Bucurestenii care vor circula pe "autostrada suspendata", drumul expres care va face legatura intre Soseaua Colentina si Piata Crangasi, vor plati o taxa de drum, a declarat miercuri primarul Sorin Oprescu. Potrivit edilului-sef, noua artera de circulatie va fi construita in parteneriat public privat, de un investitor chinez, iar din aceasta taxa isi va recupera investitia. Costul de construire a arterei se ridica, din estimarile facute, la 1,3 miliarde de euro.
"Drumul expres va fi construit in parteneriat public privat, cu investitorii chinezi cu care am purtat negocieri anul trecut. Pentru recuperarea investitiei, avem in vedere trei metode: mentenanta drumului va fi facuta pe cheltuiala Primariei, si se va institui o bovinieta (echivalentul unei taxe de drum – n.red.) pentru cei care vor circula pe acolo. O parte din investitie va fi asigurata si din fonduri guvernamentale", a declarat Oprescu.
VIDEO Simularea traseului pentru autostrada suspendata:
Exproprierile, acolo unde este cazul, vor fi facute tot pe cheltuiala municipalitatii. “Pentru tronsoanele unu si doi nu este nevoie de exproprieri (bucata cuprinsa intre Soseaua Colentina si Parcul Herastrau). Nici pentru tronsonul trei, deoarece este vorba de tunelul subteran de sub parcul Herastrau. Doar la tronsonul patru vom avea aceasta problema (n.r. bucata cuprinsa intre Casa Presei si Lacul Morii)”, a explicat edilul.
Oprescu sustine ca autostrada suspendata, care ar urma sa aiba 13,5 km, va fi construita in circa un an si jumatate. In primavara anului trecut, Sorin Oprescu sustinea ca lucrarile la autostrada suspendata vor incepe la sfarsitul anului 2011. Edilul a prezentat acest proiect in campania electorala, in urma cu 4 ani, iar pana in prezent nu este finalizat nici macar Planul Urbanisic Zonal care stabileste traseul arterei de circulatie.
In acest moment, proiectul se afla in dezbatere publica, miercuri el fiind prezentat comunitatii de afaceri din Bucuresti. Dupa ce va obtine avizele necesare de la Ministerul Culturii, Mediului, Dezvoltarii, etc, proiectul autostrazii suspendate va fi supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Daca Consiliul General nu este de acord cu aceasta investitie, ea nu se va realiza.
Traseul potential al autostrazii suspendate:
- autostrada suspendata incepe de la capatul Soselei Colentina, la intersectia cu calea ferata, si continua de o parte si de alta a caii ferate, cate un sens de circulatie pe fiecare parte, pana la intersectia cu Soseaua Stefanesti si Soseaua Andronache. Aici, inelul median ramane la sol, iar peste el este construit un pasaj suprateran care leaga Soseaua Andronache cu Soseaua Stefanesti.
- la circa 100 de metri de aceasta intersectie, pe partea cu Cimitirul Andronache, se construieste un pasaj suprateran, de circa 900 metri lungime, pentru a traversa cimitirul. Partea inelului din Nordul caii ferate ramane la sol.
- dupa terminarea pasajului, inelul de pe ambele parti ale caii ferate merge la sol inca 500 de metri, pana la intersectia cu Autostrada Bucuresti Brasov. Si aici inelul ramane la sol, iar autostrada il va traversa printr-un pasaj suprateran conectat prin bretele cu acesta. Dupa aceasta intersectie, inelul mai merge inca circa 700 de metri la sol, paralel cu Pepiniera Petricani, pe ambele parti ale caii ferate.
- la intersectia cu Soseaua Petricani, inelul ramane la sol, iar Soseaua Petricani il sub-traverseaza. De asemenea va mai exista un al doilea pasaj subteran, care il subtraverseaza pe primul, si care face legatura intre soseaua Petricani si inel. La aceasta intersectie, proiectantii au prevazut si o gara. La circa 600 metri de aceasta intersectie urmeaza intersectia cu Soseaua Pipera Tunari. Inelul ramane la sol iar Soseaua Pipera-Tunari il traverseaza prin pasajul suprateran existent.
- dupa aceasta intersectie inelul mai merge circa 900 de metri la sol pana la intersectia cu strada Avionului, care va fi largita. Aici, inelul ramane la sol, iar strada Avionului il traverseaza printr-un pasaj suprateran.
- la circa 200 de metri de intersectia cu strada Avionului, partea inelului aflata la Nordul caii ferate intra in subteran. Partea Sudica ramane la sol pana dupa intersectia cu bulevardul Aerogarii, dupa care va intra si ea in subteran. Linia de cale ferata ramane la suprafata si este traversata de bd Aerogarii si Soseaua Nordului prin doua pasaje supraterane. Pasajul de la bd Aerogarii deja exista. Arhitectii din Comisia Tehnica de Urbanism au propus eliminarea pasajului de la intersectia cu Soseaua Nordului. Cele doua ramuri ale inelului median, o data intrate in subteran vor subtraversa parcul Herastrau si vor iesi din nou la suprafata, cu ambele sensuri pe partea de Nord a caii ferate, inainte de intersectia cu bd. Poligrafiei. Tunelul lung are circa 3 km, iar cel scurt 2,2 km. Relatiile intre inel si bd Poligrafiei se vor face prin doua pasaje, unul subteran pentru directia E si unul suprateran pentru directia Vest.
- dupa ce iese la suprafata, inelul isi continua traseul pe langa calea ferata pana la intersectia cu Calea Grivitei pe care o va supratraversa prin modificarea podului existent.
- la intersectia cu liniile de cale ferata, inelul le va traversa printr-un pasaj suprateran si va forma un mare nod rutier. Aici proiectantii au discutat si amplasarea unei gari internationale. Dupa traversarea liniilor de cale ferata inelul va intra pe bd. Constructorilor si ajunge in Soseaua Virtutii la Piata Crangasi. Proiectantii au propus si varianta de a ocoli Lacul Morii pe la Vest, ca sa existe o alternativa la Soseaua Virtutii si sa ajunga in viitoarea penetratie spre A1.
Proiectul inelului median este realizat de un consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio. Acest consortiu a fost desemnat in urma unei licitatii publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei.
3
29
