Unde se duc salariile, cand se duc? 40% pe alimente, 20% pe locuinta. Pentru distractie, romanii aloca 1,2% din venit

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 5 aprilie 2011, 10:06 Economie | Finanţe & Bănci

Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au „consumat“ în trimestrul IV 2010, 40,8% din consumul gospodăriilor, alte 20,6% ducandu-se pe cheltuielile legate de locuinta (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili s.a.), arata datele remise marti de catre Institutul National de Statistica. Cele mai mici cheltuieli au fost alocate pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,3%) şi cele pentru educaţie (0,7%), mai arata INS.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2010, veniturile totale medii lunare au
structura cheltuieli
Foto: INS
reprezentat, în termeni nominali, 2308 lei pe gospodărie şi 797 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie de 1906 lei lunar pe gospodărie (658 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 402 lei lunar pe gospodărie (139 lei pe persoană).
  •  Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,6% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul IV 2010, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 25,3%, veniturile din agricultură cu 2,5%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,6%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,6%). Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

structura venituri
Foto: INS
În trimestrul IV 2010, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,7% din salarii, de 23,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,4% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (27,6%) şi celor salariale (25,7%).
  • Din totalul veniturilor, 91% le cheltuim, arata INS
Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV 2010, în medie, de 2114 lei lunar pe gospodărie (730 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,6% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru
cheltuieli curente
Foto: INS
însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă.
  • In rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii
Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 405 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 34 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.

În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Potrivit metodologiei INS, veniturile totale cuprind veniturile băneşti si cele in natura (evaluate în lei). Veniturile băneşti - totalul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la bănci, împrumuturile şi creditele primite). Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale - ansamblul veniturilor băneşti şi în natură (evaluate în lei la preţul de vânzare al unităţii) sub forma salariilor, sporurilor şi indemnizaţiilor acordate ca procent sau în sume fixe pentru
structura cheltuieli consum
Foto: INS
condiţiile deosebite de muncă (prevăzute de lege sau prin contracte individuale sau colective de muncă), atât pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru sau suplimentar, cât şi pentru timpul nelucrat plătit, a premiilor şi beneficiilor din profitul net, alte venituri asimilate salariilor, încasate efectiv în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, precum şi reţinerile efectuate (impozite, contribuţii, rate pentru mărfuri şi împrumuturi etc.).

Veniturile din agricultură - ansamblul încasărilor băneşti de la societăţi şi asociaţii agricole, din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări (de curte şi de casă) şi din prestarea unor munci agricole.

Veniturile din activităţi neagricole independente - ansamblul încasărilor băneşti din fapte de comerţ, prestări de servicii, practicarea unei meserii, din profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală.

Veniturile din prestaţii sociale - ansamblul încasărilor băneşti din prestaţii de protecţie socială şi anume: veniturile din pensii; alte venituri asimilate pensiilor; indemnizaţiile pentru concedii de boală şi maternitate; prestaţiile din fondul de şomaj; prestaţiile familiale; prestaţiile de asistenţă socială şi alte prestaţii.

Veniturile din proprietate - ansamblul încasărilor băneşti din cedarea folosinţei bunurilor, ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise/deschise de investiţii, a depozitelor la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare (arende, chirii, dividende, dobânzi).

Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei cuprind ansamblul încasărilor băneşti din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din vânzarea de valută, terenuri, imobile şi alte bunuri noi sau vechi care nu sunt din producţie proprie.

-Veniturile în natură (evaluate în lei) cuprind:
¨contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producţie, din stocuri, din muncă, primite în dar etc.). Evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a produselor din luna de referinţă pe regiuni de dezvoltare.
¨contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (evaluate la preţul de vânzare al zilei).


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

2230 vizualizari

  • -1 (3 voturi)    
    pai... (Marţi, 5 aprilie 2011, 10:25)

    me [anonim]

    la 12 sau 14 mil cat e salariu mediu la ce trebuia sa ne asteptam?
    • +5 (7 voturi)    
      Energie (Marţi, 5 aprilie 2011, 11:28)

      flavian [anonim] i-a raspuns lui me

      La unii dintre respectivii jumatate din bani se duc pe energie intr-o forma sau alta: intretinere, caldura, gaz, curent electric, benzina, transporturi.

      Iar o mare parte din rest se duc pe mancare, obtinuta tot cu consum de energie: tractoare care merg cu petrol, ingrasaminte din petrol, camioane care livreaza la supermarket etc.

      Acum imaginati-va o lume in care energia este aproape gratuita, in genul unei masini care merge cu apa. Imaginati-va de asemenea ce ar face companiile energetice care va iau acum jumatate din bani cu o asemenea descoperire... :)
      • -1 (5 voturi)    
        mai bine ne imaginam venituri decente . (Marţi, 5 aprilie 2011, 12:04)

        adrian [anonim] i-a raspuns lui flavian

        !
        • +3 (3 voturi)    
          Ce sunt alea venituri decente ? (Marţi, 5 aprilie 2011, 13:15)

          flavian [anonim] i-a raspuns lui adrian

          Te-ai intrebat vreodata ? Ce sunt banii ? Hartiile sunt bune de mancat ? Iti tin cald noaptea ? Banii sunt doar etichete cu mai mult sau mai putine zerouri. Degeaba ai bani si venituri daca nu ai resurse. In special resurse energetice.

          ''Doar cand ultimul copac a murit, ultimul rau a fost otravit si ultimul peste a fost prins, ne vom da seama ca nu putem manca bani!''
  • -2 (4 voturi)    
    saracii (Marţi, 5 aprilie 2011, 10:26)

    bedexe [utilizator]

    se vaita de bani dar umfla burta
    • +5 (5 voturi)    
      ?!?!?!?!?!?! (Marţi, 5 aprilie 2011, 10:41)

      me [anonim] i-a raspuns lui bedexe

      tu incerci macar sa faci un calcul simplu?
      daca ai 10 mil sa zicem... sau 14 mil cat media.
      pe ce o sa cheltui?
      o sa mananci cartofi cu paine si o sa te duci la disneyland?!?!?!
      faptul ca se cheltuie mult pe mancare nu dovedeste ca suntem gurmanzi (la salariu mediu care e), ci mai degraba ca nu ne permitem sa ne mai si distram!
  • -1 (3 voturi)    
    neclaritate (Marţi, 5 aprilie 2011, 10:40)

    travis [utilizator]

    Citind articolul nu inteleg de unde deducem ca romanii cheltuiesc 1% pe distractie in conditiile in care nu ne e foarte clar ce inseamna de fapt "distractie"?
    Chiar daca pt unii oraseni distractia inseamna generic cafea si bere intr-un bar, pentru altii inseamna teatru, sport sau vacante scurte.
    Apoi stim foarte clar ca pentru multi distractia inseamna gratar in aer liber, poate de asta procentul de cheltuieli alocate hranei e asa ridicat.

    Nu zic acum ca romanii sunt cel mai "distrat" popor din regiune, dar titlul e speculativ.
  • +1 (3 voturi)    
    cam naspa (Marţi, 5 aprilie 2011, 11:12)

    gimini [utilizator]

    Daca pui haleala + locuinta + tutun + comunicatii + transport rezulta 75% din venituri. Familie medie, venit mediu: 2800 de lei, deci rezulta ca ABSOLUT toate celelate industrii se bat pe 25% din veniturile unei familii din Romania, adica fix 70 de lei pe luna. Brrrrrrrrrr! Pai sa nu ne mai miram ca in Romania in afara de 2-3 afaceri nu poti face nimic altceva.
  • -1 (3 voturi)    
    pentru unii e mai rau (Marţi, 5 aprilie 2011, 11:27)

    gigi [anonim]

    majoritatea au locuinta si cei 20% reprezinta doar intretinerea dar la cei care platesc chirie procentul alocat cheltuielilor cu locuinta e mult mai mare, e ceva de genul 40% chirie, 40% mancare si 20% restul cheltuielilor

    Cred ca sunt extrem de putini care pot economisii sau cheltui pe vacante sau alte lucruri infara de mancare si acoperis.

    Dar asa se intampla in tara in care nu statul face legile si monopolurile din comert si speculantii din imobiliare ne usuca veniturile.
  • +2 (4 voturi)    
    motiv (Marţi, 5 aprilie 2011, 11:29)

    panaite [utilizator]

    cresterea economica este data de cresterea PIB. PIB este suma tuturor salariilor si profiturilor intr-un an. Daca PIB creste, oare de ce scad salariile ??? SIMPLU : cresc PROFITURILE CAPITALISTILOR. Multumim oranduirii sociale anticrestine numita CAPITALISM !


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri