădere a pieţei de turism era inevitabilă. La sfârşitul anului 2009, s-a constatat faptul că piaţa a scăzut cu 25-30 la sută în Polonia, Cehia, România. Numărul turiştilor care au vizitat Egiptul în 2009 a scăzut cu 15-20 la sută. Pentru noi acest aspect înseamnă că am câştigat. Dovada concretă este faptul că în trei ţări Egiptul a scăzut în medie cu 20 la sută, dar pentru prima data în timpul crizei am fost pe primul loc în vânzările de vară“, se menţionează în comunicatul de presă.

În Cehia, Egiptul este pe locul trei în topul destinaţiilor preferate pentru vacanţele de vară şi pe locul întâi pe toata perioada anului. Autoritatea Egipteană de Turism a intrat în anul 2009 pe piaţa din România. În completarea celor două pachete de turism deja disponibile în Romania - Marea Roşie şi Valea Nilului.

​