Reporter: Cand a inceput sa vorbeasca Stockholm de sustenabilitate si orase durabile?
Gunnar Soderholm: Cu cateva decenii in urma. Stockholm era unul dintre cele mai sarace orase din Europa in urma cu o suta de ani. In anii 20-30 am inceput sa dezvoltam noi suburbii, cu apartamente mai sanatoase, iar apoi, pe parcursul a mai multor decenii am facut eforturi sa imbunatatim conditiile de viata din suburbii. Cladirile vechi construite pe malul apei sunt cel mai cunoscut exemplu. Am avut ca principal obiectiv sa reducem impactul asupra mediului cu 50%. Acum continuam sa construim cartiere eco in partea centrala a Stockholm-ului, langa portul regal, in partea de Nord a nucleului orasului. Si acolo lucram bazat pe initiativa Clinton sa cream standarde pentru dezvoltarea noului cartier.
Reporter: Ce fel de politici publice a implementat Stockholmul, in ultimul ani, pentru a deveni un oras eco?
Gunnar Soderholm: Stockholmul a fost prima capitala verde a Europei, in 2010. Principalele motive pentru care am ajuns aici:
- am curatat lacurile din oras si de langa. Avem un mare lac langa Stockholm, care a fost foarte poluat cu 50 de ani in urma; acum este rezervorul noastru de apa proaspata;
- am redus emisiile de carbon cu 40% din 1990;
- am introdus taxa de congestionare a traficului, un sistem similar cu cel din Londra, si am redus circulatia auto in centrul orasului cu 20-25%;
- avem o retea de transport in comun foarte bine dezvoltata, iar acum cateva zile Consiliul Local si primarul Stockholmului au anuntat investitii uriase in pistele pentru biciclete - circa 100 de milioane de euro pana in 2018. In prezent, in Stockholm sunt 760 km benzi pentru bicicleta si circa 15% din populatia orasului foloseste acest mijloc de transport.
Reporter: Cum au reactionat oamenii cand ati inceput sa implementati aceste masuri?
Gunnar Soderholm: Le-a placut. Am avut un feed-back foarte bun in ceea ce priveste problemele ecologice. Oamenii sunt ingrijorati in legatura cu schimbarile climatice, poluarea. 90% cred ca este foarte bine, nu bine, ca orasul Stockholm este preocupat de mediul inconjurator.
Reporter: Si Bucurestiul ar trebui sa ia masuri pentru a reduce traficul si implicit poluarea. Insa oamenii nu prea sunt de acord sa renunte la masina.
Gunnar Soderholm: Noi am avut noroc sa avem politicieni vizionari in anii '30. Inca de atunci au planificat si dezvoltat o ratea extinsa de metrou chiar si in directia unde nu aveam dezvoltari suburbane in acel timp. Acum avem o retea foarte buna de transport public in Stockholm, bazata pe metrou cat si trenuri suburbane. Acum, o parte dintre autobuze functioneaza pe biogaz si etanol si lucram cu compania de transport public sa reducem cat mai mult emisiile de carbon la transportul public. Este o chestiune foarte dificila, care necesita consens politic si adeziune atat din partea politicenilor, cat si a cetatenilor din Stockholm. Avem nevoie, in perspectiva, de noi facilitati pentru transportul in comun.
Reporter: Cum ati rezolvat problema incalzirii pentru locuinte si cladirile publice? CET-urile sunt mari poluatori...
Gunnar Soderholm: Avem un sistem de incalzire foarte bine pus la punct. 80% din sectorul rezidential este conectat la sitemul public de incalzire. Si mai mult de 80% din caldura este produsa fara combustibil fosil. Ne-am propus, prin investitii majore, ca pana in 2050, in Stockholm, sa nu se mai foloseasca acest combustibil. Astfel reducem poluarea si crestem substantial calitatea aerului.
Reporter: In Romania exista perceptia ca imobilele "verzi" care consuma mai putina energie, polueaza mai putin, sunt inaccesibile din punct de vedere al preturilor? Cu cat sunt mai scumpe fata de cladirile clasice?
Gunnar Soderholm: In Suedia, preturile locuintelor clasice si a celor "eco" sunt foarte apropiate. In centrul Stockholmului un mp construit costa cam 5.000-6.000 de euro. Chiriile sunt intre 800 si 2.000 de euro pe luna. Chiar daca cele eco costa initial poate putin mai mult, daca faci calculul la intreaga durata de viata a cladirii, in final costurile sunt mai mici.
Reporter: Ce politici de mediu veti adopta in viitor?
Gunnar Soderholm: Pe viitor vrem sa facem investitii mari in sistemul de transport in comun, sa nu mai folosim combustibil fosil, si cea mai mare provocare pentru Stockolm, pentru ca se dezvolta foarte repede, este sa construiasca 100.000 de apartamente noi in urmatorii 15 ani, fara sa folosim spatiile verzi, sa salvam parcurile, sa protejam zonele de recreere ale orasului. In Stockholm este o regula: nu poti construi locuinte daca la cel mult 200 de metri distanta nu se afla un spatiu verde. Aceasta este marea provocare pentru orasul Stockholm.
Reporter: La prima vedere, ce parere v-ati facut despre Bucuresti?
Gunnar Soderholm: Am ajuns foarte tarziu noaptea trecuta si astazi nu am apucat sa vad nimic, deci nu am o opinie pertineta. Dar am vorbit cu ambasadorul suedez in Romania si el mi-a spus ca va descurcati foarte bine, ca aveti crestere economica, ca sunteti receptivi la standardele europene de mediu. De asemenea, am vazut ca aveti ambitii mari. Am vazut proiectele voastre de a construi 10.000 de apartamente eco (n.r. proiectul Ministerului Dezvoltarii de a construi un cartier ecologic de 10.000 locuinte pe Prelungirea Ghencea), de a transforma sistemul de incalzire centralizata, de a folosi resurse alternative de energie. Deci, vad ca aveti ambitii mari, dar sunteti poate putin in urma Suediei, unde noi avem o lunga traditie in acest domeniu. Dar ne prindeti din urma!
Gunnar Soderholm a participat pe 13 octombrie la forumul Symbiocity - Viitorul dezvoltarii urbane, organizat de Ambasada Suediei la Bucuresti.
1. "Sunteti foarte putin in urma..." 1920 - 2010 ... numa' vro' 90 de ani...
2. "politicieni vizionari"... : Marean Care-Este pe Persoana-Fizica (supranumit "15%"), Doctor Hormonis Pauza Oprescu (supranumit "Ciomu' Bucurestilor") si lista poate continua...
1.Centura finalizata si iesirile din oras fluidizate.
2. Metrou usor si piste de biciclete pentru toate suburbiile Bucurestiului.
3. Limitarea circulatiei in zonele utracentrale.
Legi de finete ca : interzicerea parcarii pe parcursul a mai mult de 7 zile consecutive pentru a se putea curata praful de sub auto si pentru scoaterea in parcarile din afara orasului a masinilor folosite ocazional, nu vom vedea sunt sigur prea curand. Si nici caprioare si iepuri in padurile dintre cartiere. Poate doar la Unirea :))
Suedezii oricum fac exceptie printre multe popoare.
Poate ne-ar trebui un primar suedez....cu contract de munca si politisti suedezi poate si un rege.
câţi dintre cei care visează la aer curat îşi îngrijesc curtea? cred că peste 95%din curţile din mediul urban nu sunt îngrijite pentru un aer "mai curat". oamenii le tin pline de tot felul de vechituri, copaci bolnavi sau le "betoneaza" că sunt mai uşor de întreţinut. dar asfaltul din faţa casei lor nu-l mătură (mai putin praf pentru ei).
băgăm bani în SMURD-uri să ducem cît mai repede pacientul si să-l stabilizăm după care în lăsăm să moară pentru că nu sunt bani de tratament sau medicamente.
adică vreau să spun "Pentru cine să investim bani în reducerea poluării? sau mai corect PENTRU CE?"