Creşterea controlată a datoriei publice guvernamentale, reducerea costurilor acesteia si dezvoltarea pieţei titlurilor de stat. Acestea sunt obiectivele principale ale strategiei Ministerului Finantelor, publicate pe pagina de Internet a institutiei. Potrivit documentului, angajatii MFP vor urma cursuri specializate de trezorerie şi administrare a datoriei, („cash and debt management” şi de „hedging”).
"Având în vedere valoarea mare a certificatelor de trezorerie emise în 2009 şi 2010 şi a valorii însemnate a împrumuturilor din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului, limitării riscului de refinanţare îi revine o importanţă deosebită, cu atât mai mult cu cât necesităţile de finanţare a deficitului bugetar în anii următori sunt ridicate", se mai arata in document.
Influenţa unei creşteri economice sub aşteptări are un impact relativ constant asupra nivelului de îndatorare de 0,3% -0,4 % din PIB, în timp ce influenţa deprecierii monedei naţionale are un impact semnificativ de până la 1,9 % din PIB. De asemenea, influenţa asupra plăţilor de dobândă din bugetul de stat a deprecierii monedei locale faţă de EUR şi USD cu 5 % şi a creşterii cu 1 % a ratelor de dobândă (la titluri de stat, Libor şi Euribor) asupra plăţilor de dobândă aferente datoriei publice guvernamentale.
Factorii identificaţi ca având un potenţial impact negativ asupra implementării Strategiei sunt următorii, noteaza autorii Strategiei:
Inrăutăţirea prognozei indicatorilor macroeconomici
Într-un mediu caracterizat de volatilitate ridicată pe pieţele internaţionale de capital şi de incertitudini legate de criza datoriilor din Grecia şi alte state europene, un factor important îl reprezintă o potenţială încetinire a creşterii economice la nivel global, şi îndeosebi a economiei principalilor parteneri externi ai României, coroborat cu o reducere a intrărilor de capital.
Ritmul de redresare a economiei naţionale sub aşteptări s-ar datora atât evoluţiei economiei mondiale, şi europene în special, ţinând cont de structura schimburilor economice, dar şi unor factori interni, cum ar fi menţinerea la un nivel scăzut al consumului şi un ritm modest al procesului de reluare a creditării în perioada 2011-2013.
Un factor de influenţă manifestat în ultima perioadă şi care a căpătat o importanţă deosebită prin prisma procesului de redresare a economiei mondiale şi a realizării exporturilor ca factor de creştere economică îl reprezintă fluctuaţia parităţii euro faţă de celelalte valute. Acest factor împreună cu creşterea într-un ritm accelerat al ratelor dobânzilor de referinţă pot conduce la creşterea peste aşteptări a costului finanţării în peroada de analiză
Consolidarea fiscală diminuată ca urmare a creşterii economice sub aşteptări
O creştere economică sub aşteptări poate conduce la încasarea de veniturilor bugetare sub prognoza luată în calcul la stabilirea deficitului bugetar, în acest mod determinând creşterea ţintelor de deficit bugetar dacă nu se iau masuri suplimentare de consolidare fiscală. Un alt factor important în realizarea consolidării fiscale pe termen mediu îl reprezintă implementarea reformelor structurale conform graficului stabilit cu FMI, UE şi Banca Mondială, care să contribuie la realizarea ţintelor de deficit. Orice derapaj în implementarea reformelor structurale va impune ajustări prin măsuri de consolidare fiscală suplimentare, iar finanţarea suplimentară necesară, dacă va fi cazul, va fi acoperită din rezerva financiară existentă în contul în valuta al MFP.
O sursă alternativă de finanţare o reprezintă veniturile ce s-ar obţine din privatizarea unor active ale statului, care ar asigura resursele ieftine necesare finanţării deficitului bugetar, contribuind şi la scăderea gradului de îndatorare (ca urmare a contractării de datorie într-un volum mai mic decât cel necesar).
