Creşterea cheltuielilor cu medicamentele din cadrul Programului national de diabet, observat în perioada 2007 – 2009 a fost de 55%, respectiv de 1,4 ori mai mare decât creşterea numărului de pacienţi trataţi în aceeaşi perioadă, care a fost de doar 23%. În cadrul Programului de oncologie, creşterea cheltuielilor cu medicamentele în perioada 2007 – 2009 a fost de 111%, respectiv de 6,5 ori mai mare decât creşterea numărului de pacienţi trataţi în aceeaşi perioadă, care a fost de doar 15%. Datele provin de la Consiliul Concurentei, care a facut un raport pe piata distributiei locale de medicamente. "Lipsa controlului determină efectuarea unor cheltuieli care pot conduce la depăşirea bugetului suportat de CNAS, ceea ce determină apariţia unor blocaje financiare, datorate lipsei de lichidităţi", explica oficialii Consiliului.

Din aceste motive, prin H.G. nr. 1088/2009 s-au prelungit, începând cu trimestrul 4 al anului 2009, termenele de plată pentru decontarea contravalorii acestora către farmacii de către casele de asigurări de sănătate.

profituri

Foto: MFP

Astfel, termenul de 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii de către farmacie la casa de asigurări de sănătate a fost prelungit la 180 de zile calendaristice de la data validării facturilor. Cum insa acest termen de plata este de 30 de zile calendaristice de la data depunerii facturii de către farmacie la casa de asigurari de sănătate, termenul de plată efectiv se extinde la 210 zile de la data depunerii facturii la casa de asigurări de sănătate.

• Eliberarea medicamentelor prin circuit deschis nu asigură protecţia deplină a pacienţilor în ceea ce priveşte confidenţialitatea datelor personale

Toate acestea conduc la probleme cu lichidităţile pe tot lanţul producţie-distribuţie şi, în final, la lipsa din farmacii a anumitor medicamente care se eliberează în cadrul programelor naţionale, unele dintre acestea chiar vitale pentru anumiţi pacienţi, distrugând astfel principalul argument pentru adoptarea acestui sistem, acela al disponibilităţii tuturor medicamentelor. De asemenea, în cazul unor programe naţionale (spre exemplu, în cazul programului pentru HIV), eliberarea medicamentelor prin circuit deschis nu asigură protecţia deplină a pacienţilor în ceea ce priveşte confidenţialitatea datelor personale cu privire la starea de sănătate.

Ca rezultat al prelungirii termenelor de plată în care casele judeţene decontează contravaloarea medicamentelor achiziţionate, şi termenele de plată la care distribuitorii achită facturile către producători au fost prelungite, în prezent acestea situându-se în mare majoritate în intervalul cuprins între 120 şi 240 de zile, ajungând chiar şi la 300 de zile în anumite cazuri.

Distribuitorii vând mai departe produsele fie către alţi distribuitori, fie către cele două canale prin care medicamentele ajung la consumatori, respectiv către spitale şi către farmacii. Fiind liber să îşi stabilească preţul de revânzare, în condiţiile de reglementare existente, veniturile obţinute de distribuitorul tradiţional provin din marja de adaos practicată, dar şi din discounturile financiare şi comerciale primite de la producător.

Conform Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale- ANMDM- în prezent sunt autorizate un număr de 350 de unităţi de distribuţie engros. Având în vedere că fiecare distributor deţine mai multe depozite în vederea asigurării unei distribuţii la nivel naţional, în fapt pe piaţa distribuţiei angro de medicamente activează un număr mult mai restrâns de distribuitori, 29 dintre aceştia controlând peste 95% din piaţă.

În ceea ce priveşte capacitatea logistică şi de depozitare, trebuie precizat că, în pofida contextului economic nefavorabil, în perioada 2008 – 2010, aceasta a avut, pe ansamblu, o evoluţie pozitivă. Deşi mai mulţi distribuitori şi-au reorganizat activitatea de distribuţie, închizând o parte din depozitele deţinute, în perioada 2008 – 2010, suprafaţa totală de depozitare deţinută de aceştia a crescut în medie cu 15%. Cea mai mare parte a distribuitorilor şi-a mărit suprafaţa de depozitare deţinută, restul păstrându-şi suprafaţa deţinută. Există un număr mic de distribuitori în cazul cărora suprafaţa de depozitare s-a redus.

• Arieratele reprezintă una dintre explicaţiile pentru care România înregistrează şi recesiune şi inflaţie ridicată

cote piata

Foto: Hotnews

Arieratele reprezintă una dintre explicaţiile pentru care România înregistrează şi recesiune şi inflaţie ridicată, lanţul de întârzieri de plată fiind mai periculos decât deficitele mari, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Ele sunt o problemă majoră a României pentru că este ca o boală contagioasă care se răspândeşte şi denaturează fondul economiei de piaţă, care este disciplina monetară, fiscală, plăţile la timp. Determină un lanţ de întârzieri de plată mai rele decât deficitele", a spus Isărescu la un seminar organizat la vila BNR din Sinaia.

Guvernatorul BNR a arătat că, mai grav decât că alimentează recesiunea, este faptul arieratele "o distorsionează prin distribuţie".

Isărescu declarase anterior că în România neplata datoriilor este "un sport naţional" şi ar trebui ca statul să dea un exemplu pozitiv şi să îşi achite debitele, pentru că altfel "se strică atmosfera asupra economiei de piaţă".

• Ce miscari au avut loc in piata distribuitorilor de medicamente?

In ultimii ani a existat interes atât pentru intrarea pe această piaţă a unor jucători internaţionali, cât şi pentru concentrarea jucătorilor existenţi, în fapt doar un număr redus de tranzacţii s-a şi finalizat. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

- achiziţia distribuitorilor SC Dita Import Export SRL, SC Dita Sud Farm SRL şi SC Dita Farm Impex SRL, precum şi a SC Pharmafarm SA şi SC Pharma Net SRL, de către grupul Gedeon Richter;

- achiziţia SC Tamisa Trading SRL de către SC Montero SA în anul 2007;

- preluarea producătorului Labormed, împreună cu distribuitorii acestuia, respectiv SC Labormed Pharma Trading SRL şi SC Coral International Trade SA, de către fondul de investiţii Advent.

Toate tranzacţiile au fost autorizate de Consiliul Concurenţei.

În perioada 2007 – 2009, din cei 29 de distribuitori angro de medicamente, 24 au înregistrat creşteri ale cifrelor de afaceri, în timp ce cinci dintre aceştia au înregistrat reduceri. Cele mai mari creşteri ale cifrei de

preturi medicamente alte state

Foto: Hotnews

afaceri, de peste 80%, au fost înregistrate de distribuitorii SC Ropharma SA, SC Labormed Trading SRL, SC Romastru Trading SRL, SC Kruger Pharm Distribution SRL şi SC Pharmafarm SA, în timp ce cele mai mari reduceri ale cifrei de afaceri, de peste 30%, au fost înregistrate de distribuitorii care se află în procedură de insolvenţă, respectiv SC Montero SA (inclusiv SC Tamisa Trading SRL) şi SC Dornafarm SA, precum şi de SC Terapia Distribuţie SRL.

• Ce spune noul acord cu Fondul?

Guvernul trebuie să finalizeze până la finalul acestei luni un bilanţ complet cu toate arieratele şi facturile neplătite care rămăseseră din decembrie 2010, în cazul administraţiei publice centrale şi al companiilor de stat, potrivit scrisorii de intenţie privind noul acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, publicate pe site-ul FMI.

Astfel, “încheierea unui bilanţ al arieratelor şi facturilor neplătite aşa cum erau în decembrie 2010, pentru întreaga administraţie centrală şi pentru companiile de stat” are fixat termenul pe 30 aprilie 2011.

La finalul anului 2010, România înregistra un nivel al arieratelor de 5% din produsul intern brut (PIB), adică aproximativ 6 miliarde de euro.

• Factori indirecti care pot favoriza anumite companii

Un alt factor indirect este cel legat de includerea unor medicamente pe listele celor compensate. Criteriile netransparente si procedurile birocratice pot favoriza indirect anumite companii. "Apare ca fiind imperios necesar ca MS să facă publice criteriile folosite la stabilirea celor trei subliste şi a gradului de compensare a medicamentelor incluse în acestea şi să le includă în legislaţia relevantă, pentru a asigura transparenţa necesară, a înlatura posibilitatea unor decizii discriminatorii şi, nu în ultimul rând, pentru a crea astfel un anume grad de certitudine legală", mai arata oficialii CC.

Citeste intregul raport in atasament, pentru a vedea "hibele" mecanismelor de distributie a medicamentelor