Libor, credite in franci si costurile bancare ale imprumuturilor. La ce ne putem astepta?

Joi, 10 martie 2011, 11:33 Economie | Finanţe & Bănci

Toti cei care au contractat imprumuturi in franci elvetieni stau si urmaresc evolutia LIBOR (London Interbank Offered Rate), incercand sa "ghiceasca" ce se va intampla cu ratele pe care le au de achitat. Vestea buna este ca Banca Nationala a Elvetiei a fixat intervalul in care lasa sa varieze LIBOR intre 0-0,75%. Vestea proasta e ca potentialul de crestere este ridicat si ca, cel putin pe termen scurt si mediu putem asista la o crestere a ratelor in CHF, mai ales daca presedintele BCE, Jean-Claude Trichet va mari dobanda cheie.

Ce este de fapt LIBOR, cine il fixeaza si care sunt celelalte elemente care intra in calculul ratei tale, afla de mai jos. O analiza HotNews.ro, cu ajutorul informatiilor oferite de echipa Raiffeisen Research si BNR.

• Ce este LIBOR si ce-a facut el in ultimii cinci ani?

LIBOR este o rata indicativă medie a dobânzii la care unele banci considerate “de prim rang” isi acorda împrumuturi intre ele pe piaţa londoneza.

LIBOR este calculat pentru 15 scadenţe diferite şi pentru 10 de monede diferite. Rata oficiala LIBOR (bbalibor) se anunţa o dată pe zi la aproximativ 11:45, ora Londrei, de catre Thomson Reuters în numele Asociaţiei Bancherilor Britanici (BBA).

La începutul anilor optzeci a existat o nevoie tot mai mare în rândul instituţiilor financiare din Londra pentru a gasi un punct de reper pentru dobanzile la credite.

Aceasta referinta era extrem de necesara pentru a se putea calcula preţurile unor produse financiare, cum ar fi swap-urile şi opţiunile. Sub conducerea BBA o serie de măsuri au fost luate începând din 1984 care au condus în 1986 la publicarea ratelor dobânzilor prima LIBOR (bbalibor). Cum spuneam mai sus, LIBOR este o rată medie a dobânzii fixata de cateva banci (panel banks) care isi imprumuta fonduri una, alteia.

Selecţia se face în fiecare an de Asociatia Bancherilor Britanici (BBA) si de catre Comitetul pieţelor (FX & MMC). Un juriu este alcătuit pentru fiecare monedă constând din cel puţin 8 şi cel mult 16 bănci, considerate reprezentative pentru piaţa monetară din Londra. Băncile sunt evaluate dupa criteriul marimii cotelor de piata si a reputatiei pe care o au. Deoarece criteriile aplicate sunt stricte, ratele LIBOR pot fi, în general, considerate ca cele mai mici rate de creditare interbancare pe piaţa monetară londoneza.

• Cum se calculeaza LIBOR? In niciun caz nu pe baza tranzactiilor reale
  

Ratele dobânzii LIBOR nu sunt bazate pe tranzacţii reale. În fiecare zi lucrătoare la aproximativ ora 11 am (ora Londrei) băncile din panou informează Thomson Reuters la ce rata a dobânzii s-ar imprumuta la diferite scadente, de pe piaţa monetară interbancară, in acel moment.

Motivul pentru care măsurare nu se bazează pe tranzacţiile reale se datorează faptului că nu fiecare bancă împrumută sume substanţiale pentru fiecare scadenţă în fiecare zi. Odată ce Thomson Reuters a colectat ratele de la toate băncile din panel, se elimina cele mai mari 25% din valori, ca si cle mai mici 25% din cotatii. Din restul de 50% care raman se face o medie, aceasta reprezentand cotatia oficiala LIBOR (bbalibor).

Iniţial (în 1986) LIBOR a fost publicat pentru 3 valute: dolarul american, lira sterlină şi yenul japonez. De-a lungul anilor care au urmat de numărul de monede LIBOR a crescut la un maxim de 16. Un număr de aceste monede au fuzionat în euro în anul 2000. In acest moment avem rate LIBOR pentru 10 valute.

• Francul este emis de Banca Elvetiei. Ce spune SNB, asadar?

Banca Nationala a Elvetiei ia ca tinta o valoare a LIBOR cuprins in intervalul 0,00-0,75%, ceea ce inseamna ca fata de actualul nivel al LIBOR 3M (0,18%), dobanzile ar avea loc sa creasca. Riscul de materializare a cresterii LIBOR depinde insa si de decizia de luna viitoare pe care o va lua Banca Centrala Europeana. Daca dobanda de referinta va fi crescuta, este foarte posibil sa vedem cresteri ale LIBOR, fapt care s-ar traduce printr-o scumpire a ratelor la credit.
Sa revenim la bancile locale si la creditele in franci. Bancile includ in dobanda perceputa, pe langa indicii de referinta (LIBOR CHF, in cazul nostru) si costul riscului de tara plus costul rezervelor minime obligatorii. Pe langa acestea mai apar costuri administrative, costul resurselor atrase si o marja de profit. Potrivit economistului sef al Raiffeisen, costul creditului arata ca in graficul alaturat. Se observa ca un important loc ca pondere in totalul costului il reprezinta costurile administrative pe care le au bancile, la fel ca si costul resurselor atrase.

Costul riscului de ţară reprezintă prima cu care sunt recompensati financiar investitorii pentru plasarea capitalurilor în liniile de credit destinate pieţei ţării respective. Se calculează ca diferenţă între randamentul la scadenţă al euroobligaţiunilor de stat româneşti şi randamentul la scadenţă aferent euroobligaţiunilor de stat cu rating AAA, având aceeaşi scadenţă şi denominate în aceeaşi monedă (euro).

O aproximare a costului riscului de ţară utilizată în practica bancară este cotaţia CDS (credit default risk-) şi este preluată de bancă prin intermediul sistemelor dedicate transmiterii informaţiilor financiare REUTERS/BLOOMBERG.
Costul rezervelor minime obligatorii reprezintă costul determinat de menţinerea acestora la BNR, fiind influenţat de nivelul propriu zis al rezervei, de costul fondurilor atrase şi de dobânda platita de Banca Centrala sumele atrase sub aceasta forma. Marja băncii cuprinde elementele de cost determinate de funcţionarea băncii şi marja de profit cu care sunt remuneraţi acţionarii.

• La ce ne putem astepta si ce e de facut?

Chiar daca LIBOR ar ramane constant iar economia noastra ar dezamagi prin amanarea revenirii pe crestere, costul riscului ar putea creste, ceea ce ar duce la scumpirea creditului. Daca LIBOR creste, evident ca bancile vor include aceasta crestere in pretul produselor (credite) pentru a-si mai recupera din pierderile suferite. Pe termen scurt, scumpirea  ratelor in franci pare inevitabila, dar ordinul de marime nu va fi consistent. Desigur, depinde de care parte a usii te afli.

Se stie ca riscurile carora li se supun cei imprumutati in valuta sunt riscul valutar si cel de dobanda. Pentru a "stinge" aceste riscuri, una dintre variante este refinantarea creditelor din CHF in lei. Momentul este bun, bancile locale batandu-se pentru refinantarea imprumuturilor. Totul e ca persoana care o solicita sa fie eligibila.