Arieratele au fost si sunt o problema a Romaniei de dinainte de '89. Fostul guvernator al BNR, Florea Dumitrescu, imi marturisea intr-o discutie recenta avuta la domnia sa acasa, ca prin 1983 a derulat un program foarte strict de stabilire a firmelor care duc la formarea acestor arierate. S-a ajuns la un numar de 20 de firme, iar problema a fost mult mai putin costisitor rezolvata. Astazi, asemenea analize nu stiu daca se fac. Cateva studii au fost facute, dar mai degraba accentul a fost pus pe ritmul de crestere decat pe solutii. Una din caile prin care aceste arierate ar putea fi eliminate (obligatie la care Guvernul s-a angajat) si despre care nu prea vad sa se discute este securitizarea acestora. Guvernul a decis prin derogare de la lege sa le achite din Fondul de rezerva bugetara. Oare nu existau si alte solutii?

Argentina 1980

Pe la finele anilor 1980, Guvernul argentinian si mai ales sistemul lor de pensii ajunsesera intr-o mare dificultate. În consecinţă, guvernul a acumulat arierate considerabile către furnizori, adoptand si o alta decizie proasta: a refuzat sa recunoasca dreptul legal al pensionarilor de a li se indexa pensiile cu inflatia. În 1991, o serie de procese împotriva guvernului argentinian s-au terminat cu sentinte dure pentru Stat, acesta fiind obligat sa achite pensiile indexate. Tehnic, nu aveau cum decat sa tipareasca bani, ceea ce ar fi condus la o hiperinflatie. Deficitul sistemului de pensii urcase la 5,5% din PIB iar resursele existente faceau imposibil de rezolvat toate cazurile solutionate de instante.

Confruntat cu constrângeri bugetare stricte, guvernul a decis să achite o sumă foarte mică în numerar şi sa emita obligaţiuni la purtător cu o maturitate de 10 ani la pensionari şi 16 ani la furnizori. Obligatiunile aveau o rată a dobânzii sub valoarea pieţei, dar erau insotite de promisiunea de a li se achita o primă de 10 la sută peste principal la scadenţă. Aceste obligaţiuni puteau fi gajate, folosite in programul de privatizare, sau folosite pentru stingerea obligatiilor fiscale. Operaţiunea s-a dovedit a fi de succes. Desigur, au fost discutii. O întrebare care a apărut în acel moment era dacă efectele acestor operaţiuni nu vor modifica cererea agregata la finalul programului, dar Banca Centrală a ridicat rezervele minime obligatorii ca măsură de precauţie.

Rusia 1997 – 1998

Rusia avea un stoc de aproximativ 26 miliarde dolari de credite moştenite de la fosta Uniune Sovietică. Datoria în arierate, cea mai mare parte constand in bani împrumutati întreprinderilor sovietice de stat de înainte de 1991, era deţinută de mai mult de 3.000 de creditori occidentali. Deoarece plata imediată a unei astfel de sume de arierate externe era iesita din discuţie, Rusia a trecut la o operaţiune de securitizare a creditelor restante, prin emiterea de titluri cu o rată fixă ​​a dobânzii avand scademta de pana la 20 de ani. Tranzactionabile fiind, titlurile s-au apreciat foarte puternic in vara lui 1997, operatiunea fiind considerata un succes.

Moldova 1996/1997

În fosta Republică Sovietică Moldova, numai pensiile şi indemnizaţiile restante formau 4,6 la sută din PIB (în valoare echivalenta- şase luni de plata a pensiilor), la sfârşitul anului 1996. Arieratele generale ale guvernului erau de 11 la sută din PIB, cu nici o tendinţă vizibilă de a scadea in viitorul foarte apropiat. La începutul anului 1997, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a întreprins o operaţiune în natură pentru a lichida datoriile vechi pe care le avea la pensonari, prin înfiinţarea unei reţele de magazine operate de Minister. Fiecare pensionar a primit un talon pe care se specifica valoarea cumulată a datoriei pe care ministerul o avea la el. In baza acelui talon, pensionarii puteau să cumpere bunuri în magazinele locale şi să plătească in contul serviciilor şi impozitelor (inclusive facturile de energie, facturile de telefon, servicii comunale, impozitele pe terenuri, medicamente etc).

Pentru pensionari, afacerea nu a fost una dintre cele mai stralucite. Preturile erau supraevaluate iar bunurile disponibile erau putine. Programului i s-a adus o serie de reprosuri, desi in final valoarea cumulata a arieratelor a scazut consistent: certificatele nu puteau fi vandute, donate, puse gaj la banca.

Camerun 1995/1996

Nivelul arieratelor atinsesera 12 la sută din PIB la sfârşitul lunii ianuarie 1995, provocând probleme grave de lichiditate şi solvabilitate pentru furnizorii interni şi publici. Pentru a rezolva problema, guvernul a decis să angajeze un plan de acţiune cu scopul de a restabili credibilitatea financiară a statului la un cost compatibil cu veniturile la buget. Arieratele la furnizori (în jur de 7 la sută din PIB) au fost securitizate prin emiterea de obligaţiuni cu cupon zero, la o maturitate de 3-12 ani.

“Aceste arierate sunt formate din doua parti. Una e problema TVA si cealalta e legata de platile contractuale neefectuate de autoritatile centrale sau locale catre companii. In ceea ce priveste TVA, Guvernul a pus la punct un mecanism de rambursare. Dar din discutiile zilnice pe care le am cu clientii, constat ca o buna parte dintre acestia continua sa astepte rambursarile de TVA. Asa incat atata vreme cat ei nu isi incaseaza banii, nu pot face la randul lor plati catre furnizori. Iar efectul acestor intarzieri, cel putin asta am observat in ultimele 18 luni, se traduce prin dificultati mari de business in randul IMM-urilor mai ales.

In ceea ce priveste platile autoritatilor catre companii, au existat progrese mai ales in ultimul timp, circa 25% dintre arierate au fost platite din cate am inteles, dar tot ramane un volum de 75% de achitat. Am discutat in week-endul trecut cu oamenii de afaceri si am inteles ca exista intarzieri mari de plata din partea Ministerului Transporturilor, aceste intarzieri obligand companiile sa renunte la o parte din angajati. E clar asadar ca arieratele – ca e vorba despre TVA sau despre platile contractuale intarziate, blocheaza activitatea companiilor si genereaza somaj”, declara intr-un interviu telefonic seful BCR, Dominic Bruynseels.

Poate ca decat sa platim arieratele din Fondul de rezerva bugetara…