Cum abuzeaza Guvernul de Fondul de rezerva bugetara

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Joi, 23 iunie 2011, 14:21 Economie | Finanţe & Bănci

 documente
(23 Iun 2011) PDF, 1MB
Guvernul a anuntat ca tocmai a aprobat alocarea a 124,2 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru plata unor arierate acumulate de către autorităţile locale, pentru cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru finanţarea investiţiilor locale aflate în derulare. Nu sunt primele alocari din  acest an din fondul de rezerva. Au mai fost vreo 30 de la inceputul anului pana acum. Nu ar fi nimic in neregula daca legea nu ar prevedea ca acest fond  poate fi folosit doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute. De altfel, un raport al Curtii de  Conturi demonstreaza ca pentru Guvern (nu doar pentru cel actual) este o practica obisnuita sa apeleze la aceste fonduri in mod nejustificat, in foarte multe  cazuri. Vezi in text cateva exemple de situatii bizare.

Fara a ne pronunta asupra utilitatii sau inutilitatii alocarii unor sume, va prezentam cateva exemple de obiective pentru care au fost dati bani din Fondul  de Rezerva de la inceputul anului pana in prezent:

  • 10.000 mii lei pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului.
  • 1.700 mii lei pentru promovarea si sprijinirea unor actiuni culturale cu impact deosebit la nivel national si international, precum festivale de filme.
  • 25.000 mii lei - sprijin pentru unităţile de cult şi continuarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii ale lăcaşelor de cult.
  • 1.000 mii lei - sprijin pentru finalizarea construcţiei centrului spiritual, cultural şi turistic românesc de la Ierihon, Israel.

Au mai fost alocati bani si pentru unele actiuni evident urgente, exemple fiind cele 2,8 milioane de lei acordate pentru finanţarea unor proiecte de refacere  a unor obiective locale din patru localităţi din judeţele Vâlcea şi Gorj, afectate de alunecări de teren, sau 2.000 mii lei care au ajuns la Ministerul  Sănătăţii pentru medicamente si dispozitive medicale. Pentru mai multe detalii, accesati site-ul Guvernului.

Cand ar trebui apelat la fondul de rezerva

Un raport al Curtii de Conturi (vezi documentul atasat) arata ca Fondul de rezerva si fondul de interventie au ca rol acoperirea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute ale unor  ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale. In mod normal, trebuie să se apeleze la ele doar în ultimă instanţă şi numai în  condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui obiectiv/acţiune. Acestea sunt prevederi din Legea finanţelor publice 500/2002.

In realitate, de-a lungul anilor, Guvernul a apelat la Fondul de Rezerva pentru situatii deloc urgente. Cel putin asa reiese din raportul Curtii de Conturi  care cuprinde date din 1999 pana in 2009, axandu-se in principal pe anii 2007-2008. Raportul constata ca aproape toţi ordonatorii principali de credite, atât cei ai administraţiei publice centrale, cât şi cei ai administraţiei publice locale au primit finanţare din aceste surse. Curtea de Conturi sustine ca se poate afirma că cererile de sume din Fondurile de rezervă bugetară/intervenţie au devenit un obicei care poate conduce la ideea unei finanţări paralele a economiei, nu doar prin Legea bugetului de stat. In acest fel, a fost ignorată prevederea existentă în Legea finanţelor nr. 500/2002 care spune că aceste Fonduri sunt create pentru acoperirea unor nevoi urgente sau neprevăzute.

În majoritatea actelor normative emise pentru alocarea acestor fonduri nu este stipulată o destinaţie precisă, specifică, ci este folosită sintagma  „cheltuieli curente şi de capital”, ceea ce conduce la depersonalizarea fondurilor, la imperfecţiuni, interpretări şi subiectivism în ceea ce priveşte  alocarea şi derularea acestor fonduri.

În ceea ce priveşte monitorizarea şi controlul acestor Fonduri, s-a constatat că acestea practic nu există, în aceste condiţii neputând să fie evaluată  eficacitatea folosirii lor.

Cum se dau bani pentru lacasuri de cult

Se pune sub semnul întrebării şi caracterul urgent sau neprevăzut al obiectivului respectiv şi în consecinţă legalitatea finanţării din fondurile de rezervă  bugetară, se arata in raport. Un exemplu concret îl reprezintă finanţarea unor obiective de investiţii ale unor lăcaşuri de cult din România. Lăcaşurile de cult din România au  primit fonduri pentru aceeaşi destinaţie – lucrări de refacere, consolidare, alte reparaţii curente.

Practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului sub forma sumelor defalcate din TVA către bugetele locale, pentru finanţarea unor  „cheltuieli curente şi de capital” a continuat şi în anul 2009, chiar în condiţiile adâncirii crizei economico-financiare. În mod normal, acest Fond ar fi  trebuit să fie drămuit cu mult mai multă grijă şi responsabilitate, pentru a putea constitui o „rezervă” reală, sustine raportul. Spre exemplu, la data de 13 mai 2009 a fost  adoptată Hotărârea Guvernului nr. 605 prin care s-au alocat 110.000 mii  lei pentru finanţarea unor cheltuieli curente ale unităţilor administrativ teritoriale, 24.723 mii lei pentru finanţarea unor  cheltuieli de capital aferente unor unităţi dministrativ teritoriale si 7.300  mii lei pentru finanţarea unor obiective de investiţii la unele unităţi de cult, toate sumele fiind din Fondul de rezervă bugetară.

  • In ultimii 10 ani s-a observat că un număr foarte mare de unităţi de cult au fost sprijinite din acest Fond pentru diferite nevoi care nu au fost chiar atât  de urgente încât să necesite utilizarea acestui Fond pentru aceste scopuri.

Toţi ordonatorii care au primit sume alocate din Fondul de rezervă bugetară, au renunţat la credite bugetare în aceeaşi perioadă în care au şi primit sume  din Fonduri.

Cum s-au dat bani unor unitati care nu aveau nevoie de ei

Fără o fundamentare din partea beneficiarilor, aceştia au fost puşi în situaţia de a primi sume pe care nu le-au solicitat.

Au fost întâlnite şi cazuri în care au fost întocmite cereri pentru solicitări de sume, ca de exemplu în judeţele Bacău,Caraş-Severin, Tulcea, Vrancea etc.

Mai mult de atât, au fost constatate cazuri în care unele entităţi auditate au primit sume mai mari decât cele solicitate, cum este cazul primăriei Mahmudia,  judeţul Tulcea, care în anul 2007 a solicitat suma de 360 mii lei şi a primit suma de 720 mii lei din Fondul de rezervă bugetară, iar în anul 2008, deşi nu a efectuat nici o solicitare, i-a fost alocată suma de 1.000 mii lei.

În aceeaşi situaţie se mai află încă 6 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Tulcea, cărora le-a fost alocată suma totală de 3.370 mii lei, fără a fi  solicitată.

Totodată s-a constatat că, de cele mai multe ori sumele din Fondul de rezervă bugetară au fost alocate chiar şi în cazul în care entităţile respective  dispuneau de venituri proprii suficiente pentru a-şi acoperi cheltuielile sau chiar înregistrau excedent la data primirii sumelor.

În majoritatea cazurilor sumele alocate din Fondul de rezervă bugetară prin hotărâri ale Guvernului nu au o destinaţie precisă a cheltuielilor pe categorii,  destinaţia precizată în multe din hotărârile de Guvern aceea de „cheltuieli curente şi de capital” lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite  repartizarea acestora, care de cele mai multe ori nu a fost pentru „cheltuieli urgente sau neprevăzute”. Aceasta pune sub semnul întrebării  constituţionalitatea hotărârilor de Guvern aprobate, prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă.

  • Un exemplu elocvent în acest sens, îl constituie utilizarea de către Consiliului Municipal Marghita a sumei de 250 mii lei în scopul de reabilitare, dotare,  reamenajare parcuri, sumă alocată prin H.G. nr. 364/2008, care a fost aprobată pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital ale unor unităţi  administrativ teritoriale. Auditul a constatat că nu a existat nici o solicitare de finanţare pentru acest obiectiv. Referitor la finanţarea acestui  obiectiv, caracterul urgent, respectiv neprevăzut al cheltuielilor nu este justificat.
  • O situaţie similară a fost constatată şi la Consiliul Judeţean Bihor, căruia i-a fost alocată suma 200 mii lei, tot prin H.G. nr. 364/2008, pentru  „reabilitarea punctului salvamont Vadu Crişului, unde s-a constatat că suma alocată nu a fost utilizată, practic nejustificându-se caracterul urgent şi  neprevăzut al cheltuieli, suma fiind restituită bugetului de stat.

Hangar cu repetitie

  • Sumele alocate din Fondul de rezervă bugetară, uneori au fost imobilizate la dispoziţia ordonatorului principal de credite fără a fi folosite.

Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă, cazul întâlnit la Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Prin Hotărârea Guvernului nr. 767/17.07.2007 privind  alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru  echilibrarea bugetelor locale pe anul 2007 cu suma de 13.037 mii lei şi alocarea acesteia bugetului propriu al judeţului Dâmboviţa, în vederea realizării  investiţiei "Hangar aeronavă C-130 Hercules". Suma de 13.037 mii lei nu s-a virat distinct în contul ,,Disponibil al bugetului local sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului”, contul de disponibil fiind alimentat la solicitarea Consiliului Judeţean pe data de  21.12.2007.

În anul 2007 nu s-a efectuat nicio plată pentru obiectivul de investiţii ,,Hangar aeronavă C-130 Hercules”. Consiliul Judeţean a solicitat în mod repetat la Ministerul Apărării studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic (obligaţia întocmirii revenind ministerului) în vederea derulării investiţiei  aprobate. La finele anului 2007 suma neutilizată, alocată din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului, se regăseşte în excedentul bugetar  înregistrat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, excedent repartizat la fondul de rulment.

În anul 2008, în lista de investiţii cu finanţare din fondul de rulment se regăseşte obiectivul de investiţii ,,Hangar aeronavă C-130 Hercules” cu suma de  13.037 mii lei. Conform contului de execuţie întocmit la data de 31.12.2008, din fondul de rulment nu s-a utilizat nicio sumă în anul 2008 pentru realizarea  obiectivului de investiţii ,,Hangar aeronavă C-130 Hercules. În anul 2009, în lista de investiţii cu finanţare din fondul de rulment se regăseşte din nou  obiectivul de investiţii ,,Hangar aeronavă C-130 Hercules” cu suma de 13.037 mii lei.

Sume din ce in ce mai mari

  • În anul 2007, Fondul de rezervă bugetară a fost aprobat iniţial cu suma de 128,7 milioane lei. Pe parcursul anului, s-a tot majorat pana a ajuns sa fie de  22,25 ori mai mare decât prevederile iniţiale.
  • În mod similar în anul 2008, Fondul de rezervă bugetară a fost aprobat cu sumă de 6,2 milioane lei, ajungand sa fie majorat de 593,22 ori pana la sfarsitul  anului.

De asemenea, auditul a constatat existenţa unui număr în creştere al hotărârilor de Guvern pentru alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară. În anul  1990 au fost aprobate doar două hotărâri ale Guvernului, ajungand pana la un maxim de 386 in 2006. Apoi au scazut. Teoretic. In practica, s-au comasat mai multi beneficiari într-o singură hotărâre a Guvernului.

Cum analizeaza SGG si Ministerul Finantelor urgenta alocarii banilor

Secretariatul General al Guvernului (SGG) are rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice ale activităţilor Guvernului şi prim-ministrului.

Nu s-a putut determina modul în care a putut fi analizat in aceeasi zi un proiect depus chiar în ziua şedinţei de Guvern la Direcţia de Pregătire a  Şedinţelor de Guvern (DPSG), (fără a fi depus la Registratura Generală a S.G.G.), analizat de către Direcţia  Juridică, înscris pe Agenda de lucru sau pe  Lista suplimentară a şedinţei Guvernului şi aprobat în cadrul şedinţei de Guvern (tot în aceeaşi zi).

La documentaţia arhivată nu există adrese de înaintare ale acestor proiecte de hotărâri de guvern şi nici numere de înregistrare de la Registratura Generală  a S.G.G., singurele numere fiind date la înregistrarea la D.P.S.G. şi la Direcţia Juridică de cele mai multe ori chiar în ziua şedinţei în care aceste  hotărâri de Guvern au fost aprobate. Ca urmare se ridică întrebarea „când au avut cei cu responsabilităţi în domeniu timpul necesar studierii acestor  proiecte de acte normative?”, precizeaza raportul.

În marea majoritate a cazurilor, la documentaţia arhivată nu există avizul Consiliului Legislativ, cu toate că în Notele de fundamentare emise de către  iniţiatorii proiectelor de hotărâri de Guvern este menţionată necesitatea obţinerii acestuia.

  • Concluzia generală este că la nivelul S.G.G. nu se realizează nici o analiză cu privire la necesitatea şi oportunitatea alocării sumelor din Fondurile la  dispoziţia Guvernului, cu toate că aceste Fonduri sunt repartizate prin voinţa Guvernului şi ar trebui ca la nivelul său să existe situaţia la zi a  Fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumele repartizate, cât şi în ceea ce priveşte beneficiarii acestora.

La nivelul ministerului Finantelor nu au existat criterii clare şi formalizate de clasificare a cheltuielilor ce urmează a fi finanţate din Fondul de rezervă  , ceea ce conduce la repartizarea şi utilizarea în mod arbitrar a acestor fonduri, lăsând în seama iniţiatorilor de proiecte de hotărâri ale Guvernului  încadrarea cheltuielilor ce urmează a fi finanţate.

În cadrul ministerului nu există o structură administrativă unică, distinctă care să se ocupe cu gestionarea, monitorizarea şi derularea Fondurilor la  dispoziţia Guvernului.

De asemenea, echipa de audit a observat că la sediul ministerului nu se găsesc toate Notele de Fundamentare aferente proiectelor de hotărâri ale Guvernului aprobate, şi că uneori acestea le sunt transmise după ce au avut loc şedinţele de Guvern, iar alteori niciodată.

Astfel s-a ajuns la concluzia ca ministerul nu a efectuat nici o analiză a necesităţii şi oportunităţii alocărilor din Fondurile la dispoziţia Guvernului, implicarea ministerului în realizarea procesului legislativ limitându-se doar la furnizarea de date privind disponibilul acestor fonduri la un moment dat.


Citeste mai multe despre   












Jurnal din Israel

FOTOGALERIE Israel pe repede inainte: kit de informatii pentru o calatorie reusita

De la nord la sud, Israelul are putin peste 400 de kilometri, iar de la est la vest, putin peste 100. E printre putinele tari ale lumii in care, in aceeasi zi, poti face si baie in mare si ski la munte. E taramul miracolelor si al sperantelor, tara sfanta a pelerinilor, teritoriu complet liber si dezinhibat pentru hedonistii de pretutindeni. Ca vrei sa te regasesti spiritual sau ca vrei sa gasesti energia unor petreceri fantastice, mergi in Israel. O sa capeti ce cauti si, uneori, chiar mai mult decat atat.

7165 vizualizari

  • -2 (2 voturi)    
    pentru ca (Joi, 23 iunie 2011, 14:29)

    ionut [anonim]

    PSD a gaurit tot... si astia treb sa acopere toate gaurile facute de PSD>.. ce nu e clar? cand nu mai au bani, apeleaza la populatie.. dar asta tot sa acopere gaurile imense facute de PSD>..
  • 0 (0 voturi)    
    Unde este urgenta? (Joi, 23 iunie 2011, 15:39)

    x [anonim]

    Unde este urgenta sau neprevazutul acestor "nevoi"?
    Poate-poate, cu exceptia celui de la Ierihon.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică