Romania inainte si la final de criza. Ce-am avut si ce-am pierdut?

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 7 aprilie 2011, 16:37 Economie | Finanţe & Bănci

 documente
(07 Apr 2011) PDF, 1MB
E ca la jocurile acelea in care trebuie sa gasiti diferentele, numai ca acum oferim direct raspunsurile. Ce se prognoza pentru 2010 si ce s-a realizat? PIB-ul a scazut cu mai putin decat se estima, exporturile au fost supra-estimate, iar importurile, sub-evaluate. Investitiile au scazut mai mult decat anticipasera oficialii, iar reducerile salariale au fost si ele mai contractate decat se calculase  anterior.

Reluarea creşterii economice a fost întârziată de punerea în aplicare a măsurilor decisive necesare pentru corectarea dezechilibrelor existente la momentul declanşării crizei.

În 2010, producţia industrială a fost cu 1,1% mai mică în termeni reali faţă de anul 2008, dar cu 5,6% mai mare decât în 2009.

Reluarea creşterii economice a fost întârziată de reducerea consumului final în contextul măsurilor de austeritate adoptate începând cu trimestrul 3 al anului 2010 care au condus la diminuarea venitului real disponibil concomitent cu înrăutăţirea percepţiei privind evoluţiile economice viitoare. Deficitul de cont curent s-a diminuat de la 13,5% din PIB în 2007 la 4,2% în 2010 datorită în principal reducerii abrupte a deficitului comercial.

Remitenţele au scăzut de la 6,6 miliarde de euro în 2008 la 4,4 miliarde euro în 2009 şi la doar 3,8 miliarde de euro în 2010. Investitiile (formarea brută de capital fix) a înregistrat o reducere cu 13,1% în 2010 faţă de
diferente
Foto: consiliul fiscal
2009.

Datoria externă a României a crescut cu 11,8% anul trecut, până la un nivel de 90,76 miliarde de euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung reprezenta la sfârşitul anului trecut 79,3% din total datorie externă, respectiv 72,019 miliarde de euro nivel în creştere cu 9,5% comparativ cu nivelul din 31 decembrie 2009. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o dinamică mai accentuată majorându-se cu 21,6% până la un nivel de 18,746 miliarde de euro (reprezentând 20,7% din total datorie externă).

Numărul mediu de salariaţi a fost în anul 2010 de 4238,13 mii persoane, în scădere cu 7,8% faţă de anul 2009 pe fondul continuării declinului economic şi al reducerilor de personal din sectorul bugetar.

În anul 2010, câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost de 1937 de lei, în creştere cu 2,5% faţă de anul 2009, iar câştigul salarial mediu net a fost de 1407 lei, în creştere cu 1,8%. În condiţiile unei inflaţii medii de 6,1%, nivelul câştigului salarial real s-a redus cu 2,6%.

Proiecţia bugetară iniţială pentru anul 2010 a fost construită pe ipoteza unei creşteri economice de 1,3% în termeni reali, veniturile bugetului general consolidat fiind prognozate la 168,8 miliarde lei, din care 7 miliarde lei reprezentau intrări din fonduri europene pre şi post aderare.

Deficitul bugetului general consolidat a fost stabilit la 31,9 miliarde lei (5,9% din PIB-ul estimat iniţial).

În primele luni din 2010, ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor economice faţă de prognoza iniţială, situaţia fiscală s-a deteriorat iar ţinta de deficit bugetar pentru trimestrul I 2010 a fost ratată, în mare parte din cauza subperformanţei încasărilor veniturilor bugetare. În acest context, fără măsuri corective suplimentare, deficitul bugetar ar fi atins 9,1 la sută din PIB până la finele anului 2010. Pentru a ţine cont de deteriorarea ciclică a economiei, ţinta de deficit pentru anul 2010 a fost revizuită la 6,8 la sută din PIB.

Ca urmare, Guvernul a propus un pachet de măsuri de consolidare pentru a reduce deficitul bugetar cu 2,3% din PIB (faţă de noul scenariu de bază), în principal prin reducerea temporară cu 25% a salariilor din sectorul public şi reducerea cu 15% a cheltuielilor sociale. După ce Curtea Constituţională a blocat reducerea pensiilor cu 15%, pachetul final de consolidare fiscală a inclus majorarea cotei de TVA cu 5 puncte procentuale (de la 19% la 24%), în vigoare din iulie anul trecut.

Performanţa bugetară a început să se îmbunătăţească începând cu luna august pe măsura apariţiei efectelor pachetului de consolidare fiscală. Creşterea deficitul bugetar a decelerat constant pentru cinci luni consecutive. În perioada august-decembrie, deficitul bugetar s-a contractat cu 12% faţă de anul precedent, comparativ cu o creştere faţă de anul precedent de 25,6% în prima jumătate a anului 2010.
În anul 2010, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 7,2% faţă de anul precedent până la 168,6 miliarde lei (32,8% din PIB3) pe seama evoluţiei peste aşteptări a veniturilor din impozitele indirecte.

Veniturile din TVA (în creştere cu 14,3% faţă de anul precedent) şi accize (în creştere cu 11,5% faţă de anul precedent) au fost principalii factori care au generat creşterea în ansamblu a veniturilor bugetare. Această evoluţie reflectă rezultatul majorării cotei TVA, dar şi materializarea parţial a eforturilor Guvernului de combatere a evaziunii fiscale. Este de remarcat că veniturile din TVA şi accize au fost mai mari cu 0,5% comparativ cu programul bugetar aprobat.

Vezi atasat si Raportul Consiliului Fiscal

De asemenea, veniturile nefiscale au avut o contribuţie pozitivă, acestea înregistrând o creştere de 18,5% faţă de anul precedent, pe seama adoptării unor măsuri temporare excepţionale generatoare de venituri suplimentare (precum transferurile extrordinare din partea unor companii de stat şi includerea în 2010 a unor fonduri care aveau regim extrabugetar).

Prin contrast, veniturile aferente impozitelor directe au continuat trendul descendent. Veniturile din impozitul pe profit au scăzut cu 4,9% faţă de anul precedent, iar impozitul pe venit şi salarii a scăzut cu 3,2% faţă de anul precedent, pe fondul ajustărilor salariale din sectorul public. În plus, veniturile din contribuţiile sociale au scăzut cu 4,5% reflectând condiţiile slabe de pe piaţa muncii.
salarii, salarii
Foto: Hotnews
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, acestea au înregistrat un ritm mai lent de creştere (+ 4,2% faţă de anul precedent) până la 201,9 mld lei, în principal datorită declinului fondului de salarii cu 8,6% faţă de anul 2009 şi reducerii cheltuielilor pentru investiţii cu 5%. În schimb, cheltuielile cu asistenţa socială au înregistrat o creştere de 7,3% faţă de anul 2009.

De asemenea, diferenţele sistematice între cheltuielile planificate şi cele realizate indică persistenţa unor deficienţe în procesul de programare bugetară. Graficele de mai jos compară cheltuielile realizate şi alocările bugetare iniţiale pentru principalele categorii de cheltuieli în clasificaţie economică. Se remarcă, în special, o subevaluare sistematică a cheltuielilor cu asistenţa socială, care au fost majorate cu ocazia ambelor rectificări bugetare ( +3.6 miliarde lei), pentru ca în final, execuţia să depăşească ultimul program aprobat cu aproximativ 100 milioane lei, depăşirea fiind localizată la nivelul cheltuielilor cu asistenţa socială ale bugetului de stat.

Cu toate ca autorităţile şi-au asumat ca obiectiv reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 10% faţă de nivelul anului 2009, acestea au crescut cu 5,2% faţă de anul precedent, alocarea bugetară pentru bunuri şi servicii fiind de asemenea majorată în mod constant pe parcursul anului 2010.
În plus, cifrele de execuţie aferente capitolului de cheltuieli cu bunurile şi serviciile indică depăşirea alocărilor bugetare programate la cea de-a doua rectificare cu aproximativ 800 milioane lei. Cu toate acestea, cheltuielile cu bunurile şi serviciile mai mari decât cele estimate iniţial sunt parţial justificate de eforturile autorităţilor de a achita arieratele din sectorul bugetar. Astfel, prima rectificare bugetară a alocat o sumă suplimentară de 1,9 miliarde lei pentru plata arieratelor din sănătate, iar cu ocazia celei de-a doua rectificări, fondul de rezervă bugetară a fost majorat cu 1,6 miliarde lei, parţial pentru aceeaşi destinaţie.

Costul atragerii de resurse noi a cunoscut o evoluție pozitivă, randamentele titlurilor de stat coborând sub 7% la sfârșitul lui 2010 față de nivelul de 10% înregistrat cu un an în urmă, pe fondul îmbunătățirii percepției de risc asociată României și unei lichidități excedentare în sistemul bancar.


Citeste mai multe despre   










2559 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    Nu am pierdut nimic. (Joi, 7 aprilie 2011, 16:49)

    Vlad [anonim]

    Au iesit la iveala rusinile unei economii violate repetat ani si an de guverne si personaje dubioase.S-a demonstrat ca o tzara europeana cu 5,5 milioane de pensionari 1,4 milioane de bugetari nu poate trai din export de fier vechi si cherestea.
  • -4 (4 voturi)    
    am pierdut: (Joi, 7 aprilie 2011, 17:00)

    umoristu [anonim]

    vreo 3 ani de viata mincata de joburi prost platite si impozite aberante si preturi ce doar cresc
    urmatorii 7-10 ani pina ne revenim (daca)
    nu am evoluat deloc, am involuat undeva la nivelul 93-96
    si in plus...am pierdut ORICE SPERANTA ca raminind in rominia mai poti fi demn, cu onoare, respectat si privit ca cetatean...
    nimica toata am pierdut
    las ca a cistigat ............cine trebe:)
  • -3 (3 voturi)    
    Domnu' Popa, despre ce final de criza vorbiti? (Joi, 7 aprilie 2011, 22:09)

    .... [utilizator]

    Romania a intrat in criza dar se pare ca am intrat intr-o criza perpetua, adica am ajuns la nivelul de saracie si coruptie endemica ce se vor sustine una pe alta mult timp de acum inainte.
    Se pare ca Europa nu mai are timp de noi si ne-a lasat la mila guvernantilor nostri.
    Nu pot decat sa va doresc sa va ajute Dumnezeu asa cum ajutati si dumneavoastra aceasta tara sa iasa din criza.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri