Topul masurilor de consolidare fiscala in Europa. Ce au tintit reformele Guvernelor?

de Dan Popa     HotNews.ro
Sâmbătă, 25 iunie 2011, 8:33 Economie | Finanţe & Bănci

Cand treaba mergea, niciun Guvern nu s-a aratat interesat de reglementari mai eficiente in domeniile in care lucrurile puteau scapa de sub control. Lupta cu evaziunea era un fel de joc de Darts. Cand criza a venit, autoritatile publice au realizat ca stateau pe butoaie cu pulbere si au inceput sa caute rapid cai de salvare.  Fiecare a indreptat tulumbele catre zonele cele mai vulnerabile: protectia sociala, investitii, cercetare samd. Cele mai destepte si-au recladit intreaga arhitectura, scrie Dan Popa pe blogul lui

Unii au reformat modul de cheltuire a banilor de la buget in vreme ce altii s-au uitat cum sa isi creasca veniturile. Deciziile legate de chibzuirea  cheltuielilor sunt cu atat mai importante cu cate in general acestea au tendinta de crestere. In medie, in 1961 

focus programe consolidare
Foto: Hotnews

guvernele cheltuiau cam 30% din PIB. Acum procentul e la 45%.

Drept e ca eficacitatea acestor masuri a depins insa si de un alt indicator. Gradul de incredere al populatiei in intentiile guvernelor. In Europa, cel mai ridicat nivel al increderii in capacitatea de reformare il are Luxemburgul. Guvernantii de acolo cand zic ca fac una, apoi o si fac. La polul opus e Estonia, Ungaria si Japonia.

Ca sa eviti derapajele mari, trebuie sa cheltui. Partea proasta e ca veniturile ti se imputineaza si nu mai e de unde scoate banul. Cand economiile duduiau, deficitele structurale  erau date uitarii. Dintr-o data, ele au devienit Mastera cea cruda si rea.  În medie, deficitul bugetar  în statele  OECD a fost de 5,6% în 2010 faţă de 1,3% în 2007. Datoria publica era in 2010 in medie (tot in zona OECD) de 74,2% din PIB, fata de 55,6% în 2007 .


 Pentru unele ţări, un nivel ridicat de datorii au dus la probleme de solvabilitate fiscala, manifestata prin creşteri mari ale ratei dobânzii la obligaţiunile suverane şi la declasificari ale agentiilor de rating. Normal, rate ale dobânzii mai mari pun presiune pe cresterea economica si cresc gradul de  vulnerabilitate al finanţelor publice.

datoria publica
Foto: Hotnews

Contrar a ceea ce unii credeau, adancimea consolidarii fiscale nu depinde de marimea  sau de dimensiunea Guvernului, mai arata studiul OECD. De exemplu, Belgia (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 54,2% din PIB în 2009) şi Noua Zeelandă (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 41,9% din PIB în 2008) au demonstrat nevoi similare de consolidare fiscala.

De asemenea,  cercetările empirice sugerează că reducerile de cheltuieli, inclusiv reducerile in salariile aparatului guvernamental si in zona transferurilor sociale sunt mult mai eficiente decât tentativele de crestere a veniturilor. De aceea in cazul celor mai multe state, consolidarea a fost insotita de taieri si nu de reformare a veniturilor.

Nu am dat datele pe Romania ca sa nu sara ori cei pro ori cei anti-Guvern.

cheltuieli si venituri
Foto: Hotnews

Sursa datelor este studiul OECD Government at a Glance 2011, pe care nu il pot atasa ca e pe bani, dar din care am spicuit cat sa va fac curiosi.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa



Citeste mai multe despre   












​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

1370 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Statul social trebuie sa dispara. (Sâmbătă, 25 iunie 2011, 17:34)

    mircea [anonim]

    Din pacate,Europa,doarme inca.Nu a gasit si nici nu a incercat solutii alternative de trecere de la statul social la statul pragmatic prin transferarea tuturor sarcinilor sociale catre comunitatile locale si intarirea rolului statului in chestiuni de aparare,ordine publica,legislatie si respectarea ei.Cu alte cuvinte sa te intinzi cat te tine plapuma,sa ne constientizam ca sa nu mai votam primari de a moaca care promit marea cu sarea si cand ajung in functie nu-i duce capul decat sa milogeasca de la guvern niste fonduri,iar cand comunitatea locala este nemultumita sa dea vina pe guvern pentru incapacitatea lor de a dezvolta localitatea si a asigura un trai linistit locuitorilor.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version