Guvernul poate fi acuzat de multe lucruri, insa in ultimele 12 luni am vazut si pasi buni pentru cresterea competitivitatii economice. Acest pasi au fost mai degraba agreati cu FMI si UE ca garantie a mega-imprumutului de 20 de miliarde de euro, scrie Emil Stoica pe blogul sau. ​

Sa le luam pe rand.

Masurile bune:

1. noua lege a pensiilor

2. noul cod al muncii

3. mentinerea cotei unice

La aceste masuri se adauga deprecierea leului de la 3,1/euro undeva inainte de criza economica la 4,2/euro in 2011.

Acestea sunt masuri ce cresc competitivitatea Romaniei. Sunt masuri agreate cu FMI si cu UE si, desi sunt un pas inainte, nu sunt reforme radicale ce rezolva pe termen lung competitivitatea economica. Legea pensiilor nu merge suficient de departe pentru ca nu raspunde intrebarii cum vor fi finantate deficitele, ajuta insa la reducerea dobanzilor pe termen lung cerute de investitii in Romania. Noul cod al muncii este si el un pas inainte, insa unul mic: specialistii in domeniu contactati de Jeopardy spun ca desi noul cod ajuta mediul economic, modificarile sunt minore: de exemplu creste perioada de proba, insa un angajat se va putea apara la fel de usor ca si inainte in cazul unei decizii de concediere.

Cota unica a fost mentinuta, insa au crescut alte taxe (precum TVA) iar taxele pe munca nu au scazut.

Aceste masuri vor face ca guvernul sa bifeze contractul cu FMI.

Sunt aceste masuri suficiente?

Se stie ca PIB = populatia ocupata X productivitatea pe persoana ocupata.

Masurile luate de guvern, fie ca vorbim de scaderea dobanzii, fie ca vorbim de cresterea flexibilitatii muncii sau de mentinerea cotei unice (si posibil de reducere a taxelor pe munca) vor face ca populatia ocupata sa creasca. Pe de alta parte, reducerile bugetare vor duce la scaderea angajatilor din domeniul public, iar lipsa de reforme din anumite sectoare subventionate (de exemplu in energie, posta, TVR) mentine un numar prea mare de angajati in aceste sectoare.

Guvernul poate lua si alte masuri pentru cresterea numarului de persoane ocupate si, mai ales, a cresterii productivitiatii muncii, de exemplu:

1. mai multa liberalizare si mai multa concurenta, un exemplu poate fi gasit: aici

2. mai multa presiune in institutiile europene pentru liberalizarea completa a pietei serviciilor din cadrul UE.

3. reducerea birocratiei: o persoana este mai productiva daca nu isi pierde ore de stat la coada la plata taxelor.

4. investitii in infrastructura: o firma este mai eficienta daca un camion face doar 3 ore si nu 5 pana la piata de desfacere. Stiu ca sunt bani europeni, dar parca se folosesc doar din cand in cand, mai ales in ani electorali.

5. investitii in educatia fortei de munca. Reforma educatiei aprobata recent este un pas inainte insa rezultatele sunt inca asteptate. Dupa adoptarea reformei, educatia pare din nou sa fi luat un loc secundar in dezbaterea publica.

Comenteaza pe blogul Jeopardy.