7500 dolari/uncia, pretul la care aurul existent in lume acopera integral dolarii in circulatie

de Cristia n Dogaru     http://cristiandogaru.blogspot.com/
Marţi, 29 martie 2011, 9:14 Economie | Finanţe & Bănci

Calculul ii apartine analistului Dylan Grice de la Societe Generale (un adversar al investitiei in marfuri totusi), care considera aurul un pariu impotriva vanitatii oficialilor din Guverne si Bancile Centrale. Interesant de remarcat: inainte de turarea tiparului Fed, nivelul convertibilitatii dolarului in aur era in 2008 la 3000 dolari/uncia. Iar in 1980, la precedenta bula a metalelor pretioase, aurul atinsese temporar o capitalizare superioara masei monetare din SUA. Ramane sa ne intrebam cum de apar astfel de perspective doar in momentul in care un activ a atins deja maximul istoric, de vreme ce iresponsabilitatea autoritatilor ce au in grija piata monetara e totusi.. a-temporala?

In decembrie 2010 Grice arata ca, pe termen lung, investitia in “commodities” risca sa isi dezamageasca fanii. “Din 1870 pana in prezent, in termeni reali, profitul celor care au pariat pe marfuri a fost apropiat de zero” (vezi aici un grafic interesant), fiind net surclasati inclusiv de posesorii de bonduri. Precedenta piata “bull” pentru marfuri s-a asemanat cu managerii englezi de fotbal “au promis mult, au ars frumos pentru o vreme dar in cele din urma s-au dovedit un fiasco, zdrobind imimile celor care rezusera in ei”. Istoria umanitatii se bazeaza pe adaptabilitate si inovatie iar a detine marfuri este ca si cum ai paria impotriva acestora subliniaza Grice. In martie 2011, analistul SG revine insa cu niste precizari, plus un grafic al paritatii aur/baza monetara (vezi aici).

La un pret de 7500 dolari/uncia, aurul ar acoperi integral dolarii din circulatie. Daca am fi facut insa calculul in 2008, inainte de programele de QE (quantitative easing) si de parasutarea fondurilor pentru salvarea sectorului bancar din SUA, uncia de aur ar fi trebuit sa ajunga la “numai” 3.000 dolari pentru a acoperi baza monetara din SUA. Iar in 1980, un an de varf pentru metalele pretioase (pentru a calma inflatia a fost nevoie de ridicarea sucesiva si agresiva a dobanzilor, bondurile ajungand la un randament de 20%!), am asistat pentru scurt timp chiar la o depasire a dolarilor de hartie de catre metalul galben, moment in care sintagma “nu putem reveni la etalonul aur, pur si simplu nu exista aur suficient in lume pentru a acoperi dezvoltarea societatii” si-a dovedit subtirimea intelectuala (daca aurul e putin, e suficient sa ii creasca pretul, nu?)
  • Trecutul, aliatul universal
Cum prima criza majora a creditului a aparut in anul 33 DC (si de atunci a intrat in peisaj) iar greci antici se deprinsesera cu inflatia ridicata, nu pare exagerat sa mizezi impotriva capacitatii bancherilor de a invata ceva din greselile trecutului, spune Dylan Grice. Precum crizele creditului, nu e nimic nou legat de perioadele inflationiste, fie ca ne raportam la episoade similare din trecutul indepartat, epoca moderna sau cea contemporana. De fiecare data avem de-a face cu Guverne incoltite din punct de vedere fiscal si cu politizarea emisiunii monetare. Iar cu solvabilitatea sectorului public tot mai amenintata in lumea dezvoltata si cu rolul de majorete economice asumat de Bancile Centrale nu e deloc exclus ca nu vom repeta greselile trecutului incheie Grice.

Din punctul meu de vedere, observ ca experientele trecutului pot fi folosite universal, pentru a justifica sau a intari orice teorie. Cand vrei sa vorbesti despre deflatia iminenta aduci in discutie experienta Japoneza, and vrei sa agiti spectrul hyperinflatiei de referi la Republica de la Weimar, Ungaria, Zimbabwe. Cu ceva transpiratie, cred ca putem identifica in trecut evenimente care sa ne sustina orice teorie. Dincolo de credibilitatea mai mare sau mai mica a autorilor, un filtru necesar trebuie sa il reprezinte si contextul. Mi se vorbeste de aur ca un refugiu universal cand aurul e deja la maxim istoric? Hm, poate ca analiza in cauza e doar o componenta a pshihozei de masa de data recenta ori pur si simplu un raport de marketing iscusit.

Similar “peak” oil, or “pretul cerealelor va exploda pe motiv de raspandire a bioetanolului sau shimbarea alimentatiei chinezilor”, atentionari sosite cand piata e intamplator pe un varf al bulei commodities. Ca un facut insa, perspectivele alarmiste lipsesc in vremuri de piata linistita, cu preturile asezate cuminte pe media lor istorica, semn ca argumentele schimbarii de paradigma nu au priza cand bursele sunt calme.


Citeste mai multe despre   












Material sustinut de Superbrands

Help Net, 19 ani de excelenta pe piata farma

Help Net Farma opereaza una dintre cele mai importante retele de farmacii din Romania si face parte alaturi de Green Net - importatorul si distribuitorul de suplimenti nutritivi si dezvoltatorul lantului exclusivist Beautik Haute Perfumerie, din grupul Farmexim, primul importator si distribuitor de produse farmaceutice din Romania.

2055 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    unii.. (Marţi, 29 martie 2011, 9:44)

    hash [anonim]

    au ramas inca cu mirosul aurului in nari, de pe vremea goanei dupa aur.

    n-am inteles parerea autorului. din titlu am crezut ca e intr-o tabara, pe urma pare ca sare in cealalta, considerindu-i pe partizanii investitiilor sigure in aur drept 'psihotici'.

    misto. am citit un hardau de vorbe si n-am ramas cu nimic. sa fie oare de vina limbajul de lemn?
  • 0 (0 voturi)    
    E normal (Marţi, 29 martie 2011, 11:22)

    Adi [anonim]

    E normal sa nu intelegi ce vrea autorul sa spuna pentru ca nu spune nimic, insira cateva idei dar nu trage nici o concluzie. A facut scoala la noi :)
  • +1 (1 vot)    
    Problema e pe muchie (Sâmbătă, 7 mai 2011, 16:25)

    argintaru [anonim]

    Autorul citeaza un expert american, fara a-l fi inteles. Si fara a traduce integral articolul acestuia. Ideea de baza ar fi ca ne puttem intoarce la convertibilitatea monetara, ridicind pretul aurului. In acest fel, rezervele de aur -mondiale- ar putea acoperi moneda hirtie aflata in circulatie. Probabil aici se va ajunge. (Turnul Babel a ramas in legende ca imposibilitatea de intelegere lingvistica dintre lucratori. Ideile stingiste despre moneda neconvertibila, bugetul pe datorii etc. vor ramine si ele in istorie... tot ca element distructiv.) Caci, daca fiecare mare putere (si sunt vreo 8-12), actuala sau in devenire, adopta propriile masuri de protectie a economiei, cum se va realiza globalizarea economiei? Criticii stingiste, ca nu e destul aur pentru convertibilitatea monetara, i se poate raspunde prin evaluarea tuturor rezervelor de aur, argint si platina... Abia dupa aceea, daca aceste rezerve sunt insuficiente, se poate discuta despre reevaluarea metalelor pretioase. E de retinut ca Rusia, China, India, Japonia, sunt tari sarace in aur si bogate in argint. Pentru ele, moneda globalizarii trebuie sa fie din/sau si din argint... Cind or sa-si dea seama ca actualul sistem al monedei hirtie nu-i bun de nimic, or sa revina singure la convertibilitatea monetara.
    Fara indoiala, crize financiare au existat si vor mai exista. Peste tot. Se datoreaza consumului exagerat, care depaseste posibilitatile.Iar guvernele, vor deprecia sistematic moneda. Dar o moneda metalica nu va fi primita pe piata mondiala decit in functie de cantitatea de metal pretios continuta. Este o masura de aparare din partea celorlalte tari ca si din partea agentilor economici privati. Nationali si internationali. Moneda hirtie este apanajul politicienilor stingisti, care vor sa jongleze la infinit, in favoarea lor si detrimentul pietii. In astfel de momente, automant, bursele vor inregistra cresteri substantiale ale pretului la metalele pretioase. Aur, argint.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă