"Prapastia politica" - Niciodata in cei 21 de ani de la schimbarea de regim din decembrie 1989 peisajul politic romanesc nu a fost atat de divizat. Coagularea opozitiei parlamentare va fi formalizata in februarie 2011, fara efecte imediate asupra guvernarii: este putin probabil ca UDMR sa paraseasca guvernul, deoarece are mai multa influenta in actuala coalitie decat ar avea in cazul alierii cu opozitia. In plus, 2012 este an electoral si este greu de crezut ca opozitia doreste sa preia puterea intr-un an greu pentru economie si foarte dificil pentru finantele publice, scrie Dan Popa pe blogul sau.

Singurul proiect politic comun al opozitiei este, pana in prezent, inlaturarea Presedintelui Basescu. Un program electoral comun ar putea aliena o parte a electoratului social-democratilor si liberalilor. Cu toate acestea, participarea comuna la alegerile generale din 2012 va necesita o viziune economica comuna si va fi interesant de vazut cum vor fi reconciliate agendele social-democrata, liberala si populista.

Rata inflatiei:

Impactul majorarii TVA va fi exclus din calculul inflatiei anuale in iulie 2011. Rata inflatiei s-ar putea reduce apoi sub 5%. Credem ca exista 50% sanse ca inflatia anuala sa coboare sub 4% la finele lui 2011 (adica tinta de inflatie sa fie atinsa).

Principalele riscuri asociate prognozei:

  • cresterea preturilor administrate pentru sporirea veniturilor publice;
  • preturi de productie mai mari la nivel global. Tarile cu performante bune in controlarea inflatiei sunt si ele in pericol: in Germania, inflatia preturilor de import a atins 12% la sfarsitul lui 2010, un maxim istoric, in timp ce inflatia preturilor cu ridicata a ajuns la 9,5%, foarte aproape de cea mai mare valoare inregistrata vreodata, cea din iulie 2008 (graficul 2);
  • preturi mai mari ale alimentelor cauzate de anul agricol slab 2010 (la nivel mondial) si de cresterea preturilor produselor energetice. Indicele preturilor agricole calculat de FAO se afla la un maxim istoric (mai mare decat in 2008, cand oferta mondiala de produse agricole a fost foarte redusa - graficul 3). Evolutia componentelor arata ca cererea mai mare provine atat din Asia (in special China si India, determinand cresterea preturilor cerealelor,), cat si din Emisfera Vestica, responsabila pentru costul mai mare al produselor lactate, zaharului si uleiurilor. Preturile energetice maresc costurile de productie si cererea de biocombustibili.

Daca riscurile se materializeaza, rata inflatiei preturilor de consum ar putea sa se reduca doar

Cursul de schimb

Anul a inceput cu aprecierea leului, bancile straine testand posibilitatea reducerii cursului. Un acord preventiv cu FMI care va prelungi actualul acord ar putea sa fie conturat la sfarsitul lunii ianuarie, cand delegatia Fondului viziteaza Bucurestiul. Intelegerea survine mai repede decat ne-am asteptat, cu efecte pozitive asupra cursului. Acest nou acord va creste eficienta interventiilor BNR (in cazul in care au loc), deoarece tranzactiile pe piata valutara sunt reduse in raport cu rezervele valutare ale bancii centrale.

In plus, daca Ministerul Finantelor Publice reuseste sa emita titluri pe pietele internationale in februarie, posibilitatile de depreciere se reduc foarte tare in T1 2011. Cu toate acestea, evaluarea riscului tarilor din Europa Centrala si de Est ar putea fi afectata de pericolul contagiunii dinspre periferia Zonei Euro.

Nu impartasim anticipatiile foarte optimiste care vad leul apreciindu-se puternic in 2011. Credem ca BNR nu doreste reducerea competitivitatii exportatorilor (majoritatea producatori industriali, adica cele mai performante firme din tara).

Anticipatiile privind EUR/USD sunt impartite. Pe de o parte, majoritatea bancilor din afara Europei considera ca dolarul se va aprecia din cauza riscului suveran crescut in Europa. Pe de alta parte, majoritatea bancilor europene cred ca euro se va intari ca urmare a reformelor fiscale europene si a deficitelor bugetare mari ale SUA (care ar putea depasi 10% din PIB in 2011 si 2012). Mediana raspunsurilor din sondajul realizat de Thomson Reuters printre bancile straine importante in ianuarie 2011 fluctueaza foarte putin in jurul valorii de 1,3 USD/EUR pentru tot anul 2011, semn al incertitudinii.

Aceleasi banci interpelate de Thomson Reuters in ianuarie 2011 anticipeaza deprecierea francului elvetian fata de euro, ceea ce inseamna ca CHF/RON s-ar putea reduce cu aproximativ 7% in 2011

Ratele dobanzilor interbancare

Anul a inceput cu o noua surpriza: o reducere rapida a dobanzilor pentru maturitati mai mari de 3 luni. ROBOR 3 luni s-a redus cu 1,21 pp in doar 3 saptamani (dupa ce scazuse cu doar 0,54 pp de-a lungul celor 5 luni anterioare), oprindu-se la 5%. Impactul asupra ratelor dobanzilor la creditele in lei este pozitiv. In acelasi timp, persista o problema importanta a pietei interbancare: toate maturitatile de peste 3 luni sunt foarte ilichide, tranzactiile de pana la un an realizandu-se preponderent pe piata swapurilor valutare. Impactul reducerii dobanzilor interbancare asupra ratelor dobanzilor de piata ar fi mai puternic daca tranzactiile intre banci ar creste. Excesul de lichiditate este impartit asimetric intre banci si cooperarea bancilor este necesara pentru a evita cresterile periodice ale costului fondurilor atrase. Sa speram ca nu trebuie sa asteptam ianuarie 2012 pentru a asista la o crestere a volumului tranzactiilor.

Rata dobanzii de politica monetara

Anticipam relaxarea politicii monetare si reducerea ratei oficiale a dobanzii spre 5,25 - 5,5% pana la sfarsitul anului. BNR ar trebui sa incerce sa reconecteze dobanda de politica monetara cu dobanzile interbancare daca doreste sa-si bazeze comunicarea in continuare pe mecanismul de transmisie a politicii monetare. Rata oficiala a dobanzii nu este esentiala in atingerea obiectivelor de politica monetara (cursul de schimb si lichiditatea interbancara sunt instrumente mai eficiente), dar folosirea unui instrument ineficient in comunicare ingreuneaza ancorarea anticipatiilor privind inflatia si complica sarcina principala a bancii centrale (asigurarea stabilitatii preturilor).

Ratele dobanzilor de piata

Daca reducerea ROBOR 3 luni se va transfera in ratele dobanzilor la credite, dobanzile bonificate la depozite ar trebui sa se reduca si ele sub nivelul de 5% (acolo unde ar trebui sa fie, de altfel). O reducere mai accentuata va fi impiedicata, probabil, de distribuirea inegala a lichiditatii pe piata interbancara si de dependenta prea mare a unor banci locale de depozitele atrase de la sectorul privat pe termen scurt. Reducerea marjelor dobanzilor la creditele legate la EURIBOR 3 luni ar putea avea loc daca Romania va fi considerata mai putin riscanta de catre investitorii straini si daca intrarile de valuta in economie se vor relua. Reducerea marjelor va fi partial anulata de cresterea EURIBOR 3 luni. Este improbabil ca ratele dobanzilor la credite sa scada foarte repede daca nu se imbunatatesc redistribuirea lichiditatii interbancare, rambursarea creditelor si performantele economiei romanesti.

Pe ansamblu, ratele dobanzilor pentru lei s-ar putea reduce mai rapid decat cele pentru valuta.

PIB

Dinamica anticipata a PIB real (intre -1,3% si +1,4%) presupune conditii economice asemanatoare cu cele din 2010. Cele mai bune performante vor fi inregistrate, probabil, in industrie (inca sprijinita de comenzi externe), servicii financiare (datorita cresterii intermedierii), servicii de transport (cresc atunci cand economia incepe sa-si revina datorita amplificarii schimburilor comerciale), retail (farmaceutice, imbracaminte si alimente vandute in magazine specializate - deoarece populatia se orienteaza spre oferte speciale). Este putin probabil ca sectorul constructiilor sa inregistreze performante mult mai bune in 2011 fata de 2010, fiind ocolit de finantarea bancara si afectat de surplusul de oferta si de preturile rigide. Situatia nu este, totusi, uniforma preturile si chiriile s-au redus mai mult in orasele mari decat in Bucuresti, sporind sansele proiectelor noi de constructii comerciale, industriale si rezidentiale. Daca Guvernul isi respecta programul de investitii publice, cofinantarea proiectelor de infrastructura ar putea fi una din temele majore ale anului 2011 (in acelasi timp, contractorii ar putea fi afectati de arieratele statului).

Creditarea

Creditarea exportatorilor s-ar putea intensifica in 2011, in timp ce creditele de consum ar putea creste daca cererea isi revine. Creditarea consumului s-ar putea relua in cazul in care consumatorii devin mai optimisti. Creditele acordate si inregistrate in Romania nu vor putea creste foarte rapid din urmatoarele cauze:

  • imprumuturile in euro la dobanzi competitive sunt acordate in continuare direct de bancile-mama pentru a evita rezervele minime obligatorii uriase (si, in acest moment, nejustificate);
  • creditarea in lei depinde de constituirea de depozite si de competitivitatea ratelor dobanzilor. Ponderea economiilor in PIB a depasit 36% in 2010, crescand mai mult de 12 pp fata de 2006, dar depozitele nou constituite nu sunt suficiente pentru a asigura cresterea rapida a creditarii. Ratele dobanzilor s-au redus fata de maximele din 2008, dar sunt inca departe de cele percepute pentru credite in euro;
  • intrarile de valuta in tara sunt inca foarte reduse, fapt vizibil in cresterea corelatiei dintre deficitul contului curent si investitiile straine directe. In 2010, ISD au explicat mult mai bine evolutia deficitului contului curent. Aceasta inseamna ca celelalte fluxuri valutare (majoritatea iesiri, daca excludem banii de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala) nu au alimentat importurile si creditarea asa cum au facut-o in 2007 si 2008.

Linia de credit preventiva de la FMI

Noul acord de tip preventiv ce va fi semnat cu FMI pana la finele lunii martie nu va fi incheiat pentru bani (aproximativ 3,6 miliarde de euro), ci pentru a spori credibilitatea externa a Romaniei si a permite continuarea reformelor (privatizari, reducerea pierderilor firmelor de stat, echilibrarea numarului contributorilor cu cel al asistatilor social etc). Romania trebuie sa imprumute aproximativ 16 miliarde de euro in 2011 si girul FMI creste increderea investitorilor straini in sustenabilitatea finantelor publice romanesti. Noul acord ar putea fi semnat pentru doi ani, acoperind anul electoral 2012 si oferind protectie, intr-o oarecare masura, impotriva eventualelor derapaje populiste. Deoarece are cea mai redusa durata a datoriei publice (2 ani, conform Thomson Reuters), Romania trebuie sa incerce sa lungeasca maturitatea datoriei publice (in cazul in care costul datoriei este acoperit de cresterea economica anticipata).

Comenteaza peblogul lui Dan Popa.