Raiffeisen Capital Management: Cât de mult mai poate dolarul rămâne moneda de rezervă ȋn lume, când calitatea creditelor de la baza lui este din ce în ce mai discutabilǎ?

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 13 mai 2011, 10:58 Economie | Finanţe & Bănci

În aprilie, actiunile din pietele emergente (EM) au avut evolutii diverse- in timp ce în America Latină şi Asia a dominat o tendinţă depreciativă, Europa de Est s-a remarcat cu evolutii pozitive, printr-o serie de aprecieri semnificative de curs. Principalii factori de stres au fost în esenţă aceiaşi ca în săptămânile şi lunile precedente: creşterea inflaţiei, majorări ale dobânzii de referinţă iminente sau realizate de către băncile centrale (în acelaşi timp se manifestă temerile legate de o încetinire accentuată a creşterii economice în cadrul pieţelor emergente) şi preţuri ridicate ale materiilor prime, se arata in Raportul lunar al analistilor de la Raiffeisen Capital Management.

Acest fenomen este pentru pieţele emergente o lamă cu două tăișuri: în timp ce exportatorii de materii prime se bucură de o cerere în creștere și o apreciere a preţurilor, aceasta evoluţie a influentat vizibil marjele de profit, conducand la scaderea lor pentru mai multe companii din pieţele emergente.
  • Pe termen mediu şi lung problema cea mai mare o reprezintǎ datoria enormǎ a guvernului japonez
Datorita ritmului rapid actual, accidentul reactoarelor nucleare japoneze a intrat oarecum intr-un con de umbra in ceea ce priveste atenția investitorilor; a devenit evident cǎ o deteriorare și mai accentuatǎ a situației nu mai este iminenta. După o serie de informații alarmiste date publicitǎții de cǎtre operatorul energetic TEPCO, guvernul japonez recomandă o doză serioasǎ de precauţie. Din perspectiva piețelor financiare acesta este riscul cel mai mare – este ȋnsǎ unul greu previzibil. Pe termen mediu şi lung problema cea mai mare o reprezintǎ datoria enormǎ a guvernului japonez. Probabil insǎ pe termen scurt nu existǎ potențial de risc; acesta ar trebui sǎ se ȋntrevadǎ ȋn urmǎtorii ani. Astfel, pentru majoritatea ȋn creștere a investitorilor orientați pe termen scurt, ȋn prezent riscul nu este luat ȋn seamǎ.

Acelaşi lucru este valabil - într-o măsură oarecum mai limitatǎ – pentru evaluarea creditǎrii din Statele Unite. Agenţia de rating S & P a evaluat ameninţarea de pierdere cu cel mai mare rating, “AAA", pentru Statele Unite pentru perioada urmǎtorilor ani. Reacţia pieţelor a fost egalǎ cu zero.
  • Cât de mult mai poate dolarul rămâne moneda de rezervă ȋn lume, când calitatea creditelor este din ce în ce mai discutabilǎ
De obicei acest lucru reprezintǎ o mare problemă: În cazul în care SUA pierde statutul de superputere mondială şi emitent al monedei de rezervǎ valutarǎ, cea mai utilizatǎ ȋn creditare – de ce ar mai avea nevoie de cel mai mare rating? Şi cât de mult mai poate dolarul rămâne moneda de rezervă ȋn lume, atunci când calitatea creditelor care stǎ la baza acestui lucru este din ce în ce mai discutabilǎ? Acest fapt pare în mod clar a sta la baza creșterii prețului aurului și argintului. Metalele preţioase sunt considerate din nou din ce ȋn ce mai mult drept o monedă globală - în special în pieţele emergente precum China şi India.

Pentru banca centrală a SUA pare din ce în ce mai evident cǎ slǎbirea dolarului este o problemă, şi, cu siguranţă, nu este un rezultat al politicii sale monetare extrem de relaxate. Într-o conferinţă de presă foarte așteptatǎ, Președintele Rezervei Federale, Ben S. Bernanke a anunțat incheierea la mijlocul anului a programului actual de achiziţionare a titlurilor de stat ("QE 2"). Ȋn viitorul apropiat este puțin probabilǎ o majorare a dobȃnzii de referințǎ.

Economiile pieţelor emergente din Asia şi America Latină pe ansamblu își continuă aprecierea. PIB-ul şi producţia industrială au depășit în multe cazuri nivelul înregistrat înaintea izbucnirii crizei economice și financiare mondiale. Economiile din Europa Centralǎ și de Est sunt încă în proces de recuperare. Creşterea producţiei industriale ca urmare a cererii externe ridicate conduce la crearea de noi locuri de muncă. În general, ultimele scăderi de curs de la începutul anului se asociază creşterii preţurilor la alimente și presiuni lor inflaţioniste. Perspectivele generale pentru monedele Europei Centrale  de Est  continuă să fie pozitive - comerţul extern și perspectiva majorării dobânzilor de referinţă  ar trebui să ofere în continuare sprijin.
  • China- previziunile oficiale de creştere au fost revizuite de la începutul anului în sens negativ
După ce cu câteva luni în urmă existau temeri legate de o supraîncălzire a economiei chineze, acum acestea se resimt prin efectul de frânare la nivelul politicii băncii centrale. Ultimele date privind indicatorul Purchasing Managers Index au arătat cel mai slab nivel din ultimii șase ani, iar previziunile oficiale de creştere au fost revizuite de la începutul anului în sens negativ  cu un punct procentual, de la aproape 10% la 8,8%. Desigur, și în acest caz, vorbim de o rată de creștere economică foarte mare.  Rămâne de văzut dacă inflaţia este preconizată să stagneze sau există speranţa unei relaxări de la mijlocul anului. Dacă nu, se poate vorbi în continuare de ameninţarea unor majorări ale dobânzii de referinţă care ar putea atenua și mai mult creșterea economică.

Piaţa de acţiuni chineză nu a putut urma dezvoltările pozitive din Statele Unite şi a înregistrat în aprilie, în ceea ce privește moneda locală, o uşoară scădere. Investitorii rămân în mod evident sceptici cu privire la dezvoltarea randamentelor corporatiste şi a marjelor de profit. Cel mai bine s-ar putea însă menţine sectorul IT.
  • India- Banca Centrala a admis ca a subestimat inflatia
În India, banca centrală a majorat dobânda de referinţă cu o altă valoare suprinzătoare 0,5%, admiţând totodată că a subestimat dinamica inflaţiei. Titlurile bancare și de asemenea valorile industriei constructoare de mașini rămân sub presiune. Perioada de raportare a rezultatelor anuale, a adus pentru companiile indiene rezultate diverse. Un număr de companii nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor; cursul acţiunilor a scăzut după ce fusese ridicat. În mod deosebit, marjele de profit i-au dezamăgit pe mulţi, reflectând creşterea globală semnificativă a presiunii asupra costurilor, în special pentru bunurile de consum.
  • Brazilia- accentuare semnificativă a declinului economic
În Brazilia, datele economice arată o accentuare semnificativă a declinului economic. Pentru 2011 se preconizează o creștere economică de numai 4%, iar cea mai recentă valoare a Purchasing Managers Index a fost cu puţin peste 50%. În acelaşi timp, inflaţia rămâne la cote ridicate, forţând banca centrală să majoreze dobânda de referinţă cu inca 0,25%, în prezent aceasta situându-se la 12%. Consensul în cadrul pieţei este că până la sfârşitul anului rata dobânzii de referinţă va ajunge de 12,5%.

Temându-se de o și mai pronunţată apreciere a realului, banca centrală a majorat rata dobânzii de referinţă ca o „măsură alternativă” de reducere a creșterii creditătii. În plus, continuarea intrǎrilor de capital ar putea fi redusǎ în contextul noilor taxe recent adoptate. Cu scopul de a stopa creşterea creditelor, rezerva minimǎ obligatorie pentru bǎnci a fost majoratǎ, în special vizându-se creditele auto pe termen scurt şi cele de nevoi personale. Efectul acestei masuri se lasa inca asteptat.

Piaţa de acțiuni este împărţitǎ între perspectivele sumbre de creștere, temerile legate de inflație și perspectivele legate de dobȃnda de referințǎ, care ȋn aprilie, s-a aflat din nou sub presiune. Ca și ȋn lunile anterioare s-au menținut bine actiunile companiilor din Telecomunicatii. Acest fapt se datoreazǎ ratingurilor favorabile şi inflaţiei existente care au determinat atragerea atenției investitorilor. Potențialul de crestere al pietei de capital - măsurat de indicele Bovespa - pare mai degrabă limitat, până la publicarea unor informatii noi.
  • Rusia- zvonuri legate de noi taxe percepute pentru sectorul petrolier au afectat negativ situaţia
În Rusia, presiunile inflaţioniste s-au diminuat recent putin. În mod suprinzător pentru mulţi participanţi la piaţă, la sfârșitul lunii aprilie, banca centrală a majorat din nou dobânda de referinţă, ajungand la 8,25%.  Aprecierea semnificativă a rublei (faţă de dolarul american) a avut o influenţă moderată asupra inflaţiei. Aprecierea din ultimele luni s-a datorat îndeosebi creșterii preţului petrolului. Randamentele obligaţiunilor rusești s-au modificat puţin faţă de luna precedentă.

În aprilie, piața de acțiuni din Rusia a fost mai slabă decât majoritatea piețelor din regiune.  Au înregistrat aprecieri o serie de emisiuni noi; investitorii sunt prudenţi faţă de randamentele din ultimele luni. Mulţi sunt sceptici că aprecierea preţului petrolului va continua, și în consecinţă sunt precauţi în ceea ce privește valorile petroliere. În plus, zvonuri legate de noi taxe percepute pentru sectorul petrolier au afectat negativ situaţia. În aprilie, companiile de gaz au avut cea mai bună performanţă în timp ce evolutia valorii actiunilor producătorilor de oţel și a institutiilor bancare a fost slaba.
  • Turcia- perspectivele privind evolutia inflaţiei s-ar putea deteriora rapid
În 2010 creşterea economică înregistratǎ de Turcia a fost cu 9,2% mai mare fațǎ de anul precedent, depǎșind toate așteptǎrile. Rata inflaței anuală aratǎ o tendințǎ descendenta și se manifestă o tendinţă deflaţionistă. Turcia este insa puternic dependenta de importul de materii prime, iar cererea internă foarte dinamică rămâne un factor de risc pentru stabilitatea preţurilor pe termen lung. Ultimele previziuni inflaţioniste ale băncii centrale pentru al doilea trimestru din 2011 au fost date publicităţii la sfârșitul lunii aprilie, preconizându-se o crestere a inflatiei, îndeosebi din cauza preţului în creștere al petrolului. În aprilie, banca centrală, cum era de așteptat, a menţinut dobânda de referinţă neschimbată, după ce a redus-o în lunile anterioare Pentru a limita dezechilibrul comercial, rezerva monetară obligatorie pentru bănci a fost mărită. Lira turceacă a rămas cea mai slabă monedă din regiune.

După ce în primele două luni ale anului s-au atins randamente în creștere la obligaţiunile turcești denominate în monedă locală, în aprilie, randamentele au prezentat o tendinţă generală de depreciere. În cazul în care tendinţele actuale ale preţurilor petrolului şi alimentelor vor continua pe pieţele mondiale, se estimează că perspectivele privind evolutia inflaţiei din Turcia se vor deteriora rapid din nou. Acest lucru ar putea determina banca centrală să aplice planul de întărire a monedei locale.

Cursul acţiunilor la bursa din Istanbul a manifestat în aprilie o tendințǎ ascendentǎ. Investitorii interni se pare că au fost cei mai activi. Aprecierile de curs sunt văzute, în primul rând, ca răspuns la performanţele anterioare sub medie ale acţiunilor turcești.  În prezent, pe termen scurt şi mediu, nu se întrevăd semne pentru o apreciere a cursului, astfel încât nu preconizăm majorări semnificative de curs în Turcia.
  • Polonia- cresteri pe toata linia
Economia poloneză continuǎ sǎ se prezinte solid. Aceasta a crescut în 2010 cu 4,4% în termeni reali. Motorul principal al creșterii l-a reprezentat cererea internă. Ultima raportatare în ceea ce privește vânzările de retail, dar și producția industriala arată o creștere solidă faţă de anul precedent. Inflaţia a crescut la 4,3% (valoare anuală), depăşind ţinta fixată de banca centrală şi, de asemenea, aşteptările din piaţă. Aceasta evoluție face ca majorarea dobânzii de referințǎ de cǎtre banca centralǎ sǎ fie tot mai probabila în acest an.

Cursul obligaţiunilor guvernamentale poloneze s-a apreciat; în aprilie, zlotul polonez a fost cea mai puternică monedă din regiune. Indicele bursier polonez s-a bazat pe dezvoltarea pozitivă din martie, marcată de nivelul monedei locale de o apreciere de 3,4% - pentru investitorii în euro aprecierea a fost de aproape 6%. Astfel, în aprilie, Polonia a fost cea mai puternică piaţă de acţiuni din regiune. Spre deosebire de martie, actiunile bancilor poloneze s-au apreciat, în timp ce actiunile companiilor petroliere și de gaz s-au prezentat și ele solid.
  • Cehia- discrepanța dintre creșterea economicǎ puternică si consumul privat scǎzut
Pentru Cehia se remarcǎ în special pe de-o parte discrepanța dintre creșterea economicǎ puternică de anul trecut și pe de alta parte, consumul privat în continuare scǎzut. Economia cehă continuă să se recupereze puternic susţinută de cererea externă robustă, în special din Germania. Exporturile şi importurile continuă să indice rate mari de creştere faţă de anul precedent, iar producția industrialǎ este la un nivel mult mai ridicat. Pe plan intern insa redresarea economică nu pare sǎ se manifeste pe scarǎ largǎ. Vânzările cu amănuntul arată o recuperare ușoară faţă de nivelul din timpul crizei – nivelul acestora este, fără îndoială, determinat de menținerea unui nivel ridicat al șomajului. Acesta nu a suferit modificari pozitive fata de nivelul record din timpul crizei economice şi financiare globale.

Pe de altă parte, inflaţia a surprins din nou pozitiv, printr-o creştere de doar 1,7% (rata anuală), care a fost din nou în banda de toleranţă a bǎncii centrale. Din punctul de vedere al stabilităţii preţurilor, acest lucru este, fără îndoială pozitiv, dar, în acelaşi timp, se consolidează imaginea unei economii interne slabe. În aprilie, performanţa randamentelor obligaţiunilor de stat cehe, dar și a coroanei au fost, pentru investitorii în euro, deosebit de pozitivă.

Piaţa de acțiuni cehă a manifestat în aprilie o uşoară apreciere, de aproximativ 1,5%, dar a rămas în urma majorităţii piețelor din regiune. Furnizorul de utilitǎți CEZ și companiile petroliere Unipetrol s-au remarcat prin evolutii pozitive.
  • Ungaria- patru dintre cei şapte membri ai Consiliului de Politicǎ Monetară  au fost schimbati
Economia Ungariei s-a apreciat cu 1,9% în 2010, în principal datorită exporturilor mai ridicate, în timp ce cererea internă a rămas slabă. Ungaria beneficiazǎ în primul rând de cererea din străinătate, care arată, printre altele, un echilibru solid al balanței comerciale. În aprilie, forintul s-a apreciat ușor faţă de euro. Cursul obligaţiunile maghiare a cunoscut o tendințǎ depreciativǎ, randamentele scǎzând în comparație lunarǎ. Pe termen lung însǎ, nivelul de randament pare atractiv ca și înainte.

Cursurile rǎmân volatile, în special având în vedere incertitudinile încă existente legate de reformele viitoare. Amendamentele aduse constituţiei au fost votate în Parlament, pe viitor prevăzându-se un plafon al datoriei naţionale de 50% din PIB (nivelul actual este de peste 80%) și, de asemenea, a fost schimbată procedura de nominalizare a membrilor Consiliului pentru Buget. În aprilie, banca centrală a menținut neschimbatǎ dobânda de referințǎ la valoarea de 6%. Începând cu luna martie Consiliul de Politicǎ Monetară are o noua componenta, după ce patru dintre cei şapte membri au fost înlocuiți.

Mulţi analisti din piaţă se aşteaptă la o presiune mai scǎzutǎ în ceea ce privește majorarea dobânzii de referintǎ și chiar la o scǎdere a acesteia, dacǎ inflația se reduce în a doua jumătate a anului. În aprilie rata anuală a inflaţiei a surprins din nou negativ, făcând probabilă o relaxare a politicii monetare.
Piața de acțiuni maghiarǎ a continuat tendinţa pozitivă de la începutul anului înregistrând, calculat în monedă locală, o apreciere de 5%. Cele mai active titluri au fost OTP și MOL, în timp ce companiile farmaceutice au înregistrat deprecieri ale actiunilor.


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de Superbrands

AmCham  - 25 de ani de impact in Romania, prin sustinerea consultarii intre mediul public si privat, pentru dezvoltarea Romaniei

Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) este de 25 de ani intre cele mai reprezentative asociatii ale comunitatii de afaceri din Romania, fiind recunoscuta drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea Romaniei sau dinamica relatiilor comerciale intre SUA si Romania.

923 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    Tema reala (Vineri, 13 mai 2011, 11:59)

    Vlad [anonim]

    Tema reala in aceasta problema este comportamentul speculatorilor de moneda.In goana dupa profituri dezechilibreaza evolutia naturala a monedelor .
    Daca toata planeta ar avea aceiasi moneda nu ar mai fi probleme .Deci problemele nu sunt de la moneda ci de la cum monedele interactioneaza intre ele .Natural sau artificial sau chiar influientzate politic. De aia ia izgonit Jesus din templu pe zarafi ,cei care schimbau bani,pentru ca intuit natura falsa a negotului lor.Daca vinzi produse pe bani este natural si ai termene reale de valoare.Cand vinzi bani pe bani totul devine subiectiv si speculativ.Se pierde sensul schimbului si ramane doar o pacaleala.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version