Luni in jurul orei 11,30, un euro se schimba pentru 1,13 franci elvetieni iar dolarul american valora 0,78 franci. In urma cu cateva zile, francul aproape ca devenise egal cu euro si numai deciziile Bancii Nationale a Elvetiei au mai reusit sa-i „taie” din avant. Presa elvetiana scrie ca SNB ar urmari un curs de 1,2 franci pentru un euro, fiind pregatita sa intervina in piata pentru a tinti acest nivel.
Daca ne uitam in Europa, piata valutara cea mai insemnata e la Londra, unde media zilnica a tranzactiilor este de 1853 miliarde de dolari, urmata de piata elvetiana, unde tranzactiile sunt de 262 miliarde de dolari/zi. Comparativ, in Romania se tranzactionau circa 3,2 miliarde USD. Datele sunt valabile pentru 2010, avand ca sursa BRI.
Fata de perioada de dinaintea crizei, volumul tranzactiilor a crescut, cu foarte mici exceptii: Luxemburg, Ungaria si Slovacia.

- In 1998, "legea" era facuta de dolar, marca germana si yenul japonez
Tehnic vorbind, fata de 2007 cand numai in SUA si Marea Britanie se tranzactionau 2,2 trilioane de dolari zilnic, dupa criza (in 2010) volumul urcase la 2,8 trilioane. Fata de aceste niveluri, ceea ce se tranzactioneaza pe celelalte piete, volumele SUA + Marea Britanie sunt circa de 10 ori mai mari. Chiar daca o parte buna din acesti dolari nu au in spate o contrapartida, fiind doar bani din mouse.
Cea mai utilizata moneda in tranzactiile valutare ramane dolarul SUA, chiar daca ponderea lui e in scadere. Urca in schimb yenul si francul elvetian.
- Putina istorie mai recenta care ne-ar putea folosi
Pe vremea lui Reagan, episoadele de reduceri ale fiscalitatii au adus dupa sine deficite fiscale masive, antrenand dupa ele deficite comerciale. Oalele s-au spart in capul japonezilor. Atunci, ei (japonezii) au fost acuzati ca au politici fiscale si monetare care sa ii „infunde” pe americani.
- Putina istorie, chiar daca nu ne foloseste la nimic
Prima moneda de mare succes a fost drahma greceasca, care si-a cunoscut gloria in perioada secolelelor V-I IC. Dominatia drahmei de argint a fost insa invinsa de aureusul roman, care catre finalul imperiului, pe fondul unei hiperinflatii (sec al III-lea) a fost scos din istorie. Au urmat „solidus”-ul bizantin si florinul florentin (sec XII).
Dupa Renastere, atunci cand comertul si finantele din Tarile de Jos au fost in prim planul vietii economice, guldenul olandez devenise moneda de rezerva preferata. In sec al XIX-lea, dominatia Imperiului Britanic a facut ca 60% din comertul mondial sa se desfasoare in lire sterline. Urmeaza marca germana si din 1920, dolarul american.




infograficele sunt reprezentări mult mai complexe decât niște hărți cu câteva cifre. uite un simplu rezultat al căutării pe google images: http://bit.ly/n14B6o