"BNR va monitoriza creditele în devize şi va lua măsuri pentru ca valoarea acestora să reflecte riscul acordării lor debitorilor expuşi riscului valutar. In plus, Banca Centrala este impotriva adoptarii iniţiativelor legislative privind falimentul persoanelor fizice sau de recuperare a creanţelor, aceasta putand submina disciplina debitorilor", se arata in Programul National de Reforma 2011-2013 adoptat de Guvern.

"România este de acord cu aplicarea unei soluţii europene în ceea ce priveşte taxarea sistemului financiar, cu preferinţă pentru un levy şi mai puţin o taxă pe tranzacţii sau activitate, cu condiţia ca aceasta să nu aibă scop de maximizare a veniturilor fiscale, ci să vizeze acumularea intr-un fond nebugetar a unor resurse menite sa contribuie la asigurarea stabilităţii financiare în viitor, adresând în special rezolvarea situaţiei băncilor cu probleme (addressing bank resolution)", se mai arata in document.

Vezi in atasament Programul National de Reforma 2011-2013, varianta integrala

Cu toate acestea, mai adauga oficiali ai BNR, nu suntem de acord cu o taxă pe activitate sau tranzacţii fără evaluarea impactului cumulat al mai multor tipuri de taxe potenţiale asupra băncilor mamă şi subsidiarelor acestora pentru a evita delocalizarea si distorsionarea contribuţiei intermedierii financiare la reluarea creşterii economice sustenabile în economia reală.

  • Daca masurile BNR se vor dovedi ineficiente, trecem la Planul pentru situatii neprevazute

În situaţia în care măsurile preventive şi de intervenţie timpurie adoptate de BNR în scopul evitării manifestării riscului sistemic în cadrul sectorului bancar s-ar dovedi insuficiente pentru contracararea incidenţei eventualelor turbulenţe financiare asupra instituţiilor de credit de importanţă sistemică, menţinerea stabilităţii financiare va fi asigurată prin aplicarea planului pentru situaţii neprevăzute. Planul pentru situaţii neprevăzute indică cazurile care reclamă intervenţia autorităţii de supraveghere şi descrie politicile şi procedurile de rezoluţie, care pot ghida procesul de gestiune a unei eventuale crize bancare în ţara noastră.

Scopul principal al acestui plan este să permită reacţia promptă a BNR în cazul iminenţei unei situaţii de criză, prin mecanisme proprii de reglementare, monitorizare şi control, astfel încât să se limiteze propagarea evenimentului cu potenţial sistemic la nivelul economiei reale, inclusiv a deponenţilor.

Având în vedere că, majoritatea instituţiilor de credit care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră sunt filiale ale unor importante grupuri bancare europene, conţinutul procedurilor care formează planul pentru situaţii neprevăzute trebuie armonizat cu prevederile viitorului cadru european pentru redresarea şi soluţionarea băncilor problemă, odată ce acesta din urmă va fi adoptat sub forma unei directive de profil (propunerea

legislativă urmează a fi emisă în a doua jumătate a anului curent).

  • Cum va actiona BNR?

Pornind de la reperele principale ale recentelor comunicări emise de Comisia Europeană pe această temă, direcţiile de acţiune pe care BNR şi le propune în privinţa planului pentru situaţii neprevăzute sunt următoarele:

- crearea unui mecanism de identificare a băncilor de importanţă sistemică;

- actualizarea setului de politici corective şi a instrumentelor de rezoluţie, prin aderarea la viitorul proces de armonizare a standardelor de soluţionare a băncilor-problemă în cazul grupurilor bancare transfrontaliere; în acest sens, se va urmări integrarea principiului ieşirii ordonate din piaţă a oricărei instituţii bancare neviabile, indiferent de tipul sau dimensiunea acesteia, fără a face apel la fonduri publice pentru menţinerea stabilităţii financiare;

- dezvoltarea cadrului de comunicare externă pentru situaţii cu risc ridicat la adresa stabilităţii financiare, în vederea îmbunătăţirii capacităţii de prevenire a apariţiei sau de limitare a propagării unui fenomen de panică în rândul creditorilor băncilor.

  • Principalele provocări: schimbarea modelului de business al bancilor în contextul conturării unui tipar sustenabil

Rezultatele celui mai recent exerciţiu de testare a rezistenţei băncilor la şocuri economice au arătat că indicatorul de solvabilitate şi rata fondurilor proprii de nivel 1 s-ar diminua cu maxim 3,5 puncte procentuale în cazul puţin probabil ca scenariul advers luat în considerare să se materializeze.

Evoluţia viitoare a creditelor neperformante (având în vedere decalajul de timp între acestea şi creşterea economică aşteptată în 2011), precum şi provocările generate de creditarea în valută acordată debitorilor neprotejaţi la riscul valutar, rămân însă preocupările majore pe termen scurt. Pe termen mediu, principalele provocări sunt schimbarea modelului de business al sectorului bancar în contextul conturării unui tipar sustenabil, diferit de cel anterior. Gradul mare de îndatorare a populaţiei sugerează că băncile trebuie să-şi concentreze activitatea de creditare spre sectorul companiilor nefinanciare.