Cand vine vorba de reforme, o parte a romanilor a fost mai mereu impotriva. De la “Noi nu ne vindem tara” si pana la recentele iesiri in strada impotriva noului Cod al Muncii, reformele nu fac parte din initiativele care sa-i bucure pe conationalii nostri. Nu suntem singurii in aceasta postura- si la francezi e la fel, daca asta conteaza pentru cineva. România este pe locul 114 din 139 de ţări în ceea ce priveşte rigiditatea pieţei muncii (pe primele locuri fiind tarile cu rigiditatea cea mai redusa). Aveam o legislaţie a muncii invechita si proasta. Majoritatea statelor europene si-au reformat piata muncii, iar Romania nu avea cum sa ocoleasca aceste reforme. Intrebarea e cum le facem si unde ne vor duce ele.

• Argumente pro

Chiar si in forma revizuita, reformarea pietei muncii nu a multumit pe toata lumea. Membrii AmCham, care au pledat alaturi de Consiliul Investitorilor Straini pentru reforma, spun ca mai sunt multe de facut. Una dintre

indemnizatie someri fara exp

Foto: Hotnews

nemultumiri vizeaza criteriul social ca mijloc de departajare a salariaţilor în cazul concedierilor individuale, pentru motive care nu ţin de persoana angajatului. „Aceasta ar putea avea consecinţe negative, angajatorii fiind puşi în situaţia de a păstra salariaţi mai puţin performanţi în detrimentul unora performanţi, riscând în acelaşi timp să rămână fără salariaţii care ar fi putut redresa activitatea angajatorilor", spun oficialii AmCham.

Rigiditatea pieţei muncii conduce la o creştere sau la o menţinere a şomajului de lungă durată. Asta arata mai toate studiile de specialitate facute de bancile centrale sau de catre organismele internationale. Rigiditatea pieţei forţei de muncă îi afectează în principal pe angajaţii tineri şi cei cu un nivel redus de pregătire. Statele Unite şi Regatul Unit înregistrează cele mai scăzute nivele privind rigiditatea pieţei muncii, iar Portugalia şi Grecia înregistrează nivele ridicate ale rigidităţii pieţei muncii, fapt ce crează presiune asupra economiei în special în perioadele de criză.

Flexibilitatea pieţei muncii are un impact important asupra scăderii şomajului fricţional (compus din persoane aflate in tranzitie între slujbe). Ţările care au adoptat măsuri de flexibilizare a pieţei muncii au înregistrat cele mai bune rezultate privind creşterea ocupării. Stringenţa condiţiilor de protecţie a ocupării forţei de muncă reprezintă un cost suplimentar pentru angajator, fapt ce descurajează investiţiile.

indemnizatie somaj experienta

Foto: Hotnews

Ca veni vorba de rigitate, si aceasta se poate masura cu rezonabila rigoare. OECD a elaborat un indicator de măsurare a flexibilităţii pieţei muncii, numit sintetic EPL (“Employment Protection Legislation”). Indicatorul EPL este format din 18 caracteristici clasificate in trei categorii: protecţia angajaţilor ce au contracte de muncă pe perioadă nedeterminată împotriva concedierii individuale; cerinţe specifice pentru concedierile colective si legislaţia privind protecţia angajaţilor ce au contracte temporare de muncă. EPL se calculează separat pentru fiecare categorie iar valoarea lui finală rezultă din media ponderată a EPL-urilor înregistrate pentru fiecare categorie.

Statele Unite şi Regatul Unit înregistrează cele mai scăzute nivele privind rigiditatea pieţei muncii în cazul contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată. De pilda, perioada după comunicarea anunţului demiterii (în care procedura legală de demitere poate începe) este: de o zi în Statele Unite, 20 de zile în Portugalia. Potrivit calculelor OECD, Italia a înregistrat cea mai importantă scădere a rigidităţii în cazul contractelor temporare de muncă, dar evoluţii notabile au fost înregistrate de către Danemarca, Olanda, Belgia şi Suedia. Franţa in schimb a înregistrat o creştere a rigidităţii din piaţa muncii.

• Argumente contra

Flexibilizarea pieţei muncii, aşa cum este ea propusă prin modificarea Codului Muncii, nu va aduce locuri de muncă de pe piaţa neagră, ci va duce la dispariţia multor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată şi

cheltuieli formare profesionala

Foto: Hotnews

înlocuirea lor cu contracte pe perioadă determinată, la dezavantajarea angajaţilor din rândul tinerilor şi al femeilor şi, probabil, la scăderea veniturilor bugetare, a declarat pentru HotNews.ro Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

O altă problemă adusă de prevederile noului Cod al Muncii o constituie faptul că salariatul nu poate opta între un loc de muncă pe perioadă determinată şi unul pe perioadă nedeterminată, iar locurile de muncă aşa-zise atipice sunt ocupate în special de tineri, femei, şi de persoanele slab calificate, care au un acces mai scăzut la concedii plătite, concedii de maternitate, concedii de boală sau ajutoare de şomaj. De asemenea, locurile de muncă temporare sunt plătite cu circa 15% mai slab faţă de cele permanente, a subliniat Liviu Voinea.

• Bihor, Cluj si Bucuresti - zonele cu cei mai multi angajati la negru

Bihorul, Clujul si Capitala sunt zonele in care munca la negru este cea mai consistenta. Tot aici, industria prelucratoare este cea mai bogata in conflicte de munca, se arata intr-o informare remisa HotNews.ro de oficiali ai Ministerului Muncii. Prin urmare, noul Cod al Muncii, asumat marti de premier, vizeaza cu prioritate dezechilibrele din aceste zone. Din cele peste 4.000 de companii verificate in privinta muncii la negru in primele 9 luni ale anului trecut, aproximativ 1.500 au fost gasite cu nereguli. Asta inseamna ca o treime din firme fie utilizeaza munca la negru, fie au alte nereguli legate de aceasta. Sumele cu care au fost amendate firmele in primele 9 luni ale anului trecut se ridica la aproximativ 700.000 de euro.

• Repausul saptamanal va fi de 48 de ore, dar nu neaparat doua zile consecutive

Vechiul Cod al Muncii prevedea ca perioada de repaus saptamanal doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. Repausul saptamanal va fi de 48 de ore, dar nu neaparat doua zile consecutive. Argumentele sunt ca, uneori, salariatii ar dori sa aiba libera o zi in timpul saptamanii, pentru a-si rezolva diferite probleme

stimularea mobilitatii

Foto: Hotnews

personale, dar si prin flexibilizarea raporturilor de munca si aplicarea legislatiei europene.

Alte modificari:

-munca la negru – au fost inăsprite drastic sancţiunile (amenzile se triplează, iar dacă un angajator foloseşte mai mult de 5 salariaţi la negru sancţiunea este amenda penală sau închisoare de la 1 la 2 ani cu posibilitatea ca instanţa să dispună şi alte măsuri complementare)

- sporul pentru munca de noapte - creşte la 25% din salariul de bază dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore din perioada de lucru.

- stabilirea performanţei ca şi criteriu de evaluare - prin contractul individual de muncă dintre angajator şi angajat se stabilesc obiectivele de performanţă individuală şi care sunt criteriile de evaluare a realizării acestor obiective. De la angajare ştii ce se aşteaptă de la tine şi cum eşti evaluat. La concedierea colectivă criteriile sociale se aplică în funcţie de performanţă. Este foarte sănătos pentru economie: dacă îţi faci treaba şi eşti performant legea te apără, dacă te ocupi de altceva, acest lucru nu vine în favoarea ta.

- contractul de muncă pe durată determinată - venim cu flexibilizare. România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte ponderea contractelor de muncă cu durată determinată din totalul contractelor de muncă. Mărim perioada contractului de la 24 de luni la 36 de luni, adică se vor ocupa mai uşor locuri de muncă. După expirarea contractului acesta se poate prelungi numai cu acordul scris al părţilor.