Doua valute “zombie”: leul romanesc si yenul japonez

de Cristian Dogaru     http://cristiandogaru.blogspot.com/
Marţi, 22 martie 2011, 9:15 Economie | Finanţe & Bănci

Fruntasi la inflatie si codasi la revenirea economica in UE romanii au totusi o moneda care se apreciaza fata de euro. Cu o economie ravasita de cutremurul ce a revolutionat scara Richter, un dezastru nuclear inca nedezamorsat si trilioane de yeni parasutate de Banca Centrala imediat dupa seism, japonezii s-au trezit cu yenul la maximul perioadei postbelice fata de dolar. Mai conteaza performantele economiei locale in zestrea valutelor nationale? Leul si yenul vin sa demonstreze ca pulsul economiei nu da mereu tonul pe piata valutara, dinamica cerere-oferta avand ultimul cuvant.

In decembrie 2010, raportul euro/zlot era de 4 apoi zlotul a avut o miscare de apreciere pana la EUR/PLN 3,85. Din ianuarie insa moneda poloneza pierde constant teren, pana la 4,05 zloti/euro la sfarsitul saptamanii trecute. Suntem mai tari ca polonezii care nici macar n-au intrat in…recesiune in criza asta? Sa nu ne grabim, euro s-a depreciat in 2011 fata de Forint (de la 280 la 271 EUR/HUF) dar si fata de coroana ceheasca (de la 25,4 la 24,4 EUR/CZK), asa cum a facut-o si fata de leu (euro a inceput anul la 4,27 lei). Cine doreste atat de tare lei romanesti astfel incat sa determine o evolutie valutara in contratimp cu mersul economiei si tempoul inflatiei? Asta pentru ca monedele cu inflatie mare in spate ar trebui sa se deprecieze, in timp ce economiile cu deflatie au monede puternice, ma rog, cel putin in teorie…

Sa vedem mai intai cine vinde euro. Capsunarii nu mai trimit bani acasa ca in alte dati (ianuarie a fost cea mai slaba luna din ultimii 6 ani conform datelor BNR), apetitul pentru credite a scazut si el odata cu consumul (imprumuturile in euro erau schimbate repede in lei odata acordate). Exporturile e drept stau un pic mai bine, dar nu rup inca gura targului. Cine forteaza nota vanzand euro astfel incat sa determine aprecierea leului? Avem pe de-o parte BNR (rezervele sale au scazut in februarie cu 620 milioane euro), care lupta sa tina jos inflatia folosind parghia cursului de schimb (un euro mai slab egal preturi ale produselor din import mai mici), pe de alta parte bancile si ceva investitori costelivi care au intuit strategia Bancii Centrale si pariaza si ei pe leu pe termen scurt pentru a beneficia de dobanzile relative mari. In acest punct, o schimbare de perspectiva poate surveni doar la un nou puseu al crizei financiare, in ipoteza ca dimensiunea repatrierilor de valuta va descuraja chiar si vanzarile BNR, care sta totusi pe un munte de euro. Pana atunci, sa ne imbatam cu apa rece: “economia isi revine si leul beneficiaza de politicile intelepte ale autoritatilor”.
  • Deflatie vs carry trade
Daca ingrijorarea BNR fata de cresterea preturilor reprezinta cauza aprecierii leului, de ce s-a apreciat yenul intr-o economie atata de lovita precum cea a Japoniei? Va vine sa credeti ca in 2007, la debutul crizei financiare, dolar/yen era 120 (fata de 80 in prezent)? Oare ce a determinat o tresarirre de orgoliu de asemnea amploare a yenului intr-o economie sufocata de datorii (datoria publica e 200% din PIB) si intr-un context international dificil? Pai, tocmai dobanzile mentinute la niveluri apropiate de zero, banii ieftini din Japonia alimentand pana atunci buna parte din cresterea pietelor de capital la nivel global (fenomenul carry trade). Odata cu izbucnirea crizei, investitorii au inceput sa isi inchida pozitiile si sa returneze yenii, presiunea la cumparare ducand la aprecierea monedei japoneze (asa cum si dolarul va creste in momentul in care politica monetara se va schimba, Fed fiind imprumutatorul de ultima instanta in aceasta criza globala). Trebuie amintit ca in momentul spargerii bulelor speculative din imobiliar si pietele de capital, la inceputul anilor ’90, raportul dolar/yen era pe la 135. A urmat apoi spargerea balonului creditului si deflatia, in ciuda eforturilor autoritatilor care au aruncat cu bani in piete si au demarat ample programe de investitii publice, iar moneda japoneza s-a apreciat pana la un raport dolar/yen de 79 (in 1995). Din acel punct tendinta se inverseaza, nu atat pentru ca economia japoneza ar fi reintrat pe crestere iar inflatia ar fi revenit la ordinea zilei, ci din cauza fenomenului carry trade( imprumuturile obtinute in yeni erau schimbate repede pentru dolari in vedere deschiderii unor pozitii speculative astfel incat yenul s-a depreciat pana la nivelul din 2007). Cei care au fortat aprecierea yenului saptamana trecuta pana la un nivel record dolar/yen de 76, determinand interventia tarilor G7 pentru a stopa procesul, s-au temut probabil ca economia nipona se va confrunta cu un nou val de deflatie si au intuit noi repatrieri de valuta grabindu-se sa ramburseze yenii inainte ca acestia sa se aprecieze mai mult, spre dezamagirea exportatorilor locali, greu incercati in ultimii ani de cresterea cursului fata de dolar.
  • Starea unei economii nu determina automat raporturile pe piata valutara, oscilatiile dintre cerere si oferta fiind determinante
In concluzie, starea unei economii nu determina automat raporturile pe piata valutara, oscilatiile dintre cerere si oferta fiind determinante. Daca ati ratat miscarile dolar/yen din ultima perioada va puteti revansa in momentul schimbarii politicii monetare in SUA (Fed a fost imprumutatorul de ultima instanta in aceasta criza globala). O scumpire a creditului in SUA va duce la repatrieri masive de dolari, moment in care moneda americana va intra pe un trend consistent de apreciere fata de euro, franc, lira. La primul semnal al ridicarii dobanzilor (cel mai probabil vor exista mai multe valuri de cresteri modeste de 0,25%) luati deci in calcul un “long” dolar/euro, dolar/leu, etc.

Citeste si alte articole ale lui Cristi Dogaru


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

4641 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    comparatii (Marţi, 22 martie 2011, 10:11)

    alex [anonim]

    compararea usd/yen nu e aceeasi cu eur/ron.

    yenul s-a apreciat in comparatie cu dolarul pentru ca dolarul a fost depreciat (vezi ce s-a intamplat cu dolarul si in comparatie cu eur sau alte monede in ultimele zile).

    exista o presiune mare de depreciere a dolarului in aceasta perioada datorata majorarii pretului la petrol (calculat in dolari). pur si simplu dolarul este "trantit" pentru a pastra cotatiile echivalente in alte valute ale petrolului (petrolul creste, dolarul scade, everyone is happy).

    salutare.
  • 0 (0 voturi)    
    'Economie' (Marţi, 22 martie 2011, 10:54)

    BX [anonim]

    "starea unei economii nu determina automat raporturile pe piata valutara"
    Da, pentru ca termenul curent de Economie este un non-sens. De ce se numeste economie din moment ce se bazeaza pe risipa si pe datorie pasata la infinit ?
    Explicati, dragi 'economisiti'.

    O crestere economica in momentul asta inseamna de fapt o adancire in gaura datoriei.
    Inevitabilul urmeaza.
  • 0 (0 voturi)    
    si ceva fonduri UE (Marţi, 22 martie 2011, 11:00)

    el [anonim]

    ce presupune tot un imbold in sensul aprecierii.
  • 0 (0 voturi)    
    mere cu pere (Marţi, 22 martie 2011, 11:01)

    Nae [anonim]

    Comparam mere cu pere. Doua valute care se apreciaza din cauze diferite. S-a facut referire la zlot -atunci cand zlotul se aprecia leul se ducea la fund. Economia Poloniei fata de Romania a avut norocul unui volum al cererii care nu s-a prabusit, a avut foarte mici variatii pe productivitatea muncii inainte de criza, agricultura a avut performante foarte bune , absortie buna a fondurilor europene cuplata cu volum mare al cheltuielilor publice. La noi e recesiune in primul rand datorita prabusirii cererii; trebuie remarcat cresterea productiei industriale si a exporturilor.
  • -1 (1 vot)    
    Inafara de jignire. (Marţi, 22 martie 2011, 11:03)

    mircea [anonim]

    Nu am vazut nimic in acest articol.E normal ce se intampla.Cererea si oferta au impus intodeauna pretul.Cand nu-i cerere vinzi si sub pretul de productie sa scapi de marfa si inchizi afacerea.Dar,probabil,la cursurile de socialism stiintific nu sa invatat asa.Deci si autorii pot fi uneori zombie.
  • 0 (0 voturi)    
    Gandeste in context (Marţi, 22 martie 2011, 11:10)

    xan [utilizator]

    Nu mai exista demult economie izolata. Economia Romaniei e deja foarte puternic legata de cea europeana, economia Japoniei e foarte puternic legata de toate marile puteri economice. Ca urmare e foarte greu sa justifici schimbarile de curs valutar prin evolutia economiei locale. Leul depinde de euro si BNR, yenul depinde de dolar si banca Japoniei.
  • 0 (0 voturi)    
    apreciere yen (Marţi, 22 martie 2011, 13:00)

    misu [anonim]

    Aprecierea monedei japoneze se pare ca se produce datorita companiilor de asigurari. Nivelul daunelor se ridica deocamdata , undeva la 35 mld de dolari iar acestea au inceput sa vanda active din afara Japoniei pentru a face fata cererilor. Platile se fac in yen asa ca orice ban adus din afara trebuie schimbat in moneda locala , acest lucru punand presiune pe rata de schimb. In plus, stiind acest lucru speculatorii pe piata valutara pun o presiune suplimentara


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi