“În ultimii ani am observat o creştere a numărului companiilor care ne solicită ajutorul pentru a investiga cazuri de scurgere a informaţiilor. Mai ales în vremuri dificile, informaţiile unei companii devin extrem de valoroase pentru competitorii săi. De câţiva ani buni, valul restructurărilor din întregul mediu corporatist românesc a creat un număr mare de angajaţi supăraţi sau răzbunători care au mijloacele necesare, precum şi motive, pentru a utiliza informaţii confidenţiale în folosul lor propriu”, a declarat Kemal Özmen, Director KPMG România şi coordonatorul Departamentului de Investigare a Fraudelor din România, Balcani şi Serbia. Conform unui studiu KPMG realizat pe un esantion reprezentativ din sapte tări: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia si Româniaîn Europa Centrală şi de Est, companiile au raportat o creştere a cazurilor detectate de fraudă.
Dintre concluziile studiului
- Incidentele de fraudă au crescut în multe organizaţii în 2009-2010, însă nu a existat un model clar al tipurilor de fraudă pentru care s-a observat o creştere a numarului de cazuri detectate;
- Rata de detectare s-a îmbunătăţit datorită unei atenţii crescute acordate gestionării riscului de fraudă, determinată în mare parte de criza financiară;
- 67% dintre participanţii din România au afirmat că organizaţiile lor au investit în consolidarea mecanismelor de control intern cu scopul de a eficientiza gestionarea riscului de fraudă;
- 43% dintre participanţii din Europa Centrală şi de Est au fost de părere că organizaţiile lor vor aduce în continuare îmbunătăţiri activităţii de gestionare a riscului de fraudă în următorii doi ani.
Jimmy Helm, Partener KPMG şi Coordonatorul Departamentului de Investigare a Fraudelor din Europa Centrală şi de Est, comentează: “Rezultatele studiului par a sprijini observaţiile noastre că frauda iese mai mult la suprafaţă în timpul unei recesiuni în comparaţie cu perioadele de creştere economică. Atenţia sporită acordată de către organizaţii gestionării riscurilor de fraudă în timpul crizei este rezultatul nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor în condiţiile reducerii resurselor disponibile”.
Cele mai multe dintre cazurile de fraudă detectate reprezintă în mod tradiţional tipurile răspândite de fraudă în orice întreprindere comercială, dar este interesant de remarcat că scurgerea de informaţii are un procent foarte ridicat: 45% dintre participanţii din Europa Centrală şi de Est şi (România: 43%) au raportat creşteri în cazurile de scurgere de informaţii.
67% dintre participanţii din România au afirmat că organizaţiile lor au investit în consolidarea mecanismelor de control intern cu scopul de a eficientiza gestionarea riscului de fraudă, iar 43% dintre participanţii din Europa Centrală şi de Est au fost de părere că organizaţiile lor vor aduce în continuare îmbunătăţiri activităţii de gestionare a riscului de fraudă în următorii doi ani.
“Este interesant de observat că mai multe îmbunătăţiri au fost făcute în vederea prevenirii fraudelor, şi nu pentru a le detecta sau a răspunde într-un mod adecvat în faţa cazurilor reale de fraudă. Noi credem că atât prevenirea, cât şi detectarea şi reacţia promptă sunt aspecte foarte importante pentru o strategie de gestionare a riscurilor de fraudă. În acelaşi timp, credem că măsurile preventive, bine alese şi implementate cu succes, vor avea o capacitate sporită de a aduce avantaje financiare unei organizaţii” , mai spune Kemal Özmen
0
0
