„O problemă încă întâlnită la depunerea 112 în sistem online apare la indemnizaţia administratorilor. La articolul 296 din Codul Fiscal, indemnizaţia administratorilor nu intră în baza de calcul a contribuţiilor. Dacă încarci electronic declaraţia 112, se activează automat şi câmpul pentru administratori, obligându-te să o declari o valoare. Astfel, baza de impozitare se modifică şi ajungi să plăteşti o sumă mai mare, decât cea datorată, în urma reglementărilor în vigoare. Sigur că, după depunere, poţi face o declaraţie rectificativă, însă nu este corect. Ministerul trebuie să modifice softul şi pentru îndepărtarea acestor bug-uri”, a explicat intr-o conferinta de presa Luminiţa Ristea, managing partner CRG Nexia.

„Considerăm ca binevenită intenţia ministerului de a introduce în softul pentru Declaraţia 112 şi modalitatea de calcul a impozitului pe venit. În forma actuală nu există un calcul automat al impozitului pe venit, acesta introducându-se manual”, mai spune Ristea. Urmatorul pas preconizat de Ministerul de Finanţe, în dezvoltarea aplicaţiei, va fi introducerea unei declaraţii mai complete, care să conţină şi calculul impozitul pe venit.

  • Oficiile specializate pentru depunerea declaraţiilor online pot fi si private?

Hotărârea 118 publicată în 17.02.2011 prevede aprobarea condiţiilor de acreditare a oficiilor specializate în depunerea de declaraţii online. Ministerul de Finanţe autorizează înfiinţarea unor oficii specializate pentru depunere, iar Hotărârea nu menţionează dacă acestea pot fi şi entităţi private. “În condiţiile în care oficiile pot fi înfiinţate şi de către privaţi, vedem aici chiar o nişă de piaţă. Pentru înfiinţare condiţiile principale se situează în zona tehnică (soft, hardware, securizare, reţelistică). Înfiinţarea acestor oficii va permite o externalizare a activităţilor de depunere a declaraţiilor de către unele societăţi. Având în vedere obligativitatea depunerilor declaraţiilor online, firmele care nu au certificat digital vor apela masiv la astfel de servicii. Dacă în Hotărâre nu se prevede că oficiile trebuie să fie înfiinţate de stat, probabil că multe companii de consultanţă vor dezvolta astfel de entităţi pentru a veni în sprijinul clienţilor pe care acestea îi au deja”, explica Dinu Petre, partener Cunescu, Balaciu şi Asociaţii, membru NEXIA Internaţional.

  • Strategia TVA la nivelul Uniunii Europene

În vederea uniformizării strategiei de aplicare a TVA la nivel european, Comisia Europeană a lansat recent spre dezbatere publică un document cadru – Green Paper. “În condiţiile actuale, sunt nenumărate cazuri în care companii europene ajung sa nu mai plătească TVA nicăieri. Din calculele Comisiei există 100 de miliarde de euro diferenţă între ce se plăteşte şi ce ar trebui plătit. La nivel european discutăm în acest moment de aproximativ 800 miliarde de euro TVA plătit anual. Este foarte posibil ca, în termen scurt, să avem un regulament unic de aplicare a TVA la nivel european, care să fie armonizat cu mediul economic actual. În prezent, din punct de vedere conceptual, funcţionăm cu o aplicare de TVA pe un model depăşit, gândit pentru anii 50”, mai declara Dinu Petre.

  • Parteneriatul Public Privat – început de drum

După publicarea în luna noiembrie a Legii Parteneriatului Public Privat, recent au fost adoptate şi normele de aplicare. “Se fac paşi rapizi în direcţia deblocării proiectelor mari de infrastructură. Publicarea normelor pentru Legea Parteneriatului, modificarea Legii Urbanismului, sumele de cheltuit anunţate de Ministerul Transporturilor sunt doar câteva semne care ne conduc la ideea că anul acesta pot exista deblocări ale proiectelor mari de infrastructură. În plus, până la 1 martie prefecturile şi primăriile trebuie să-şi anunţe proiectele care pot face obiectul unor asocieri investiţionale cu parteneri privaţi. Parteneriatele Publice Private pot genera multe proiecte importante pentru ţara noastră, mai ales în zona de infrastructură. Există state dezvoltate în care Parteneriatele Publice Private sunt o tradiţie. În Marea Britanie, de exemplu, 70% din proiectele mari sunt realizate în acest sistem. În ţara noastră, autostrada Comarnic-Braşov, primul mare proiect de acest tip, a eşuat înainte a de începe. Sperăm ca, din acest an, odată cu clarificarea cadrului legislativ să avem mai mult succes cu astfel de proiecte”, declară Dinu Petre.

  • Statutul persoanelor care au statut de nerezidenţi

Un alt element insuficient clarificat de autoritati este cel legat de statutul persoanelor care au statut de nerezidenţi şi care au venituri din activităţi dependente pe teritoriul ţării noastre, mai mult de 183 de zile, sunt obligate să depună declaraţii pentru plata impozitului pe venit. “Sunt foarte multe cazuri de cetăţeni, în special europeni, care vin în România trimşi de companiile mamă. Aceştia desfăşoară activităţi în ţara noastră, pe o perioadă cumulată mai mult de 183 de zile şi obţin venituri de pe urma acestora. Chiar dacă veniturile şi asigurările sunt plătite de către companie în ţara mamă, aceste venituri trebuie declarate şi în România, iar cetăţenii în cauză nu cunosc această obligativitate. Statul nostru ar trebui să-i informeze pe nerezidenţi că sunt obligaţi să depună declaraţii de venit în România, chiar daca ei le depun şi în ţările din care provin. Astfel, s-ar putea aduna la buget câteva zeci de milioane de euro anual”, declară Luminiţa Ristea, managing partner CRG Nexia.

“Din luna iunie a anului trecut Codul Fiscal prevede foarte clar care sunt persoanele nerezidente. Acum câteva zile s-a publicat şi Ordinul 724, privind forumularistica aferentă. După ce plăteşte impozitul în România, persoana nerezidentă va solicita statului eliberarea unui certificat fiscal, cu care poate merge în ţara mamă, obţinând, pe baza principiului evitării dublei impuneri, un credit fiscal sau scutirea de impozit”, explica Dinu Petre.