Manual de recuperare economica. Lectia japoneza

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 26 aprilie 2011, 9:12 Economie | Finanţe & Bănci

Dupa ce cutremurul din estul Japoniei (11 martie 2011), cel mai puternic înregistrat vreodată acolo, le-a dat peste cap economia, japonezii s-au pus pe evaluarea situatiei. Unde suntem si ce putem face, cu alte cuvinte. Dupa ce au tras linie, au rezultat urmatoarele: prejudiciul il va depasi probabil pe cel cauzat de cutremurul din 1995, estimat la 2% din PIB.  Impactul asupra creşterii economice: 1 ¼ la suta pentru anii 2011-12. Impactul imediat al dezastrului va fi reducerea activitatii economice in Japonia si in lume, prin întreruperea lanţului global de aprovizionare. Eforturile de reconstructie vor mai stimula investitiile publice şi private. Mai punem in ecuatie evoluţia economiei mondiale, ratele de schimb, cresterea preţurilor materiilor prime... Ce planuri au japonezii?, se intreaba Dan Popa pe blogul lui.

S-o luam pe indelete. Inflaţia, măsurată prin indicele preţurilor de consum (IPC), a trecut in zona pozitiva in ultimul trimestru din 2010, dar asta e mai degraba o consecinta a majorarii taxei pe tutun la a cresterii preturilor la alimente. Inflatia CORE a scăzut cu 0,8% in ritm anualizat, dar ritmul de scadere a incetinit.

Deflaţia stânjeneşte creşterea prin menţinerea ratelor reale ridicate ale dobânzii si prin presiuni tot mai mari ale salariilor si in zona ocuparii fortei de munca.

Banca Japoniei ar trebui să păstreze o politica acomodanta pentru a se asigura ca deflaţia este depăşită. Banca de emisiune a reacţionat prompt în urma dezastrului prin furnizarea de lichiditate stabilizarea pieţelor financiare. În plus, BoJ a anunţat că va dubla dimensiunea programului de cumpărare a activelor la 10 trilioane de yeni (2% din PIB), pentru a preveni o deteriorare a sentimentului mediului de afaceri şi o creştere a aversiunii faţă de risc.

Programul a fost conceput ca parte a “relaxarii monetare globale”, lansat în octombrie 2010 pentru a lupta împotriva deflaţiei prin: i) instituirea unui program de cumpărare a activelor -5000 miliarde yeni iniţial, din care 3500 miliarde de yeni de titluri de stat şi 1,5 trilioane de yeni de obligatiuni corporate- într-un efort de a reduce pe termen lung ratele dobânzilor şi a primelor de risc; ii) aducerea ratei dobânzii de politică de la 0,1% in intervalul 0 şi 0,1%, şi iii), angajându-se să menţină practic o rata a dobânzii de politică egala cu zero pana cand stabilitatea preturilor va fi consistenta.

Salariile din zona publica vor scadea usor

Au fost lansate numeroase pachete de stimulente fiscale, sub presiunea imbatranirii populatiei. Salariile din domeniul public au crescut mult peste cele din privat, asa incat o “ajustare” a lor – mai ales in cadrul guvernelor locale, este iminenta.


Datoria publică brută a crescut rapid la  aproximativ 200% din PIB, în timp ce datoria publică neta a ajuns la aproximativ 115%.  Urmeaza si la ei o perioada de consolidare fiscală, cu diferenta ca acolo chiar se face ce se spune. Strategia fiscala de gestionare conceputa în iunie 2010, a stabilit ca prim obiectiv reducerea la jumătate a deficitului bugetar al administratiei centrale şi locale de la 6,4% din PIB în anul fiscal 2010 la 3,2% in anul fiscal 2015.

Cheltuielile guvernamentale ar putea urca cu peste 1% pe an, afectandu-le nivelul deficitului bugetar

Partea proasta e ca reconstrucţia va mari cheltuielile în zonele devastate de cutremurul şi tsunami, iar volumul acesta va fi semnificativ, având în vedere amplitudinea distrugerilor. In urma cutremului din Kobe, aceste cheltuieli cu reconstructia au fost de 1% din PIB timp de 6 ani consecutivi. In curand va aparea strategia fiscala pe termen mediu (pe la jumatatea anului) unde vor fi publicate planurile concrete de reducere a cheltuielilor. Ca idee, in 2010 aceste cheltuieli (ale Guvernului) urcasera la 38% din PIB (fata de 33,4% din PIB în 2007).

Reforme in sanatate

Investiţiile publice, desi au scazut de la 8% in anii 90, la 4 ¼ la suta in 2009, au ramas peste media tarilor din OECD.

Revizuirea cadrului fiscal pe termen mediu trebuie însoţită de o reformă a mecanismelor de securitate socială, principala sursă de presiune cheltuielilor. Având în vedere îmbătrânirea populaţiei, aceste cheltuieli sunt proiectate să crească cu aproape 2% (daca nu si mai mult) din PIB în următorul deceniu. Urmeaza si la ei reforma sectorului Sanatate. Din cate am citit, esenta acestor reforme (din Sanatate) ar fi urmatoarele:

● O mai atenta monitorizare clasificare a pacientilor din spitale

● Îmbunătăţirea sistemului de plată care sa creasca eficienţa spitalelor
● Extinderea utilizării medicamentelor generice si a listei celor compensate.
Probabil va creste TVA de la 5%  pana la 10%

Probabil vor creste si taxele, având în vedere presiunea ascendentă asupra cheltuielilor si calculele care arata un deficit bugetar primar în anul 2020 între 2,5% şi 4,2% din PIB (în funcţie de scenariul economic), în cazul în care cheltuielile (cu excepţia asigurărilor sociale) sunt menţinute constante în termeni reali.

Pentru a echilibra bugetul primar, TVA ar trebui ridicata de la 5 la 9 sau chiar la 10%, spun specialistii.

Reforme in educatie.  Dependenta de “Juku” va mai scadea

Educaţia în Japonia este remarcabila, atât în ​​termeni de cantitate cat şi calitativ. Ponderea din populaţia adultă care a absolvit învăţământul terţiar este a doua ca marime intre statele OECD (43%) iar calitatea, masurata prin testele PISA este una dintre cele mai mari. Aceste rezultate excelente au fost obtinute prin cheltuielile publice pe cap de student sub media mondiala.

E drept, cheltuielile publice pentru educaţie timpurie şi îngrijire sunt scăzute în Japonia. În prezent, aproximativ o treime din copii sub vârsta de şase ani sunt în centre pentru îngrijirea copiilor din „ograda” Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Bunăstării, în timp ce o altă treime sunt în grădiniţe din subordinea Ministerul Educaţiei, Culturii, Sportului, Ştiinţei şi Tehnologiei. E drept, acolo e un alt sistem, vezi aici cum e cu „juku”. Dependenţa de juku ar putea fi redusa prin îmbunătăţirea calităţii scolilor publice si a reducerii unor optiuni in cadrul examenelor de admitere. În orice caz, juku va continua sa joace un rol major o perioada.

Sursa: OECD – Japan, 2011. Nu pot s-o atasez ca e pe bani

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa



Citeste mai multe despre   












Material sustinut de Superbrands

Help Net, 19 ani de excelenta pe piata farma

Help Net Farma opereaza una dintre cele mai importante retele de farmacii din Romania si face parte alaturi de Green Net - importatorul si distribuitorul de suplimenti nutritivi si dezvoltatorul lantului exclusivist Beautik Haute Perfumerie, din grupul Farmexim, primul importator si distribuitor de produse farmaceutice din Romania.

2586 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    O explicatie mai plauzibila (Marţi, 26 aprilie 2011, 10:00)

    flavian [anonim]

    janes inglish no ?

    http://www.youtube.com/watch?v=KqO64-ipqAM

    We Have Until July at Latest Even a Caveman Can See It


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică