In Romania au existat relativ putine fuziuni bancare. Cea mai recenta este cea dintre HVB, Banca Tiriac si Unicredit. A durat aproape doi ani (un an de la anuntul propriu zis si cateva luni de discutii inainte de a face public anuntul) si a costat circa 10 milioane de euro. Fuziunile nu sunt ceva rar. Intre 1980 si 1995, numarul bancilor europene a scazut de la 12670 la 8300, ca urmare a fuziunilor, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro

Cum se “face” o asemenea fuziune?

Cel mai complicat proces este cel al redactarii proiectului de fuziune din cauza hatisului legislativ si armonizarii lui. Departamentele de “legal” si cele de secretariat vor avea cel mai mult de lucru in perioada care urmeaza.

“Urmeaza apoi stabilirea lucrurilor/proceselor etc care difera intre cele doua banci. Se iau la puricat sistemele IT, ofertele de credite si depozite , procedurile si normele interne si nu in ultimul rand filosofia de business. Pe fiecare segment se compara banca A cu B si se opteaza de regula pentru cele mai bune practici europene sau mondiale cu care noua banca va lucra”, spune un bancher specializat in asemenea operatiuni.

Pasul 3: se formeaza echipele de lucru ale bancii A si B pe module de lucru- management (de regula asta se stabileste printre primele) resurse umane ( o parte dintre directori si angajati vor pleca, iar altii vor ramane) , filosofia noii banci (va lucra pe profitabilitate globala sau pe fiecare produs, va fi orientata mai degraba corporate sau IMM samd)

Impactul asupra clientilor va fi minim

“Cu cat diferentele dintre banci sunt mai mari, poate paradoxal, unificarea se face mai rapid pentru ca sunt putine lucruri de armonizat. Daca bancile se bat pe acelasi tip de clientela, fuziunea dureaza mai mult pentru ca fiecare banca va tine la modelul ei de business. Tot ca regula, filosofia de business a bancii mai mari invinge, aceasta facand concesii mai reduse bancii mai mici”, mai spune bancherul citat

Aici aveti un studiu al FED despre fuziunile bancare din SUA

La depozite, de regula, remuneratia se stabileste la o medie intre dobanzile oferite de cele doua banci, astfel incat sa nu se produca o “hemoragie” a clientilor catre alte institutii bancare (cazul probabil in care dobanzile ar fi aliniate la nivelul cel mai mic) care ar oferi randamente mai bune. La credite, lucrurile nu stau foarte diferit. “Modificari cu impact consistent pentru clienti nu vor fi, orice “soc” fiind un risc pe care banca il vrea evitat pe cat posibil”, mai precizeaza bancherul specializat in asemenea operatiuni.

Aici aveti un studiu legat de fuziunile bancare din Europa

Tot ca regula, primul departament care va functiona la noua banca va fi cel format din Trezoreriile celor doua echipe. Urmeaza unificarea departamentelor de imagine, PR, comunicare dupa care urmeaza interviurile. Aici va fi marea bataie de cap. Probabil ca pe intrenetele celor doua banci vor urma discutii pe forumuri, comunicari interne despre ce se doreste de la noii angajati, vor fi intalniri online de informare samd. La interviurile finale, mai mult ca sigur ca pe langa managerii celor doua banci locale, vor participa reprezentanti ai Centralelor si evaluatori independenti. Mai multe, maine.

Comenteaza pe blogul Hymerion.ro