Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi sa mentina rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an si sa reduca rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută. Potrivit unor surse apropiate Bancii Centrale, asta inseamna circa un miliard de euro lasati suplimentar in piata. Potrivit documentului, institutia condusa de Mugur Isarescu va monitoriza în continuare cu vigilenţă evoluţiile interne şi internaţionale, astfel încât să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
- Argumentele deciziei BNR: nevoia de bani a Finantelor, stimularea economiei sau consecinta incheierii acordului de la Viena
"Exista trei argumente care probabil ca stau in spatele deciziei BNR. Primul e legat de faptul ca Ministerul Finantelor Publice are nevoie de bani. Daca acesta este motivul, eu sunt ingrijorat. Si asta pentru ca inseamna ca MFP nu a reusit sa atraga de pe piata externa banii de care avea nevoie- semn ca Romania nu e interesanta din aceasta privinta", explica pentru HotNews economistul sef al ING Bank, Nicolaie Chidesciuc. Potrivit acestuia, banca pe care o reprezinta se astepta la o reducere, nu mai devreme insa de luna iulie.
"Al doilea motiv este legat de stimularea economiei, dar cred ca si aceasta varianta este nu tocmai potrivita pentru ca incurajeaza creditarea in valuta, lucru care nu lipseste Romaniei in acest moment. Nu este de dorit acest lucru, mai ales ca riscul valutar al Romaniei a crescut nu numai pe segmentul privat, ci si pe cel guvernamental. In acest moment Statul are mai multa datorie in valuta decat in lei, iar riscul valutar pentru tara in ansamblu e ste semnificativ. Nimeni si nimic nu poate exclude deprecierea puternica a leului la un moment dat?", mai spune Chidesciuc.
Al treilea motiv este legat de terminarea acordului de la Viena, mai spune Chsdeciuc, reducerea rezervelor minime obligatorii oferind posibilitatea unor banci sa isi reduca expunerea pe Romania.
- Care sunt efectele posibile in piata?
Reducerea RMO insemna o lichiditate mai abundenta pe piata interbancara si aceasta lichiditate va permite o mai buna circulatie a banilor in sistem, iar in final va conduce la scaderea dobanzilor. Asta inseamna credite in euro usor mai ieftine si posibilitatea ca bancile sa intre mai usor la finantarea marilor proiecte de infrastructura.
Reamintim ca in 2008, reducerea RMO la pasivele in lei a fost catalogata un an mai tarziu de catre Guvernatorul Isarescu drept o greseala. "Scaderea rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei, decisa de BNR in octombrie 2008, a fost o greseala, iar banca centrala a vandut ulterior valuta pentru a drena lichiditatea din piata, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Eu am votat atunci in favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greseala. Masura parea cea mai normala in conditiile de neincredere si dezbateri politice, dar situatia creata ulterior in piata nu a putut fi rezolvata decat prin vanzarea de valuta", a adaugat Isarescu.
"Vanzarea de valuta a fost singura solutie rezonabila pentru a iesi din impas. Unii analisti au observat in mod corect aceste miscari, care s-au reflectat in scaderea rezervei valutare", a mai spus guvernatorul.
- Explicatiile BNR
Perspectiva pe termen scurt a inflaţiei este marcată de o accentuare a riscurilor asociate unor factori aflaţi în afara sferei de influenţă directă a băncii centrale, în special a celor induse de evoluţia preţurilor internaţionale la produsele alimentare şi combustibili, cu efecte asupra preţurilor interne, alături de persistenţa incertitudinilor legate de calendarul şi amploarea ajustării preţurilor administrate.
Având în vedere ponderea semnificativă a acestor elemente în structura coşului de consum din România, această perspectivă este preocupantă, BNR reiterând nevoia de ancorare fermă în continuare a anticipaţiilor inflaţioniste.
În acest context, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. Totodată, în vederea continuării procesului de aliniere graduală la standardele în domeniu ale Băncii Centrale Europene, CA al BNR a hotărât reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2011.
Rata rezervelor minime obligatorii aplicabilă pasivelor în lei rămâne neschimbată la nivelul de 15 la sută.
Prin aceste decizii sunt avute în vedere conservarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflaţie şi de redresare pe baze sănătoase a economiei. În acest sens, în vederea asigurării unui proces sustenabil de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, este esenţială implementarea fermă şi consecventă a angajamentelor asumate de autorităţile din România în cadrul noilor acorduri de finanţare convenite cu instituţiile internaţionale.
Totodată, este necesară evaluarea continuă a tendinţelor procesului de creditare a sectorului neguvernamental, în vederea asigurării unei evoluţii adecvate a creditării în lei faţă de cea în valută.
- Ce sunt de fapt rezervele minime obligatorii?
Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilităţi băneşti ale bancilor ( în lei şi în valută) păstrate în conturi deschise la Banca Naţională a României. Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.
Baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii).
Perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente). Ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani).
RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR.Deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit.
0
0
