Sa revenim catre zilele noastre. Sunt doua lucruri care merita amintite. Primul e de natura economica, iar al doilea tine de stiinta
cartii, la propriu.
Hoffman sustine urmatoarele: de pe la 1600, apar diferentele majore in cheltuielile cu chiria. Preturile alimentelor cresc si ele, astfel incat cei mai loviti sunt evident cei cu venituri joase. Chiriile cresc cel mai puternic in Franţa şi Anglia si Olanda, pentru curiosi. Jamie Reis extinde definiţia nivelului de trai dincolo de consumul de bunuri şi servicii pentru a include alfabetizarea. O idee foarte utila pe care nu am cum sa nu o salut. Abilitatea de a citi şi de a scrie a crescut puternic în Europa, mai ales dupa descoperirea lui Gutenberg.
In alte zone, taranii au preferat sa se arate sceptici sau ne-interesati de noile cuceriri ale stiintei (ca se numesc tipar sau e-books, nu are foarte mare importanta). In altele, dimpotriva. Gutenberg a facut prima diferenta intre cei care urmau sa fie bogati si cei care urmau sa ramana saraci.
Avem apoi politicile statale. Experienta istorica ne arata ca cei care s-au dovedit conservatori, au avut doar de pierdut. Frica pazeste pepenii, dar daca singura ta preocupare sunt respectivii pepeni, ramai simplu agricultor. Cu o discrepanta ridicata intre Vest si Est din punct de vedere al structurii serviciilor financiare, cu un diferential de productivitate la fel de mare si cu diferente culturale (de abordare a stresului financiar de pilda) consistente, crizele deveneau de ne-evitat. Conflictul mineri-intelectuali e doar o reflexie a ceea ce se intampla pe plan pan-national.
- Cu ce ne confruntam acum?
In urma cu circa 3 saptamani sau o luna le-am vorbit studentilor economisti de la Universitatea din Oradea. Ideea pe care mi-am construit scurtul discurs a fost aceea a necesitatii de a inova. Asta nu inteleg guvernantii nostri: ca esti cu atat mai bine pozitionat, cu cat ai un nivel al cercetarii si inovarii mai consistent. Dar nu despre Romania este acum vorba in mod necesar.
La fel ca si atunci, ne confruntam si acum cu o discrepanta ridicata intre Vest si Est din punct de vedere al structurii serviciilor financiare, cu un diferential de productivitate
la fel de mare si cu diferente culturale (de abordare a stresului financiar de pilda) consistente.
Cat despre solutiile propuse, ma fac sa rad. Soros vine cu ideea impozitarii bogatilor. Asta o faceau si regii Frantei sau ai Marii Britanii. Pana si domnitorii romani procedau prin copiere, la fel. De cateva zeci de ani (ca sa nu zic sute) stiinta economica se rezuma la a da explicatii post-factum. Nu avem din pacate oameni care sa inainteze in acest domeniu, iar acest lucru se va vedea in mecanismele declansate pentru a iesi din aceasta criza.
Cata vreme speranta in solutii noi este egala cu teama de a le cauta, nu vom face altceva decat sa ramanem pe loc pe sine, in timp ce trenul se apropie. In fond, si Karenina si-a intalnit destinul
Pentru mai multe detalii tehnice, explicatii si grafice cat cuprinde, de citit: Living standards in the past
Cum se explica atunci imbogatirea lor, daca nu au jefuit ca alte state, ori au jefuit, dar prea putin? Ei bine, din ce am citit eu, au existat mai multi factori: o educatie extrem de dezvoltata (nu intamplator unul dintre cei mai importanti danezi este considerat a fi Nikolaj Grundtvig, un pastor care a promovat educatia adultilor, al carui nume il poarta un program al UE), apoi ar fi o cultura a muncii bine facute (se pare ca e mai important ca un stat sa aiba o populatie bine ducata, care sa stie sa se organizeze si sa se descurce in economia de piata decat sa aiba resurse naturale ori capital, desi nu strica sa le aiba si pe acelea), un stat de drept, neutru, in care niciun cetatean nu este favorizat in comparatie cu altul, in raport cu autoritatile etc.
Vestea buna e ca o tara se poate imbogati si fara sa fi avut colonii ori sa-i fi jefuit pe altii. Vestea rea e ca e foarte dificil. Intrebarea e daca Romania poate ceea ce au putut altii.
Spania si Portugalia au fost primii si cei mai mari colonizatori ai continentului american.
Limba vorbita in america de sud, unde era aurul, este spaniola si portugheza, nu engleza.
Marea Britanie a venit mult mai tarziu si a stabilit colonii in america de nord, zona preponderent agrara totusi.
Dar se vede ca nu conteaza cine are resurse, ci conteaza cine gestioneaza mai bine. Portugalia, o mare putere coloniala in ziua de azi face parte din tarile PIGS. Marea Britanie nu.
In aceeasi idee, degeaba are Romania si ape, si munti si aur si petrol. Padurile au fost defrisate ilegal, petrolul l-am dat gratis la austrieci. Management romanesc = ZERO.
Da un exemplu de o asemenea tara, dar nu de una unde colonistii isi tin averile in banci...
Crizele apar atunci când sinusoida economiei o ia în jos. Cu cât a fost urcată mai sus bunăstarea în mod artificial, cu atât o să coboare mai mult sub nivelul "de echilibru".
Este ca o mașină fără amortizoare, iei o piatră și sari în sus, apoi la aterizare dai cu scutul de pământ și doare.
http://mihvoi.blogspot.com/2011/07/grecia-imprumutul-si-politicienii.html
faza cu Karenina in schimb mi-a scapat.
care e ideea ? tre sa ne sinucidem de suntem prosti ? sau e doar o faza de moment ?
In 2008 criza a fost initial financiara. Unele banci au cumparat instrumente financiare derivate prost evaluate. Au cazut bursele, adica apetitul pentru investitii si a venit criza economica. Instrumentele financiare derivate au fost o inovatie, dar au dus la criza financiara.
Ideea e: inovatia e buna dar nu suficienta pentru a opri crizele economice. In plus in teoria economica crizele sunt ciclice, se intampla oricum.
="Cat despre solutiile propuse, ma fac sa rad. Soros vine cu ideea impozitarii bogatilor. Asta o faceau si regii Frantei sau ai Marii Britanii."=
Pai daca 10% bogati detin 90% din bogatiile globale, de ce nu ar trebui impozitati suplimentar? Cine ar trebui impozitati suplimentar? Saracii care sunt 90% si detin 10% din bogatii?!
PS.Apropo de cine suporta criza:anul trecut averile celor bogati(considerati cei cu peste cateva milioane euro) a crescut in suma cu peste 9,6%.