Bancile vor trebui să refinanţeze în următorii doi ani datorii de 3.600 de miliarde de dolari, cea mai acută nevoie de fonduri fiind înregistrată de instituţiile de credit din Irlanda şi Germania, se arata intr-un raport privind stabilitatea sistemului financiar mondial redactat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). "Această nevoie de fonduri a băncilor se suprapune unui necesar mai ridicat de refinanţare al statelor, intensificând competiţia pentru resurse financiare limitate", se arată in document. Sistemul financiar-bancar european este vulnerabil, băncile avand nevoie de rezerve mai mari de capital pentru a reduce riscul unei noi crize financiare, consideră autorii raportului.

  • Marea Britanie

Intentioneaza separarea bancilor de retail de cele de investitii. Ieri, fostul premier britanic Gordon Brown a admis public, intr-un interviu acordat The Daily Telegraph că a făcut o "mare greşeală" în modul în care a abordat reglementările financiare înainte de prăbuşirea sistemului bancar. O comisie guvernamentala britanica a recomandat de asemenea o vasta reforma a sistemului bancar in urma careia bancile de investitii vor fi separate de bancile comerciale in incercarea de a evita o repetare a crizei financiare din 2008. O asemenea reforma ar insemna cea mai importanta restructurare a sistemului din ultimele decenii. Comisia, condusa de un reputat economist- sir John Vickers, a publicat luni forma interimara a raportului, document foarte asteptat de bancherii din City-ul londonez. Versiunea definitiva a raportului va fi publicata in luna septembrie.

Cele 4 mai banci britanice - HSBC, Barclays, Lloyds Banking Group si Royal Bank of Scotland- apara cu putere actualul sistem, amenintand ca isi muta sediile in afara Marii Britanii daca reformele vor fi prea radicale.

  • Grecia

Pe fondul zvonurilor tot mai insistente legate de restructurarea datoriei Greciei, oficialii europeni spun ca un asemenea scenariu ar pune bancile elene pe butuci. Orice acţiune a Greciei de restructurare a datoriei va avea efecte catastrofale, ruinând băncile elene şi paralizând economia ţării, a declarat Lorenzo Bini Smaghi, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Reuters. Într-un interviu acordat publicaţiei italiene "Il Sole 24 Ore", Smaghi a mai spus: "Conform analizelor noastre, o restructurare a datoriei va avea ca rezultat prăbuşirea sistemului bancar elen. Economia Greciei va fi în genunchi, cu efecte devastatoare asupra coeziunii sociale şi menţinerea democraţiei în acea ţară. În ultimă instanţă este la latitudinea Greciei să decidă modul în care acţionează, ţinând cont că ar putea suferi cele mai grave consecinţe".

  • Spania

Toate bancile vor fi supuse unor analize, in special cele de economii. Acestea din urma au prezentat Bancii Centrale calendarul si strategia privind majorarea de capital conform noilor reglementări,urmand ca pentru planurile aprobate, recapitalizarea sa fie facuta pana la 30 septembrie. Totalul datoriilor deţinute de de bănci a urcat la 110,69 miliarde de euro, iar rata creditelor neperformante a crescut la 6,06% in luna ianuarie, faţă de 5,81% în decembrie şi 5,69% în noiembrie, conform datelor publicate de Banca Spaniei.

Instituţiile de creditare din Spania, în special băncile de economii regionale care reprezintă aproximativ jumătatea din toată creditarea din ţară, au fost puternic expuse la credite neperformante, în urma colapsului sectorului imobiliar, la sfârşitul lui 2009. Deocamdata, conform Reuters, singurii investitori privaţi care s-au oferit să investească în băncile regionale de economii sunt fondurile suverane de investiţii din Qatar şi Abu Dhabi. Banca Centrală a Norvegiei a anunţat că ar putea investi în băncile de dimensiuni mai mici.

Guvernul a cerut băncilor de economii nelistate să obţină capital privat ori listarea la bursă, ori investiţii în acţiuni, ori naţionalizarea. Potrivit presei locale, unele banci par deja impacate cu gandul nationalizarii. Posibilii investitori sunt îngrijoraţi de activele imobiliare reale şi creditele care fac parte din bilanţurile băncilor, după ce bula imobiliară s-a spart în urmă cu trei ani.

Recent, agenţia de evaluare financiară Moody's a coborât ratingurile pentru datoriile şi depozitele unui număr de 30 de bănci şi case de economii spaniole, consecinţă directă a retrogradării ratingului Spaniei la "Aa2".

Agenţia a estimat că băncile spaniole ar putea avea nevoie de 50 de miliarde de euro petru a îndeplini noile norme de capital, în condiţiile în care Banca centrală a Spaniei estimează că un număr de 12 bănci şi case de economii vor avea nevoie de doar 15,2 miliarde de euro.

  • Irlanda

Moody’s In­vestors Service a coborat luni, cu doua trepte calificativele mai multor banci irlandeze, informeaza un comunicat de presa al agentiei de rating. Moody’s a informat ca a cobo­rat cu doua trepte ratingul pentru de­po­zitele pe termen lung ale Allied Irish Banks, Bank of Ireland, EBS Building Society si Irish Life & Permanent si cu o singura treapta ratingul ICS Building Society. Cheltuielile necesare Irlandei pentru a redresa sectorul bancar sunt de 70 miliarde euro, adica echivalent cu 17.000 euro pentru fiecare cetatean irlandez, o povara pe care guvernul o vede ca inacceptabila.

Prim-ministrul Irlandei a facut apel la creditorii bancilor irlandeze ca acestia sa imparta pierderile, insa aceasta idee este posibil sa fie respinsa de alte tari europene. Pierderile pe care creditorii ar putea sa le aiba sunt de aproximativ 40 miliarde de euro. Creditorii bancilor irlandeze sunt banci din Marea Britanie, Statele Unite si Germania. Acest plan a fost deja respins de Banca Centrala Europeana, ingrijorata ca marii investitori se vor panica si astfel va fi mai greu pentru emitatorii de bonuri guvernamentale sa obtina fonduri.