Povesti romanesti de stanga. Azi, Scufita Rosie. Elogiul austeritatii

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 13 aprilie 2011, 9:58 Economie | Finanţe & Bănci

Povestea incepe prin antamarea unor prestatii sociale in natura, furnizorul fiind familia numitei “Scufita”, iar beneficiarul- bunica numitei, o persoana “bolnava si slabita”, dupa cum se arata in lucrare. Nu sunt precizate criteriile dupa care ajutoarele in natura sunt plasate bunicii, dar prestatia sociala acordata este oricum austera- o sticla de vin (neprecizata) si un cozonac. Nu se poate estima valoarea acestei prestatii dar la preturi de piata discutam de cel mult 7 euro, TVA inclus. Familia numitei “Scufita” face parte cel mai probabil din ultima quartila de venit, “Scufita” pleacand pe jos desi distanta pana la locul acordarii prestatiei sociale este apreciabila, scrie Dan Popa pe blogul lui.

In drum, intalneste un lup, probabil un simplu intermediar la limita senilitatii sau sociopatiei. Desi isi are locuinta in aceeasi padure cu bunica, el nu stie unde e casa acesteia.

El reuseste sa o manipuleze pe numita “Scufita” si o orienteaza catre activitati ne-aducatoare de profit (cules flori, ascultat pasarele samd), timp in care  el isi imagineaza o sedinta de consum intens de calorii, sau mai vulgar spus, are fantezii in care le mananca pe “Scufita” si pe batrana beneficiara a alocatiei in natura.

Numita Scufita capata un comportament care lasa sa se inteleaga posibilitatea consumarii unor plante etnobotanice. Incepe brusc sa rupa flori (pretextul fiind o nesigura bucurie pe care i-ar provoca-o bunicii, aceasta fiind insa prea batrana, bolnava si slabita pentru a se mai bucura de asa ceva). In plus, are vedenii si fantezii cu flori care ii zambesc si o invita sa le smulga si prin urmare sa le omoare lent.

Dupa ce posibilul efect etnobotanic dispare, numita “Scufita” revine in realitate pare alertata de job-descriptionul ramas neimplinit.

Intre timp, intermediarul lup face o vizita Bunicii si, pentru a pune in mod fraudulos mana pe prestatiile ce nu ii erau destinate, o (pardon de expresie) mananca pe Bunica si i se substituie socialmente, preluand toate datele de identificare ale bunicii.

Cand numita Scufita intra in sediul social al bunicii, da de intermediar intins in pat. Efectul etno fiind inca prezent, in imaginatia numitei are loc o mutatie (dovedita ca apartinand unei grupe de maladii psihogene degenerative) in urma careia Scufita are impresia ca sta de vorba cu propria bunica.

Incepe sa puna intrebari legate de dimensiunile unor organe ale bunicii (de ce ai urechi atât de mari ? de ce ai ochii atât de mari? de ce ai mâini atât de mari ? etc), lucru care se pare ca il irita teribil pe hotul de identitate sociala. El o inghite si pe numita Scufita, aflat intr-un deficit de hrana evident. Personaj narcoleptic, lupul adoarme brusc si incepe sa sforaie. Potrivit specialistilor, sforăitul este în strânsă legătură cu anumite afecţiuni, animalele care sforaiefiind mai predispuse la boli cardiovasculare. Cercetătorii au stabilit în urma studiilor că cei care sforăie sunt cu 40% mai predispuşi la hipertensiune, cu 34% mai predispuşi la infarct şi cu 67% mai predispuşi la a face un atac cerebral. Sforăitul se agravează odată cu trecerea anilor şi tocmai de aceea numărul celor mai în vârstă care sforăie este foarte mare. Intrucat intermediarul lup sforaia de se cutremurau peretii, deducem ori ca lupul era extrem de batran, ori ca domiciliul bunicii avea hibe de constructie.

Un alt personaj care apare in lucrare este Vanatorul. Acesta pare a fi ori  gerontofil ori in cel mai fericit caz un voyeur, el dand tarcoale locuintei batranei (bolnave si slabite). Initial intentia lui era sa il eutanasieze pe lup, acesta urmand sa moara rapid si fara dureri. Ulterior, pornirile sale sadice l-au dominat. Pur si simplu a taiat pe viu cu o foarfeca burta batranului animal si i-a umplut-o cu pietroaie, se arata in lucrarea absolut de nerecomandat lecturii copiilor.

Finalul este dedicat unui pretins efect pozitiv al alcoolului, bunicuta incasandu-si prestatiile in natura si pretinzand ca s-a insanatosit in urma consumului unei intregi sticle de vin.

In final, numita "Scufita" nu gaseste altceva de spus decat „De-acu’ înainte n-o sa mă mai abat niciodată din drum când oi merge singură prin pădure, ci o să ascult de poveţele mamei !”

Trist story, paupere personaje.




Citeste mai multe despre   






















1828 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    totusi, (Miercuri, 13 aprilie 2011, 11:06)

    hash [anonim]

    povestea e frumoasa si draguta. nu trebuie sa te razbuni asa pe ea :D

    mi-aduc aminte ca asa faceam si eu, acu' vreun an, ma razbunam pe povestea lui fat frumos nu-stiu-care, da peste un zmeu care-si vede de treaba etc. sau asa poti sa te razbuni crunt pe alba ca zapada, care doarme in casa celor 7 pitici, in paturile lor, da' nu prea are haz :P

    sa lasam povestile acolo unde stau frumos, in universul copilariei. e pacat sa le alteram. ca si cand m-as apuca sa scriu cu grafitti pe statuia lui stefan cel mare.
  • 0 (0 voturi)    
    Interesant ... (Miercuri, 13 aprilie 2011, 12:04)

    Petronius. [anonim]

    Cred ca merita tratat cu aceeasi nota de obiectivitate si povestea caprei cu trei iezi.

    Putin stiu ca in povestea originala (nu versiunea ad usum Delphini) lupul, dupa ce isi face de cap cu cei doi minori, le pune capetele ranjinde in geam. Capra, probabil cu un sever handicap vizual, isi inchipuie ca rictus mortis este un zambet strengar.

    Trec peste penibilul parolei de acces la domiciliu si peste incercarile bizare de substituire de persoana (la felca si in cazul tratat mai sus) si ajung rapid la o grava eroare de educatie: Practic, aceasta mama denaturata (de fapt o capra, ce mai) induce copilului ideea ca este acceptabil sa iti faci singur dreptate.

    Categoric, pareta finala (chestia cu groapa si cu focul) ar fi suficiente pentru decaderea caprei din drepturile parintesti.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă