"Problema datoriilor din zona Euro a ramas in cea mai mare parte nerezolvata iar problemele financiare dintre state si municipalitati in Statele Unite se intensifica; preturile in crestere la materii prime duc la cresterea presiunii inflationiste indeosebi la nivelul pietelor emergente", se arata intr-un raport al diviziei vieneze a Raiffeisen Bank. Potrivit documentului, acest ultim aspect are un rol important in contextul tulburarilor declansate recent in Africa de Nord, unde actiunile de protest ameninta sa rastoarne regimuri care au fost bine consolidate de decenii.

"Desi fuga dictatorului din Tunisia a avut efecte insesizabile asupra pietelor financiare din afara Africii, propagarea protestelor spre Egipt, tara care pana acum a fost considerata stabila, ar putea avea un impact mult mai semnificativ pe termen mediu si lung. Pe de o parte, aceasta situatie emeninta sa schimbe drastic echilibrul si asa foarte fragil din Orientul Mijlociu, iar pe de alta parte, tari care sunt mult mai importante la nivel global ¬ cum ar fi Arabia Saudita ¬ ar putea fi cuprinse de proteste", estimeaza analistii austrieci.

Efectele potentiale asupra pretului petrolului si asupra economiei mondiale ar fi enorme, mai spun acestia. Ramane de vazut daca acest tip de efect de domino se va materializa. "In orice caz, turbulentele politice potentiale din Africa nu trebuie nici ele subestimate, in special daca pretul orezului va continua sa creasca.

Cu exceptia pietelor Africane regionale si, intr-o oarecare masura pietele Sud-Est Europene, piata de actiuni globala pana in prezent aproape ca nu a reactionat la evenimentele din Africa de Nord. Pe de o parte, riscurile sunt considerate mici, iar pe de alta parte, lichiditatea care este pompata in sistemul financiar pe o scara larga in principal de catre Rezerva Federala a SUA determina si mai mult aprecierea cursului actiunilor", se mai arata in raportul Raiffeisen.

In mod evident intrebarea care se pune este cat de mult timp marjele ridicate de profit de care se bucura companiile vor rezista aprecierii peturilor materiilor prime si efectelor programelor de stimulare economica ale guvernului care, mai devreme sau mai tarziu, vor inceta. Pana in prezent, piata de actiuni nu a fost marcata de miscarea de aprecierea pe termen lung a dobanzii de referinta fapt care in schimb se reflecta intr-o mare masura in sporirea temerilor inflationiste pentru foarte multi participanti la piata. Seful Rezervei Federale Bernanke nu intrevede niciun pericol de inflatie ¬ ignorand in mod evident preturile la alimente si energie care sunt impulsionate de politica sa de emitere de bani.

Nelinistile din Africa de Nord s-au repercutat pe un plan secundar asupra tarilor euro periferice. Desi problemele legate de datoria publica excesiva din tarile europene periferice sudice si din Irlanda, dar si puternicele dezechilibre econimice din cadrul zonei euro persista, in ianuarie primele de risc pentru tarile PIIGS s-au redus considerabil. Ramane de vazut daca acest fenomen va dura.

Economiile din Europa Centrala si de Est continua sa prezinte semne de redresare; este in special cazul Poloniei si al Cehiei; se adauga si Ungaria care a dat publicitatii cifre economice surprinzator de promitatoare. Pe de alta parte, situatia economica din Turcia s-a mai deteliorat in ultimul timp, in special datorita faptului ca tara este relativ aproape de regiunea Nord Africana afectata de tulburari plitice.

In ianuarie, pietele de obligatiuni din Europa Centrala si de Est au cunoscut evolutii foarte diferite. De imbunatatirea sentimentului pentru risc al investitorilor a beneficiat in special coroana ceha insa si zlotul, forintul sau rubla s-au comportat bine. De cealalta parte, lira turceasca a inregistrat o evolutie negativa dupa ce banca centrala a micsorat dobanda de referinta si in acelasi timp crescand nivelul rezervei minime obligatorii pentru a limita imprumuturile. Primele de randament ale eurobondurilor din regiune au fost mai putin active inainte sa cunoasca o usoara apreciere spre sfarsitul lunii.

  • China- crestere peste asteptari

Economia Chinei s-a apreciat in al 4-lea trimestru din 2010, in termeni reali cu 9,8% - o cifra care a fost cu mult peste asteptarile pietei. Cresterea a fost determinata atat de comertul exterior cat si de cererea interna. Daca in China primul trimestru este in mod traditional cel mai puternic al anului, ar trebui ca o incetinire a ritmului economic sa nu se resimta mai devreme de cateva luni. Altfel, dezbatere privind supraincalzirea economiei Chinei ramane acuta. Atat masa monetara (+19,7% in luna decembrie), cat si volumul creditarii fac sa se ridice intrebarea daca masurile de politica monetara ale bancii centrale au vreun efect ¬ si daca banca centrala aplica intr-adevar o politica monetara restrictiva. In decembrie, rata inflatiei a cunoscut o usoara imbunatatire. Din cauza preturilor mai mici la legume, indicele preturilor de consum a crescut ¬doar¬ cu 4,6% (in noiembrie: 5,1%), in timp ce rata de baza a inflatiei (exceptand alimentele si energia) a crescut la 2,1%.

Acest aspect trebuie judecat referindu-ne la o serie de rapoarte anecdotice care indica o majorare si mai pronuntata a preturilor si la faptul ca ponderea componentei alimentare in indicele preturilor de consum a fost redusa in luna decembrie. Cresterea semnificativa a veniturilor minime (cu aproape 20 la suta in doar cateva trimestre) sugereaza de asemenea ca necesarul pentru nevoile zilnice a crescut mult mai mult decat este recunoscut oficial si ca de fapt va conduce la efecte corespunzatoare la nivelul salariilor. Pe ansamblu, acest lucru este probabil pozitiv pentru economia domestica, insa nu reprezinta o veste buna pentru marea parte a exportatorilor.

Piata de actiuni Chineza nu tine pasul cu aprecierile de curs inregistrate pe pietele consolidate. In ciuda comparatiei favorabile cu alte piete emergente din regiune, actiunile chineze nu sunt capabile sa atinga un moment maxim ascendent. Tensiunile de la nivelul pietei de actiuni din China sunt susceptibile sa persiste si drept rezultat o performanta sub medie va continua sa fie inregistrata si in urmatoarele luni.

  • India- situatia inflationista se intensifica din nou

In India fenomenul de crestere economica continua. Dupa o perioada de usoara relaxare in toamna, situatia inflationista se intensifica din nou. Acest lucru a determinat banca centrala sa treaca din nou, pentru a saptea oara la rand, la majorarea dobanzii de referinta acum la 5,50%. Temerile privind inflatia sunt alimentate de cresterea preturilor la marfurile agricole si alimente care au o importanta ridicata pentru cosul bunurilor de consum la nivelul pietelor emergente. Cresterea pretului petrolului reprezinta de asemenea un factor negativ pentru economia Indiei. Pare evident ca banca centrala nu va reusi sa rezolve aceste probleme inflationiste legate de oferta prin majorarea dobanzii de referinta. Mai degraba. ciclul de majorare a dobanzii de referinta ar trebui privit prin prisma faptului ca economia Indiei se apreciaza peste potentialul ei. Limitarea capacitatilor conduce la efecte suplimentare si la o majorare generala a preturilor.

Astfel, majorarile dobanzii de referinta ar trebi sa conduca la o stabilizare a asteptatilor inflationiste. Cresterea in continuarea a dobanzii de referinta este o certitudine, si se va produce cel mai tarziu la urmatoarea intalnire a bancii centrale din aprilie. Pentru orizontul temporal de un an, piata previzioneaza majorari suplimentare ale dobanzii de referinta de 2,0%. Prin urmare, mediul monetar va ramane probabil nefavorabil pentru segmentul de obligatiuni in perioada urmatoare.

De la inceputul anului piata Indiana de actiuni a cunoscut o corectie semnificativa. A pierdut aproape 11% in ianuarie, de aceasta tendinta fiind lovite in egala masura atat valorile large caps cat si cele small caps. Dupa ce in 2010 a reprezentat atractia investitorilor straini, atragand sume importante de capital strain, in prezent India cunoaste fenomenul de marcare a profitului si retragerea unei parti a acestui capital. Cum era de asteptat, cateva nume din sectorul financiar al valorilor imobiliare au fost puse sub o presiune puternica. Cele mai bune oportunitati pe termen lung, cel mai probabil, pot fi gasite in randul companiilor mici si mijlocii, valorile multora dintre acestea tranzactiondu-se la niveluri destul de atractive si oferind inca posibilitati bune de randament. Cu toate acestea, corectia pietei de actiuni indiene ar putea continua si in saptamanile urmatoare.

  • Brazilia- se mentin preocuparile legate de majorarea dobanzii de referinta

In ceea ce priveste latura economica, se mentin preocuparile legate de inflatie si temerile legate de majorarea dobanzii de referinta. Ultimele date economice sunt, de asemenea, surprinzator de slabe (chiar o scadere a productiei industriale!), in timp ce presiunea inflationista persista. Banca centrala a majorat, asa cum era de asteptat, dobanda de referinta cu 0,50%, la 11.25% in prezent. In 2011 nivelul dobanzii de referinta ar putea creste pana la aproximativ 12,5%.

Piata de actiuni a incheiat luna ianuarie cu o depreciere de aproximativ 4%. Drept rezultat, valorile sensibile la dobanda de referinta (valori bancare si companii imobiliare), si de asemenea, furnizorii de bunuri de consum (de la care adesea se achizitioneaza pe credit) s-au numarat printre cei mai slabi performeri. Pe de alta parte, valorile materiilor prime in cea mai mare parte s-au comportat bine. Majoritatea actiunilor braziliene par inca extrem de supraevaluate. Fara Petrobras si Vale, ale caror cotatii sunt relativ scazute, raportul pret-castig la nivelul pietei, in general, ar fi fost mult mai mare. Astfel, la nivelul pietei de actiuni asteptarile pozitive au fost anticipate iar potentialul de apreciere cel putin pe termen scurt, este limitat.

  • Rusia- inflatie de 8,8%

In Rusia, presiunea inflationista continua sa creasca - preturile de consum au crescut in luna decembrie, cu o rata anuala de 8,8% (fata de 8,1% in noiembrie). Chiar daca la sfarsitul lunii ianuarie banca centrala a mentinut inca odata dobanda de referinta neschimbata, majorari ale acesteia ar trebui sa aiba loc in curand - cresterea randamentelor obligatiunilor reflecta asteptarile privind majorarea dobanzii de referinta.

In contextul cresterii pretului petrolului, piata de actiuni rusa a inregistrat castiguri semnificative. A fost o cerere mare pentru valorile de petrol si gaze, mai ales ca, se pare, o intelegere intre Ministerul Energiei si Ministerul de Finante privind impozitarea acestor valori este iminenta. Aprecieri de curs s-au inregistrat si la valorile de otel si la producatorii de carbune cocsificabil care au beneficiat de o scadere temporara a ofertei din Australia, determinata de inundatii. Printre perdanti s-au numarat actiunile la minele de aur, retailerii de alimente si telecomunicatiile.

  • Turcia- banca centrala a redus dobanda de referinta, dar a crescut nivelul rezervelor minime obligatorii pentru banci

Potrivit estimarilor bancii centrale,economia Turciei a crescut in termeni reali cu peste 8% in 2010. Pentru jumatea anului se preconizeaza ca deficitul bugetar sa fie sub cifra estimata de catre guvern. Totusi, perspectivele privind inflatia ale bancii centrale au fost revizuite ascendent, indeosebi datorita modificarii ipotezelor cu privire la evolutia preturilor la alimente si petrol. In ianuarie, banca centrala a redus din nou dobanda de referinta, dar, pe de alta parte, a crescut nivelul rezervelor minime obligatorii pentru banci. Astfel, banca centrala doreste sa reduca nivelul capitalului investit pe termen scurt in sistemul financiar si sa atenueze dezechilibrele din comertul exterior datorate unei monede slabe. In ianuarie, lira turceasca a fost cea mai slaba moneda din regiune. In acelasi timp, s-a inregistrat cresterea semnificativa a randamentelor (scaderea cursului obligatiunilor) la obligatiunile turcesti denominate in moneda locala.

In ianuarie, la bursa din Istanbul, valorile bancare s-au aflat sub presiune. Escaladarea situatiei din Tunisia si Egipt spre sfarsitul lunii a condus la scaderea cursurilor. Inca din decembrie, investitorii straini s-au aflat in randul celor care vand.

  • Polonia- crestere preconizata de 3,8%

Economia Poloniei se mentine solida ¬ pentru 2010 cresterea se preconizeaza ca va ajunge la 3,8% in termeni reali. Productia industriala a crescut in luna decembrie cu aproximativ 11,5%, valoare anuala. Aceasta a fost impulsionata de cererea interna si externa, insa nu a reusit sa se ridice la nivelul asteptarior pietei, de aproximativ 11,9%. Recent, inflatia a crescut la 3,1% (valoare anuala) depasind tinta fixata de banca centrala. Cum era de asteptat acest lucru a determinat banca centrala sa majoreze dobanda de referinta de la 3,5% la 3,75%, nivelul actual ¬ prima schimbare a dobanzii de referinta de la mijlocul anului 2009. Pe parcursul anului 2011, politica monetara a bancii centrale, cel mai probabil, va deveni si mai restrictiva si nivelul dobanzii de referinta va fi majorat. Cursul obligatiunilor de stat poloneze a fost in ianuarie sub presiune, in timp ce zlotul a profitat de perspectiva unor niveluri mai ridicate ale dobanzii de referinta.

Indicele polonez al actiunilor WIG a pierdut in ianuarie in jur de 1,4%. La sfarsitul lunii, guvernul polonez a crescut limitele superioare pentru investitiile pentru fondurile de pensii. Acest lucru va atenua efectele negative ale reducerii contributiilor pentru pensii. Cu toate acestea, riscul unui surplus de actiuni cauzat de noile privatizari efectuate de guvern pun presiune asupra pietei.

  • Cehia- recuperarea continua

Economia ceha continua sa recupereze puternic, sustinuta de cererea externa robusta, in special din Germania. Exporturile si importurile continua sa indice rate mari de crestere fata de anul precedent. Productia industriala a aratat o crestere surprinzator de puternica in noiembrie - la fel ca in Ungaria. Inflatia a crescut din nou usor - o rata anuala de 2,3% in luna decembrie. Totusi, ¬rata de baza¬ (cu exceptia alimentelor si pretul energiei), a atins doar 0,3%. In ianuarie, randamentele obligatiunilor au urmat evolutiile obligatiunilor denominate in euro (Germania) apreciindu-se pe parcursul lunii. Coroana ceha a fost in ianuarie cea mai puternica moneda din regiune. Dupa o perioada in care a inregistrat aprecieri semnificative, in ianuarie, piata de actiuni ceha s-a mai domolit, crescand cu aproximativ 1%.

  • Ungaria- date neasteptat de mari ale productiei industriale

Ungaria a surprins piata prin datele neasteptat de mari ale productiei industriale pentru luna noiembrie, fapt care i-a determinat pe toti observatorii pietei sa revizuiasca estimarile privind cresterea economica pentru 2010, 2011, 2012 si in continuare. Forintul s-a apreciat fata de euro si chiar mai puternic fata de francul elvetian ¬ prima veste buna de ceva vreme pentru cei cu imprumuturi in moneda straina. Pe termen lung, nivelul de randament pentru obligatiunile maghiare este atractiv. Totusi, cursurile vor ramane volatile, in special avand in vedere incertitudinile inca existente cu privire la viitoarele reforme si tensiunile dintre guvern si banca centrala. Aceasta din urma a majorat din nou rata dobanzii de referinta cu 0,25% la 6% acum ¬ o miscare destul de usor de inteles avand in vedere cresterea rapida a inflatiei. In decembrie aceasta a crescut cu 4,7% in comparatie anuala; ¬rata principala¬ (cu exceptia produselor alimentare si energiei) a crescut cu 2% (iulie 2010: 1,3%).

Piata de actiuni maghiara a inregistrat in luna ianuarie o apreciere in jur de 6,5%, fiind una dintre cele mai puternice din regiune; in mod deosebit datele economice solide surprinzatoare au impulsionat cursurile.

In ultimele luni in Romania situatia politica s-a linistit, reformele cerute de FMI punandu-se in aplicare, astfel incat nimic nu sta in calea urmatoarei transe a imprumutului. Guvernul roman si-a facut publice planurile, in urmatorii ani intentionand sa utilizeze ca sursa de finantare piata eurobondurilor.

In decursul lunii, randamentele Eurobond est-europene au avut o tendinta putin activa. Spre sfarsitul lunii au evoluat in contextul deteriorarii sentimentului pentru risc ca urmare a miscarilor de protest din Nordul Africii si din Orientul Mijlociu. Pe termen lung, nivelurile actuale continua sa fie atractive. Volatilitatea ar trebui sa ramana ridicata atata timp cat temerile legate de indatorarea tarilor periferice ale zonei euro se mentin.