Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Sorin Gabrea, unul dintre arhitectii care au gandit autostrada suspendata: "Bucurestiul mosteneste un deficit acut de suprafata de strada. Avem doar circa 15-16% din perimetrul construit, fata de alte orase care au 20-30%"

de Redactia     HotNews.ro
Joi, 30 iunie 2011, 12:53 Economie | Imobiliar

Sorin Gabrea
Foto: Hotnews
De ce avem nevoie sa cheltuim sute de milioane de euro pentru "autostrada suspendata"? Ce probleme de trafic rezolva aceasta? Cat timp va lua, efectiv, realizarea ei? Ce exproprieri se vor face pentru acest proiect? Cum va afecta acest proiect Parcul Herastrau, monument istoric? Sorin Gabrea, unul dintre arhitectii care au gandit acest proiect, a raspuns intrebarilor cititorilor





  • Intalnirea s-a incheiat


Citeste mai multe despre   
















Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 EuSiCuMine

    1. Hotnews a avut o serie de interviuri cu arhitecti straini (arhitectul sef al Londrei; Jan Gehl) si toti s-au pronuntat pentru limitarea traficului in interiorul orasului, spunand ca astfel de lucrari de largire a strazilor si astfel de incurajare a traficului cu automobilul prin oras sunt specifice anilor '60-70, amplifica problema traficului nu o rezolva, genereaza poluare si creaza un oras neprietenos. Ce parere aveti despre aceste aspecte si pozitia acestor arhitecti?
    (vezi:http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8971586-interviu-jan-gehl-designer-orase-bucurestenii-idila-timpurie-automobilul-iar-pietonii-sunt-tratati-foarte-rau-trebuie-politica-reducere-progresiva-locurilor-parcare.htm

    http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8104482-peter-bishop-arhitectul-sef-londrei-bucuresti-vazut-una-sau-doua-cladiri-bune-dar-foarte-multe-cladiri-care-nu-spun-nimic.htm
    )

    2. Cum vor fi afectate monumentele si zonele protejate din calea acestei starzi? Se vor folosi si distruge bucati din parcul Herastrau? Vor fi demolate eventualele monumente (sau "dezasamblate", "mutate" cum spune mai nou primaria acestor demolarilor)?

    3. Intr-un articol din evenimentul zilei declarati: "Pe calea principală de rulare se va circula, probabil, cu o viteză de 80 de kilometri.... Calea principală va prelua traficul de tranzit şi se va putea astfel realiza interconectarea principalelor drumuri naţionale, autostrăzile A1 şi A3, care vor intra în Bucureşti pe arcul nordic al Capitalei, în felul acesta evitându-se, în bună măsură, afectarea traficului pe arterele principale şi străzile din zona centrală", a explicat şeful Comisiei Tehnice de Urbanism, arhitectul Sorin Gabrea.
    De ce doriti sa interconectati doua autostrazi prin interiorul orasului si sa incurajati astfel traficul care ar trebui sa mearga pe centura prin interiorul orasului?Cum ramane efectele negative ale dirijarii traficului prin oras asupra vietii si sanatatii oamenilor (poluare crescuta)?

    • Sorin Gabrea

      Proiectul prentru inchiderea inelului median pe arcul nordic al orasului face partre din programul general de rezolvare a atraficului in Bucuresti. Acest segment din inelul median are menirea de a prelua si de a distribui traficul in zona de nord a capitalei, atat in ceea ce priveste traficul local, dra m,ai cu seama in ceea ce priveste traficul de tranzit. Se va realiza astfel conexarea unor artere importante, ce edoua autostrai A1 si A3, DN1, DN7 si 7A, alte artere proiectate. In acest fel, traficul rutier va fi preluat pe o artera periferica situata la circa 5-8 km de centrul orasului. Efectul estimat este evident o degrevare a tramei stradale majore din zona centrala a Bucurestiului. Conform studiilor noastre, circa 8000 de vehicule etalon, pe zi, care astazi circula pe inelul principal, respectiv sitemul Mihai Bravu, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, vor fi preluate de noua artera. Mentionez ca proiectul este in acord cu Planul Urbanistic General, urmeaza a fi realizat in etape, pe terenuri libere, in cea mai mare parte, si va intregi astfel al doilea inel de circulatie in Bucuresti. Pe acest sitem rutier vor fi locater linii de transport public. Speram ca prin negocieri ulterioare, pentru care exista premize foarte bune, sa putem prezenta o data cu Planul Urbanistic Zonal si o solutie conjugata si coorenta pentru transportul public de persoane pe liniile publice dar si pe calea ferata.

    • Sorin Gabrea

      Pe traseul acestei strazi exista mai multe situri arheologice inregistrate care vor fi studiate si, dupa caz, protejate sau declasate. De asemenea, noua strada va trece in imediata vecinatate a zonei protejate Herastrau si a zonei Garii Regale Baneasa, la N de calea ferata Bucuresti-Constanta. Pentru acest tronson, atat PUG-ul Bucuresti, cat si PUz-ul pentru parcul Herastrau, au avut in vedere solutia cu "la nivelul solului". Noi am analizat si posibilitatea realizarii unui tunel rutier dublu pe care se va intra in zona strazii Nisipoasa, Campul Pipera, la capatul estic si va iesi in zona Sos Tipografilor, la capatul vestic. Se evita astfel, in intregiime, afectarea zonei protejate, dar constructia este extrem de scumpa, iar exploatarea va fi dificila. Vom inregistra opiniile cetatenilor si Primaria va decide in ce masura isi asuma aceste costuri sociale sau nu.

    • Sorin Gabrea

      Strazile de mare capacitate, autostrazi, sosele nationale, sunt preluate la destinatie de reteaua locala aidoma unei structuri arborescente. Literatura de specialitate promoveaza ideea unor conexari in trepte, cu cat mai multe puncte de distributie si colectare a traficului pentru astfel de artere de mare capacitate. In cazul Bucurestiului, inelul median este a patra structura stradala majora, care va fi atinsa de aceste autostrazi, dinspre exterior spre centru. Prima va fi viitoare autostrada de centrula, proiect aprobat, in curs de realizare. A doua, va fi centura rutiera actuala. A treia, viitorul inel de viteza, si a patra inelul median. Aceste proiecte, vor putea fi realizate in anii urmatori, in functie de posibilitatile conjugate ale bugetului local si ale statului roman.

  • Întrebarea nr. 2 Sorin

    1. Pentru cine ganditi acest oras, pentru oameni sau pentru masini?
    2. Sunteti implicat si in soseaua Uranus. Pana acum, aceastei sosele i-au fost sacrificate numeroase cladiri de patrimoniu aflate intr-o zona de mare pitoresc, recunoscuta ca un sit arhitectonic ce reprezenta Bucurestiul inceputului de secol XX (zona pietii Matache). De ce, in loc sa faceti un tunel pe sub aceasta zona, ati gandit un tunel pe sub terenul din zona Casei Poporului (Palatul Parlamentului) si a viitoarei catedrale a Mantuirii Neamului? Aceasta tratare diferentiata intre spatiul cetateanului si spatiul "puterii" (politice si religioase) reprezinta o filosofie personala sau un concept ce se regaseste in alte sisteme politice?
    3. Daca a avut discutii cu urbanisti occidentali sau a observat in vizite particulare faptul ca marile capitale si orase au o cu totul alta abordare a priorităților cetateanului mai ales in ultimul deceniu (Bucurestiul nu mai are locuri de plimbari, nu mai este un spatiu al tihnei, a fost recent declarat cea mai urata capitala europeana), opuse abordarilor d-lui Gabrea.

    • Sorin Gabrea

      Nu sunt implicat in proiectul arterei Uranus. Totusi, pot sa va spun ca aceasta strada care se realizeaza pe un traseu tangent la zona centrala, va fi o solutie salutara atat pentru degrevarea traficului din nucleul istoric al orasului dar si pentru asanarea unei zone insalubre din Bucuresti. Aceasta strada este facuta sa se circule in oras si nu sa se traverseze zona Buzesti cum eronat, si fara minte, apreciaza niste asa zisi specialisti. Aceasta strada trebuie sa devina un spatiu public de buna categorie, iar eroarea facuta de echipa care a initiat proiectul, aceea de a separa problematica edilitara de cea urbanistica, va fi corectata. Speram ca in curand statul sa promoveze un pachet de legi care sa permita realizarea unor operatiuni urbane moderne si complete. Astfel se va putea ispravi si aceasta artera. Sunt convins ca peste cinci ani cei care vor circula pe aceasta strada vor uita dezbaterile aprinse si corozive si pe alouri inoportune care s-au declansat cu mult dupa ce proiectul a fost inceput.

    • Sorin Gabrea

      Un oras, este un organism complex, cu o suprapunere de functiuni si administrative, lucrative, invatamant, culturale, locuire. Un bun administrator al orasului porneste de la intelegerea acestui complex de factori si incearca sa rezolve problemele inregistrate si sa dezvolte si sa amplifice calitatile orasului. Prin urmare, nu numai zona de loisir si de liniste este unicul scop al unui edil, ci gasirea acestui echilibru functional propice vetuirii complexe in ora.

  • Întrebarea nr. 3 pehash

    1. Domnule Gabrea, putini stiu ca din pozitia de arhitect sef al capitalei in 94-97, ulterior membru in comisia de urbanism, sunteti cel care a incurajat si uneori chiar aprobat cladirile cela mai inalte din bucuresti: turnul bancorex din centrul istoric, turnul de la charles de gaule, turnul de langa catedrala catolica. Credeti ca Bucurestiul ar trebui sa devina in viitor un oras dominat de cladiri inalte si infrastructura de transport individual?
    2. In elaborarea solutiilor s-a luat in considerare si utilizarea caii ferate care pleaca din gara de nord catre estul tarii pentru a degreva temporar traficul? daca punem 10-15 statii pe traseul gara de nord - gara pantelimon, deservite de garnituri gen metrou, nu credeti ca ar fi mai eficient si mai ieftin?
    3. La ce costuri credeti ca s-ar ridica aceasta constructie si ulterior intretinerea ei?
    4. Care este suprafata totala pe care o va ocupa in timpul constructiei si dupa finalizare? Ce procent din aceasta suprafata reprezinta azi spatii verzi si proprietati private?

    • Sorin Gabrea

      Am fost arhitect sef in perioada 94-95. Nu am mai fost membru in Comisia de urbanism. Sunt co autor la proiectul turnului Bancorex, arhitectul principal fiind arh. Sorin Stefanescu, care printre altele, a facut si proiectul pentru Hotel Sofitel. Proiectul Bancorex a fost configurat asa pe baza unor studii de fundamentare, studiul de altimetrie, premiat la vreme respectiva de Uniunea Arhitectilor. Nu am nicio contributi si nicio participare pentru studiul de la Charles de Gaulle si cel de la Cathedrala Catolica. Cred ca in Bucuresti pot fi realizate constructii inalte, dar amplasarea si configurarea acestora trebuie sa fie rezultatul unei analiza complexe de factori tehnici, culturali, econbomici. Constructia inalta este un model cultural acceptat in toate orasele europene, chiar cele cu o structura urbana valoroasa, constituita si incheiata pana in perioada interbelica si care au avut forta sa depaseasca niste complexe culturale si sa accepte realizarea acestor cladiri. Exemple: Frankfurt, Berlin, Londra si Parisul unde este in curs de derulare o mare operatiune urba (Rives Gauche), unde pe un teren situat la limita echivalentului inelului central al orasului urmeaza sa se construiasca constructii inalte.

  • Întrebarea nr. 4 razvan alexandru

    1. in ceeace priveste criticii diametralei buzesti-berzei-uranus constat ca nivelul de comunicare, explicatii, PR din partea autoritatilor este unul foarte slab. NU se explica faptul ca se doreste un compromis: sa se transforme calea victoriei intr-un bulevard comercial si slab circulat. pretul platit e diametrala buzesti-uranus.
    2. la fel, in ceeace priveste cladiri de patrimoniu demolate, distruse, demolarea halei matache, comunicarea este inexistenta, nu se vede viziunea, ce se doreste, de ce, cum: managementul primariei e foarte putin credibil. O capitala din 2011 isi poate permite sa plateasca profesionisti care sa demonteze cladiri (s-au mutat cladiri pe roti pe vremea lui Ceausescu), sa demonteze elemente de ornamente interioare si exterioare, sa faca concursuri de arhitectura privind reconstituiri sau constructii noi in stil vechi pe anumite terenuri publice. Sa se explice ce se pierde, care e compromisul si care e reparatia, argumentata si serioasa. Nu se vede seriozitatea in a demonstra ca chiar se va reconstitui hala matache, chiar se va face perfect, cu o mare ambitie, mandrie pentru trecutul capitalei! din elementele decorative ale cladirilor de patrimoniu se pot face monumente, cladiri speciale, care sa pastreze memoria acelei zone, pot fi pastrate, conservate si eventual integrate in noile viitoare cladiri. Dar oare sunt cei de la primarie capabili de asa o viziune? Prea putina politica prin viziune si prea multa administrare a neputintei...
    3. de ce nu se fac pasi concreti in directia crearii unor trenuri expres regionale pe modelul RER(paris) sau S-Bahn (Germania), a reutilizarii cailor ferate industriale din interiorul capitalei, a liniei ferate de centura, a liniilor ferate pe distante scurte (ex. bucuresti-snagov, bucuresti-cernica, bucuresti-comana, bucuresti-bolintin, etc) si a convergentei trenului cu metroul? terenurile exista, nu e nevoie de expropieri, e doar foarte putina vointa politica si ambitie, prea multa teama de esec!

    • Sorin Gabrea

      Artera Buzesti Berzei Uranus, impropriu denumita diametrala, este in fapt o artera tangenta pe latura vestica la nucleul urban central, istoric constituit. Managementul defectuos a aaccentuat problemele legate de lipsa unei legislatii care sa permita realizarea unor proiecte de asemenea anvergura si complexitate. Probabil ca in cel mai scurt interviu va aparea legea operatiunilor urbane care va norma cadrul institutional propice realizarii unor astfel de proiecte. Noul proiect va beneficia astfel de conditii mai bune de a putea fi proiectat si realizat. Se va putea armoniza, intre altele, interesul public si cel privat. Se vor putea realiza spatii publice si echipamente publice de calitate.

  • Întrebarea nr. 5 Mihai

    Am locuit ani buni in alte tari mai civilizate din Europa si am vazut cum stau lucrurile acolo. Vad ca noi repetam greselile pe care ei le-au facut in anii 60-70. Acolo politica actual aeste exact pe dos: Descurajarea masinilor in orase. Ei investesc intr-un transport in comun eficient si in a ascunde cat mai mult din infrastuctura destinata automobilelor sub pamant (parcari, tuneluri) - in nici un caz sosele zburatoare.... Astel orasele sunt incet incet readuse la scala umana.
    Nu credeti ca pietonii, care sunt de fapt majoritari merita mai mult decat au acum in orasele din Romania? In orase locuiesc oameni, nu automobile!
    Ca exercitiu va propun o plimbare cu un carucior de copii pe niste strazi aglomerate... Sau cu bicicleta. Chiar daca ar fi loc pe trotuar, nu cred ca doreste nimeni sa se plimbe printr-un oras sufocat de gaze de esapament.

    • Sorin Gabrea

      Autostrada suspendata a fost o metafora utilizata in campania electorala. Proiectul pe care l-am prezentat in trei variante are o formula rationala. Formula de pasaj superior este utilizata doar acolo unde este absolut necesara. Proiectam o strada in oras, pe care sa se circule in ora si nu o artera pe care sa se tranziteze orasul.

  • Întrebarea nr. 6 ingineru'

    1.Ar fi mai util un tunel decat o strada suspendata?
    Aici ma refer la consideratii privind zgomot si modul in care se va face intretinerea( care banuiesc ca la ceva suspendat este scump).
    2.Ar putea oare bucurestenii sa aiba parte vre-odata de doua axe(nord-sud si est-vest) prin care sa poata fi traversat Bucurestiul in 20-30 de minute ?

    Multumesc

    • Sorin Gabrea

      Un oras de categoria Bucurestiului este o destinatie si nu un obstacol. In consecinta, nu este necesara gasirea unei solutii de traversare a orasului ci dimpotriva, asa cum am spus si mai sus, trebuie gasite formule de preluare si de distribuire a traficului general de arterele importante care converg spre oras.

  • Întrebarea nr. 7 aura

    Considerati ca pot influenta concluziile acestui dialog etapa de proiectare la care sunteti la aceasta data?

    • Sorin Gabrea

      Saptamana trecuta am anuntat declansarea procesului de elaborare a Planurilor Urbanistice Zonale , necesare fundamentarii conditiilor de realizare a acestei strazi. Astfel am inceput ciclul de circa 240 de zile de consultare publica in vederea realizarii acestor proiecte. Prin urmare, orice interventie este bine venita. Vor fi organizate mai multe prezentari ale proiectelor.

  • Întrebarea nr. 8 cetatean

    cum va fi deservit acest inel median de transportul in comun? sau este gindit exclusiv pentru masini?
    cum sunt protejate cartierele limitrofe de poluare (noxe, zgomot)?
    cum ati gindit ca se realizeaza legaturile mici (comert, pietoni, servicii) deoparte si de alta a inelului median? a fost insotit studiul si de evaluari sociologice si antropologice?

    • Sorin Gabrea

      In acest moment am inceput elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru un teritoriu de circa 900 de ha, al carui ax este inelul median de circulatie. Intre studiile de fundamentale exista si capitolul dedicat transportului public, cu urmatoarele subcapitole:
      1. dezvoltarea retelei de metrou in zona cu posibilitatea asigurarii legaturii spre noul aeroport Otopeni, atat prin Tunari cat si prin Otopeni. Posibilitatea prelungirii retelei de metrou din zona noi magistrale Gara de Nord- Parc Bazilescu, prin zona Straulesti si prin centrul viitorului cartier Nord.
      2.dezvoltarea retelei de tramvai atat spre centrul Tunariului cat si spre viitorul cartier Henry Coanda. Prelungirea liniei de tramvai de pe Chitila pana la linia de centura.
      3. posibilitatea realizarii unor centre intermodale in zona Pipera, Gara Baneasa, Chitila
      4. retea de cale ferata cu propunerea de a se realiza doua noi gari, una in zona Pipera, Valea Saulei si una in zona CHitila, Triaj. In aceasta din urma gara, de fapt o euro gara, ar putea sa fie primita viitoarele trenuri de mare viteza. In continuare, prin tunel subteran, trenurile de mare viteza si trenurile locale vor putea subtraversa orasul cu inca doua noi gari, una in zona Cotroceni si alta in zona Progresul. In aceste puncte, reteaua de cale ferata se va putea conecta cu reteaua de metrou, astfel incat schimburile de calatori se vor putea realiza mai omogen in mai multe puncte de descarcare-incarcare.

  • Întrebarea nr. 9 Romulus

    Ce se intelege prin "monumente vizate"?
    1. Se vor translata Vila Minovici, Muzeul Minovici, Fantana Miorita sau biserica Sf. Nicolae Baneasa?
    2. Vor fi afectate aceste obiective de noua autostrada? Se va afla noua autostrada in imediata lor vecinatate, afectand perspectiva spre aceste monumente?
    Multumesc.

    • Sorin Gabrea

      Proiectul a fost pentru prima etapa realizat in trei variante. In zona de protectie a acestor monumente, in varianta I, cu constructie la sol, se respecta formula aprobata deja in PUG si in Planul Urbanistic Zonal Herastrau, pentru zona protejata Herastrau. In afara de aceasta, in celelalte doua variante, avand in vedere si specificul zonei, care nu este generatoare de trafic, am propus formula subtraversarii zonei Baneasa-herastrau, cu doua tuneluri rutiere subterane. Formula tehnica, deosebit de scumpa, va fi validata sau nu de catre cetatenii orasului. Cred ca Primaria si Orasul trebuie sa-si asume aceste costuri.

  • Întrebarea nr. 10 arhi

    Domnule Gabrea, ce studii economice si sociale stau la baza acestor proiecte(de autostrazi suspendate)? sunt ele publice? unde pot fi consultate?
    ma refer la alte studii decat studiul DE TRAFIC facut de japonezi acum un deceniu si mai bine. Studii care sa arate ca intr-adevar pe termen lung aceasta investitie va aduce prosperitate in Bucuresti.

    • Sorin Gabrea

      Suntem in faza in care am eleborat studiile de prefezabilitate. Pentru fiecare dintre cele trei variante exista o analiza multi criteriala in care sunt evaluate, alaturi de costuri de investitii, probleme de mediu, probleme culturale, probleme conexe. Pentru fiecare dintre variante exista un punctaj proportional cu impactul pe care-l produce formula tehnica respectiva asupra zonei. In procesul de consultare a populatiei vor fi prezentate toate aceste elemente. Intre altele, mentionez faptul ca formula cu tunel subteran, desi foarte scumpa, are cele mai putine exproprieri si demolari si in acelasi timp este formula cea mai buna din punct de vedere al protejarii zonei celei mai valoroase, Herastrau-Baneasa.

  • Întrebarea nr. 11 eu

    ideile acestui proiect sint vechi, cum ati incercat sa adaptati la noile tendinte eurpoene de dezvoltare in spiril durabil si prietenos pentru om acest proiect? din cite am vazut eu in proiect nu exista analiza de sustenabilitate si impact asupra cartierelor invecintate.
    cum vedeti acest proiect din perspectiva Cartei de la Leipzig?

    • Sorin Gabrea

      In principu, regmenetarile in urbanism trebuie sa beneficieze de un cadru stabil, predictibil si rational. In consecinta, cred ca oricare vor fi noile abordati in materie, nu trebuie sa acceptam relutionarea proiectelor actuale decat in masura in care acestea se dovedesc grav eronate. Militez pentru o dezvoltare rational si nu pentru abordari emotionale si vadit contradictorii. Nu asa ajungem la o evolutie pozitiva, cu castiguri evidente, atat in ceea ce priveste planul geometric, material, cat si in ceea ce priveste planul material. Documente de tipul Cartei de la Leipzig au fost si vor mai fi. Specific acestui tip de documente este faptul ca in realitate se cantoneaza la nivelul unor declaratii de principiu, care sunt necesare a fi adaptate de catre cei interesati, la specificul locului, in functie de componenta educationala, culturala, tehnica si financiara. In consecinta, cred cu tarie ca acest proiect ca si alte proiecte de dezv a structurii stradale si edilitare din Bucuresti pot fi apreciate drept formule pozitive de atingere a tintelor si obiectivelor fixate prin documente europene. Mi se pare ca abordarea partiala pe baza unui singur criteriu, a unui proiect public, dar mai cu seama interpretarea partizana data unui document european cu caracter general nu este productiva si nu poate sa aiba viata lunga.








Material sustinut de Banca Transilvania

Intreb BT. Cum eficientizezi costurile cu serviciile bancare pentru afacerea ta? Doi specialisti raspund intrebarilor voastre. Intalnirea s-a incheiat

Doi specialisti in produse bancare pentru afaceri mici si mijlocii de la Banca Transilvania au raspuns joi, 23 noiembrie 2017, de la ora 12.00, la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT" pe tema dezvoltarii afacerilor cu ajutorul diverselor instrumente bancare. Vei primi raspunsuri la intrebarile tale, indiferent daca esti la inceput de drum cu bussinesul tau sau daca ai o afacere deja existenta.
  • Intra in articolul de pe StartupCafe.ro si citeste raspunsurile specialistilor

5728 vizualizari

  • Strapungere prin Parcul Politehnicii / Sema Parc (Joi, 30 iunie 2011, 13:06)

    dorin [anonim]

    De ce s-a renuntat la strapungerea prin Parcul Politehnicii /Fosta Semnatoare pentru a mai degreva din traficul infernal de la intersectiile Lujerului, Apaca si Leu? Acea zona este cuprinsa intre patru statii de metrou, care ar putea fi legate de un drum
  • Cred ca Buc.ar avea multe alte prioritati! (Joi, 30 iunie 2011, 13:34)

    Victor [anonim]

    Nu cred ca este momentul potrivit construirii unei autostrazi suspendate cind Bucurestiul la prima ploaie torentiala este inundata din cauza capacitatii insuficiente a canalizarii.
    In locul autostrazii,a carui prioritate nu o vad,de ce nu se introduce o taxa de Bucuresti(precum cea din Londra)sau se interzice circulatia autovehicolelor in zone centrale(precum in Germania),sau se fluideaza circulatia periferica prin sosele expres,iar cu banii ptr.acest proiect promis in campanie si reinoit tot ptr campanie,nu se consolideaza,modernizeaza infrastructura Bucurestiului(inclusiv cartierele marginale,unde lipseste orice)?
    Ca la noi nicaieri,nu facem ce este necesar,facem ce visam noaptea!Nu stiu daca domnului arhitect este de acord cu:Bucurestiul cea mai urata capitala din Europa.
    Le-am rezolvat pe toate si ne-a ramas numai
    autostrada suspendata!
  • Intrebari (Joi, 30 iunie 2011, 13:48)

    EuSiCuMine [utilizator]

    1. Hotnews a avut o serie de interviuri cu arhitecti straini (arhitectul sef al Londrei; Jan Gehl) si toti s-au pronuntat pentru limitarea traficului in interiorul orasului, spunand ca astfel de lucrari de largire a strazilor si astfel de incurajare a traficului cu automobilul prin oras sunt specifice anilor '60-70, amplifica problema traficului nu o rezolva, genereaza poluare si creaza un oras neprietenos. Ce parere aveti despre aceste aspecte si pozitia acestor arhitecti?
    (vezi:http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8971586-interviu-jan-gehl-designer-orase-bucurestenii-idila-timpurie-automobilul-iar-pietonii-sunt-tratati-foarte-rau-trebuie-politica-reducere-progresiva-locurilor-parcare.htm

    http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8104482-peter-bishop-arhitectul-sef-londrei-bucuresti-vazut-una-sau-doua-cladiri-bune-dar-foarte-multe-cladiri-care-nu-spun-nimic.htm
    )

    2. Cum vor fi afectate monumentele si zonele protejate din calea acestei starzi? Se vor folosi si distruge bucati din parcul Herastrau? Vor fi demolate eventualele monumente (sau "dezasamblate", "mutate" cum spune mai nou primaria acestor demolarilor)?

    3. Intr-un articol din evenimentul zilei declarati: "Pe calea principală de rulare se va circula, probabil, cu o viteză de 80 de kilometri.... Calea principală va prelua traficul de tranzit şi se va putea astfel realiza interconectarea principalelor drumuri naţionale, autostrăzile A1 şi A3, care vor intra în Bucureşti pe arcul nordic al Capitalei, în felul acesta evitându-se, în bună măsură, afectarea traficului pe arterele principale şi străzile din zona centrală", a explicat şeful Comisiei Tehnice de Urbanism, arhitectul Sorin Gabrea.
    De ce doriti sa interconectati doua autostrazi prin interiorul orasului si sa incurajati astfel traficul care ar trebui sa mearga pe centura prin interiorul orasului?Cum ramane efectele negative ale dirijarii traficului prin oras asupra vietii si sanatatii oamenilor (poluare crescuta)?
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:06)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      Proiectul prentru inchiderea inelului median pe arcul nordic al orasului face partre din programul general de rezolvare a atraficului in Bucuresti. Acest segment din inelul median are menirea de a prelua si de a distribui traficul in zona de nord a capitalei, atat in ceea ce priveste traficul local, dra m,ai cu seama in ceea ce priveste traficul de tranzit. Se va realiza astfel conexarea unor artere importante, ce edoua autostrai A1 si A3, DN1, DN7 si 7A, alte artere proiectate. In acest fel, traficul rutier va fi preluat pe o artera periferica situata la circa 5-8 km de centrul orasului. Efectul estimat este evident o degrevare a tramei stradale majore din zona centrala a Bucurestiului. Conform studiilor noastre, circa 8000 de vehicule etalon, pe zi, care astazi circula pe inelul principal, respectiv sitemul Mihai Bravu, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, vor fi preluate de noua artera. Mentionez ca proiectul este in acord cu Planul Urbanistic General, urmeaza a fi realizat in etape, pe terenuri libere, in cea mai mare parte, si va intregi astfel al doilea inel de circulatie in Bucuresti. Pe acest sitem rutier vor fi locater linii de transport public. Speram ca prin negocieri ulterioare, pentru care exista premize foarte bune, sa putem prezenta o data cu Planul Urbanistic Zonal si o solutie conjugata si coorenta pentru transportul public de persoane pe liniile publice dar si pe calea ferata.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:10)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      Pe traseul acestei strazi exista mai multe situri arheologice inregistrate care vor fi studiate si, dupa caz, protejate sau declasate. De asemenea, noua strada va trece in imediata vecinatate a zonei protejate Herastrau si a zonei Garii Regale Baneasa, la N de calea ferata Bucuresti-Constanta. Pentru acest tronson, atat PUG-ul Bucuresti, cat si PUz-ul pentru parcul Herastrau, au avut in vedere solutia cu "la nivelul solului". Noi am analizat si posibilitatea realizarii unui tunel rutier dublu pe care se va intra in zona strazii Nisipoasa, Campul Pipera, la capatul estic si va iesi in zona Sos Tipografilor, la capatul vestic. Se evita astfel, in intregiime, afectarea zonei protejate, dar constructia este extrem de scumpa, iar exploatarea va fi dificila. Vom inregistra opiniile cetatenilor si Primaria va decide in ce masura isi asuma aceste costuri sociale sau nu.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:16)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      Strazile de mare capacitate, autostrazi, sosele nationale, sunt preluate la destinatie de reteaua locala aidoma unei structuri arborescente. Literatura de specialitate promoveaza ideea unor conexari in trepte, cu cat mai multe puncte de distributie si colectare a traficului pentru astfel de artere de mare capacitate. In cazul Bucurestiului, inelul median este a patra structura stradala majora, care va fi atinsa de aceste autostrazi, dinspre exterior spre centru. Prima va fi viitoare autostrada de centrula, proiect aprobat, in curs de realizare. A doua, va fi centura rutiera actuala. A treia, viitorul inel de viteza, si a patra inelul median. Aceste proiecte, vor putea fi realizate in anii urmatori, in functie de posibilitatile conjugate ale bugetului local si ale statului roman.
  • Ideia e buna (Joi, 30 iunie 2011, 14:16)

    Ploiesteanu [anonim]

    Bucurestiul trebuie sa se modernizeze. Dupa parerea nostalgicilor ar trebui sa ramana asa in veci. Atentie insa la cladirile de patrimoniu si la monumentele culturale si istorice. Trebuie sa existe totusi un echilibru armonios intre vechi si nou. In alta ordine de idei, (pentru ca intr-un fel sau altul faceti parte din stafful primariei) va intreb, cand are primaria de gand sa asfalteze drumurile de la periferia Bucurestiului, aici referindu-ma la locuintele vechi ale caror utilitati sunt aproape inexistente, (ar trebui sa se faca si pentru asta ceva), si la cartierele nou construite ?
  • Soseaua Centura intre A1(Pitesti) si A2(Constanta (Joi, 30 iunie 2011, 21:04)

    bucurestean [anonim]

    Poate cel mai critic sector al liniei de centura, precum referitor la trafic, importanta economica si impact economic (profit pe investitie) este acesta legatura pe soseau de centura intre cele 2 autostrazi, pe traseul cel mai scurt, anume Glina, Jilava, Bragadiru, Domnesti.
    Nu s-au efectuat nici un fel de lucrari de imbunatatire, precum largire 2 benzi si poduri de trecere la intersectii, iar din traseul propus al autostrazii suspendate se pare ca acest tronson nu este deloc considerat.
    Puteti da o explicatie?
    Expectanta generala era o autostrada suspendata Nord-Sud, exact pe traseul cel mai aglomerat si mai putin adresat de proiectele efectuate sau in curs.
    Cand se va efectua si aceasta lucrare, atat de necesara?
    Nu credeti ca bucurestenii trebuie sa aiba cuvantul hotarator referitor la proiectele care se vor efectua in orasul lor din banii lor?
    Multumesc anticipat pentru raspuns
  • Seul - un model de urmat pentru Bucuresti (Joi, 30 iunie 2011, 21:40)

    Mircea [anonim]

    Domnule arhitect, coreenii au renuntat la autostrada suspendata si au facut o adevarata minune in locul ei. Ce parere aveti de aceasta situatie? De asa ceva are nevoie Bucurestiul, nu de mai mult trafic in oras deja sufocat de poluare din cauza numarului enorm de masini.

    Vedeti imagini urmand linkurile de mai jos.

    http://www.eggostudio.com/index.php?option=com_k2&view=item&id=31:cheonggyecheon-clean-river

    http://inhabitat.com/seoul-recovers-a-lost-stream-transforms-it-into-an-urban-park/
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:20)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mircea

      De acord cu d-voastra, dar sunt situatii complet diferit. Tocmai acest proiect va degreva traficul din zona centrala a Bucurestiului. Va stau la dispozitie cu diagrame si studii, Masterplanul de trafic al Bucurestiului, detaliate. Cunosc proiectul de restaurarea unui rau in centrul Seulului. Cunosc proiectul de la Boston.
  • costul intretinerii pe termen lung? (Vineri, 1 iulie 2011, 0:16)

    cristian [anonim]

    O intrebare simpla.... s-a luat in calcul costul intretinerii pe termen lung a unor autostrazi suspendate? Toate componentele (nu numai cele de sustinere) vor fi expuse si inevitabil afectate de intemperii. Locuiesc in Canada si aici se dau jos anumite parti suspendate facute cu zeci de ani in urma, tocmai datorita costurilor de intretinere si degradarilor masive aparute in timp. Acum se reconstruiesc pe pamint.
  • Pentru cine? (Vineri, 1 iulie 2011, 0:43)

    Sorin [anonim]

    1. Pentru cine ganditi acest oras, pentru oameni sau pentru masini?
    2. Sunteti implicat si in soseaua Uranus. Pana acum, aceastei sosele i-au fost sacrificate numeroase cladiri de patrimoniu aflate intr-o zona de mare pitoresc, recunoscuta ca un sit arhitectonic ce reprezenta Bucurestiul inceputului de secol XX (zona pietii Matache). De ce, in loc sa faceti un tunel pe sub aceasta zona, ati gandit un tunel pe sub terenul din zona Casei Poporului (Palatul Parlamentului) si a viitoarei catedrale a Mantuirii Neamului? Aceasta tratare diferentiata intre spatiul cetateanului si spatiul "puterii" (politice si religioase) reprezinta o filosofie personala sau un concept ce se regaseste in alte sisteme politice?
    3. Daca a avut discutii cu urbanisti occidentali sau a observat in vizite particulare faptul ca marile capitale si orase au o cu totul alta abordare a priorităților cetateanului mai ales in ultimul deceniu (Bucurestiul nu mai are locuri de plimbari, nu mai este un spatiu al tihnei, a fost recent declarat cea mai urata capitala europeana), opuse abordarilor d-lui Gabrea.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:24)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Sorin

      Nu sunt implicat in proiectul arterei Uranus. Totusi, pot sa va spun ca aceasta strada care se realizeaza pe un traseu tangent la zona centrala, va fi o solutie salutara atat pentru degrevarea traficului din nucleul istoric al orasului dar si pentru asanarea unei zone insalubre din Bucuresti. Aceasta strada este facuta sa se circule in oras si nu sa se traverseze zona Buzesti cum eronat, si fara minte, apreciaza niste asa zisi specialisti. Aceasta strada trebuie sa devina un spatiu public de buna categorie, iar eroarea facuta de echipa care a initiat proiectul, aceea de a separa problematica edilitara de cea urbanistica, va fi corectata. Speram ca in curand statul sa promoveze un pachet de legi care sa permita realizarea unor operatiuni urbane moderne si complete. Astfel se va putea ispravi si aceasta artera. Sunt convins ca peste cinci ani cei care vor circula pe aceasta strada vor uita dezbaterile aprinse si corozive si pe alouri inoportune care s-au declansat cu mult dupa ce proiectul a fost inceput.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:26)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Sorin

      Un oras, este un organism complex, cu o suprapunere de functiuni si administrative, lucrative, invatamant, culturale, locuire. Un bun administrator al orasului porneste de la intelegerea acestui complex de factori si incearca sa rezolve problemele inregistrate si sa dezvolte si sa amplifice calitatile orasului. Prin urmare, nu numai zona de loisir si de liniste este unicul scop al unui edil, ci gasirea acestui echilibru functional propice vetuirii complexe in ora.
  • q&a (Vineri, 1 iulie 2011, 1:14)

    pehash [utilizator]

    1. Domnule Gabrea, putini stiu ca din pozitia de arhitect sef al capitalei in 94-97, ulterior membru in comisia de urbanism, sunteti cel care a incurajat si uneori chiar aprobat cladirile cela mai inalte din bucuresti: turnul bancorex din centrul istoric, turnul de la charles de gaule, turnul de langa catedrala catolica. Credeti ca Bucurestiul ar trebui sa devina in viitor un oras dominat de cladiri inalte si infrastructura de transport individual?
    2. In elaborarea solutiilor s-a luat in considerare si utilizarea caii ferate care pleaca din gara de nord catre estul tarii pentru a degreva temporar traficul? daca punem 10-15 statii pe traseul gara de nord - gara pantelimon, deservite de garnituri gen metrou, nu credeti ca ar fi mai eficient si mai ieftin?
    3. La ce costuri credeti ca s-ar ridica aceasta constructie si ulterior intretinerea ei?
    4. Care este suprafata totala pe care o va ocupa in timpul constructiei si dupa finalizare? Ce procent din aceasta suprafata reprezinta azi spatii verzi si proprietati private?
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:33)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui pehash

      Am fost arhitect sef in perioada 94-95. Nu am mai fost membru in Comisia de urbanism. Sunt co autor la proiectul turnului Bancorex, arhitectul principal fiind arh. Sorin Stefanescu, care printre altele, a facut si proiectul pentru Hotel Sofitel. Proiectul Bancorex a fost configurat asa pe baza unor studii de fundamentare, studiul de altimetrie, premiat la vreme respectiva de Uniunea Arhitectilor. Nu am nicio contributi si nicio participare pentru studiul de la Charles de Gaulle si cel de la Cathedrala Catolica. Cred ca in Bucuresti pot fi realizate constructii inalte, dar amplasarea si configurarea acestora trebuie sa fie rezultatul unei analiza complexe de factori tehnici, culturali, econbomici. Constructia inalta este un model cultural acceptat in toate orasele europene, chiar cele cu o structura urbana valoroasa, constituita si incheiata pana in perioada interbelica si care au avut forta sa depaseasca niste complexe culturale si sa accepte realizarea acestor cladiri. Exemple: Frankfurt, Berlin, Londra si Parisul unde este in curs de derulare o mare operatiune urba (Rives Gauche), unde pe un teren situat la limita echivalentului inelului central al orasului urmeaza sa se construiasca constructii inalte.
  • stangacie manageriala si de PR (Vineri, 1 iulie 2011, 1:44)

    razvan alexandru [anonim]

    1. in ceeace priveste criticii diametralei buzesti-berzei-uranus constat ca nivelul de comunicare, explicatii, PR din partea autoritatilor este unul foarte slab. NU se explica faptul ca se doreste un compromis: sa se transforme calea victoriei intr-un bulevard comercial si slab circulat. pretul platit e diametrala buzesti-uranus.
    2. la fel, in ceeace priveste cladiri de patrimoniu demolate, distruse, demolarea halei matache, comunicarea este inexistenta, nu se vede viziunea, ce se doreste, de ce, cum: managementul primariei e foarte putin credibil. O capitala din 2011 isi poate permite sa plateasca profesionisti care sa demonteze cladiri (s-au mutat cladiri pe roti pe vremea lui Ceausescu), sa demonteze elemente de ornamente interioare si exterioare, sa faca concursuri de arhitectura privind reconstituiri sau constructii noi in stil vechi pe anumite terenuri publice. Sa se explice ce se pierde, care e compromisul si care e reparatia, argumentata si serioasa. Nu se vede seriozitatea in a demonstra ca chiar se va reconstitui hala matache, chiar se va face perfect, cu o mare ambitie, mandrie pentru trecutul capitalei! din elementele decorative ale cladirilor de patrimoniu se pot face monumente, cladiri speciale, care sa pastreze memoria acelei zone, pot fi pastrate, conservate si eventual integrate in noile viitoare cladiri. Dar oare sunt cei de la primarie capabili de asa o viziune? Prea putina politica prin viziune si prea multa administrare a neputintei...
    3. de ce nu se fac pasi concreti in directia crearii unor trenuri expres regionale pe modelul RER(paris) sau S-Bahn (Germania), a reutilizarii cailor ferate industriale din interiorul capitalei, a liniei ferate de centura, a liniilor ferate pe distante scurte (ex. bucuresti-snagov, bucuresti-cernica, bucuresti-comana, bucuresti-bolintin, etc) si a convergentei trenului cu metroul? terenurile exista, nu e nevoie de expropieri, e doar foarte putina vointa politica si ambitie, prea multa teama de esec!
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:42)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui razvan alexandru

      Artera Buzesti Berzei Uranus, impropriu denumita diametrala, este in fapt o artera tangenta pe latura vestica la nucleul urban central, istoric constituit. Managementul defectuos a aaccentuat problemele legate de lipsa unei legislatii care sa permita realizarea unor proiecte de asemenea anvergura si complexitate. Probabil ca in cel mai scurt interviu va aparea legea operatiunilor urbane care va norma cadrul institutional propice realizarii unor astfel de proiecte. Noul proiect va beneficia astfel de conditii mai bune de a putea fi proiectat si realizat. Se va putea armoniza, intre altele, interesul public si cel privat. Se vor putea realiza spatii publice si echipamente publice de calitate.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:48)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui razvan alexandru

      Avem in vedere corelarea cu sistemul de cale ferata cel putin in zona acestui proiect, a transportului public urban. Din pacate, transporttul pe cale ferata a avut un regres extraordinar coborand astazi, din informatiile mele, la mai putin de 15 la suta din volumul realizat in 1990. Totusi, trenul ramane un mijloc de transport de mare viitor si in colaborare cu Ministerul Transporturilor, institutiile profesionale girate de acesta, vom incerca sa definim o noua strategie de transport pe cale ferata in zona Bucurestiului. Analizam chiar o formula complexa, de tipul celei realizate deja la Paris, care inglobeaza dupa un algoritm sofisticat toate sistemele de transport public din zona pariziana intr-o singura entitate. Specificul Bucurestiului este navetismul neglijabil ca volum si o relatie firava intre marile orase si teritorul vital. In consecinta, dupa cifrele actuale, trenurile locale regionale nu isi gasesc utilitatea. Totusi, in strategia de dezvoltare urbana locala si viitorul Plan Urbanistic General se va dezvolta capitolul dedicat realizarii unui sistem complex de circulatie in zona Bucurestiului care va include si transportul pe cale ferata.
  • orase mari din Italia? (Vineri, 1 iulie 2011, 7:11)

    par-alb [anonim]

    orasele mari din Italia (Roma, Milano, Torin) au ales solutia centurilor cu iesire din bulevardele existente si au facut strapungeri care sa schilodeasca orasul. Este de neconceput/neaplicat asa ceva in Bucuresti? Boston (Mass) si Toronto (Ont) au inceput sa ingroape autostrazile din orase. Credeti ca sunt irationali?
  • Trafic (Vineri, 1 iulie 2011, 7:29)

    proiectare.instal [utilizator]

    Nu sunteti de parere ca prin constructia de autostrazi si pasaje in interiorul orasului va creste numarul autoturismelor din interiorul orasului astfel crescand si gradul de poluare a aerului din bucuresti ?

    Ce vor rezolva aceste pasaje si autostrazi cu 2-3 benzi pe sens atunci cand ele se vor infunda intr-o strada cu o singura banda ?

    Pentru inceput nu cumva ar fi mai bine sa fie pus la punct transportul in comun si interzicerea traficului auto in anumite zone centrale ?
  • Repetam greseli... (Vineri, 1 iulie 2011, 8:52)

    Mihai [anonim]

    Am locuit ani buni in alte tari mai civilizate din Europa si am vazut cum stau lucrurile acolo. Vad ca noi repetam greselile pe care ei le-au facut in anii 60-70. Acolo politica actual aeste exact pe dos: Descurajarea masinilor in orase. Ei investesc intr-un transport in comun eficient si in a ascunde cat mai mult din infrastuctura destinata automobilelor sub pamant (parcari, tuneluri) - in nici un caz sosele zburatoare.... Astel orasele sunt incet incet readuse la scala umana.
    Nu credeti ca pietonii, care sunt de fapt majoritari merita mai mult decat au acum in orasele din Romania? In orase locuiesc oameni, nu automobile!
    Ca exercitiu va propun o plimbare cu un carucior de copii pe niste strazi aglomerate... Sau cu bicicleta. Chiar daca ar fi loc pe trotuar, nu cred ca doreste nimeni sa se plimbe printr-un oras sufocat de gaze de esapament.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:51)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihai

      Autostrada suspendata a fost o metafora utilizata in campania electorala. Proiectul pe care l-am prezentat in trei variante are o formula rationala. Formula de pasaj superior este utilizata doar acolo unde este absolut necesara. Proiectam o strada in oras, pe care sa se circule in ora si nu o artera pe care sa se tranziteze orasul.
  • intrebari pentru dl arh Gabrea (Vineri, 1 iulie 2011, 9:14)

    ingineru' [anonim]

    1.Ar fi mai util un tunel decat o strada suspendata?
    Aici ma refer la consideratii privind zgomot si modul in care se va face intretinerea( care banuiesc ca la ceva suspendat este scump).
    2.Ar putea oare bucurestenii sa aiba parte vre-odata de doua axe(nord-sud si est-vest) prin care sa poata fi traversat Bucurestiul in 20-30 de minute ?

    Multumesc
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:53)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui ingineru'

      Un oras de categoria Bucurestiului este o destinatie si nu un obstacol. In consecinta, nu este necesara gasirea unei solutii de traversare a orasului ci dimpotriva, asa cum am spus si mai sus, trebuie gasite formule de preluare si de distribuire a traficului general de arterele importante care converg spre oras.
  • autostrada suspendata (Vineri, 1 iulie 2011, 10:12)

    aura [anonim]

    Considerati ca pot influenta concluziile acestui dialog etapa de proiectare la care sunteti la aceasta data?
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 11:55)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui aura

      Saptamana trecuta am anuntat declansarea procesului de elaborare a Planurilor Urbanistice Zonale , necesare fundamentarii conditiilor de realizare a acestei strazi. Astfel am inceput ciclul de circa 240 de zile de consultare publica in vederea realizarii acestor proiecte. Prin urmare, orice interventie este bine venita. Vor fi organizate mai multe prezentari ale proiectelor.
  • transport in comun (Vineri, 1 iulie 2011, 10:12)

    cetatean [anonim]

    cum va fi deservit acest inel median de transportul in comun? sau este gindit exclusiv pentru masini?
    cum sunt protejate cartierele limitrofe de poluare (noxe, zgomot)?
    cum ati gindit ca se realizeaza legaturile mici (comert, pietoni, servicii) deoparte si de alta a inelului median? a fost insotit studiul si de evaluari sociologice si antropologice?
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 12:03)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui cetatean

      In acest moment am inceput elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru un teritoriu de circa 900 de ha, al carui ax este inelul median de circulatie. Intre studiile de fundamentale exista si capitolul dedicat transportului public, cu urmatoarele subcapitole:
      1. dezvoltarea retelei de metrou in zona cu posibilitatea asigurarii legaturii spre noul aeroport Otopeni, atat prin Tunari cat si prin Otopeni. Posibilitatea prelungirii retelei de metrou din zona noi magistrale Gara de Nord- Parc Bazilescu, prin zona Straulesti si prin centrul viitorului cartier Nord.
      2.dezvoltarea retelei de tramvai atat spre centrul Tunariului cat si spre viitorul cartier Henry Coanda. Prelungirea liniei de tramvai de pe Chitila pana la linia de centura.
      3. posibilitatea realizarii unor centre intermodale in zona Pipera, Gara Baneasa, Chitila
      4. retea de cale ferata cu propunerea de a se realiza doua noi gari, una in zona Pipera, Valea Saulei si una in zona CHitila, Triaj. In aceasta din urma gara, de fapt o euro gara, ar putea sa fie primita viitoarele trenuri de mare viteza. In continuare, prin tunel subteran, trenurile de mare viteza si trenurile locale vor putea subtraversa orasul cu inca doua noi gari, una in zona Cotroceni si alta in zona Progresul. In aceste puncte, reteaua de cale ferata se va putea conecta cu reteaua de metrou, astfel incat schimburile de calatori se vor putea realiza mai omogen in mai multe puncte de descarcare-incarcare.
  • Vila Minovici si altele (Vineri, 1 iulie 2011, 10:36)

    Romulus [anonim]

    Ce se intelege prin "monumente vizate"?
    1. Se vor translata Vila Minovici, Muzeul Minovici, Fantana Miorita sau biserica Sf. Nicolae Baneasa?
    2. Vor fi afectate aceste obiective de noua autostrada? Se va afla noua autostrada in imediata lor vecinatate, afectand perspectiva spre aceste monumente?
    Multumesc.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 12:07)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Romulus

      Proiectul a fost pentru prima etapa realizat in trei variante. In zona de protectie a acestor monumente, in varianta I, cu constructie la sol, se respecta formula aprobata deja in PUG si in Planul Urbanistic Zonal Herastrau, pentru zona protejata Herastrau. In afara de aceasta, in celelalte doua variante, avand in vedere si specificul zonei, care nu este generatoare de trafic, am propus formula subtraversarii zonei Baneasa-herastrau, cu doua tuneluri rutiere subterane. Formula tehnica, deosebit de scumpa, va fi validata sau nu de catre cetatenii orasului. Cred ca Primaria si Orasul trebuie sa-si asume aceste costuri.
  • studii (Vineri, 1 iulie 2011, 10:59)

    arhi [anonim]

    Domnule Gabrea, ce studii economice si sociale stau la baza acestor proiecte(de autostrazi suspendate)? sunt ele publice? unde pot fi consultate?
    ma refer la alte studii decat studiul DE TRAFIC facut de japonezi acum un deceniu si mai bine. Studii care sa arate ca intr-adevar pe termen lung aceasta investitie va aduce prosperitate in Bucuresti.
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 12:09)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui arhi

      Suntem in faza in care am eleborat studiile de prefezabilitate. Pentru fiecare dintre cele trei variante exista o analiza multi criteriala in care sunt evaluate, alaturi de costuri de investitii, probleme de mediu, probleme culturale, probleme conexe. Pentru fiecare dintre variante exista un punctaj proportional cu impactul pe care-l produce formula tehnica respectiva asupra zonei. In procesul de consultare a populatiei vor fi prezentate toate aceste elemente. Intre altele, mentionez faptul ca formula cu tunel subteran, desi foarte scumpa, are cele mai putine exproprieri si demolari si in acelasi timp este formula cea mai buna din punct de vedere al protejarii zonei celei mai valoroase, Herastrau-Baneasa.
  • dezvoltare durabila (Vineri, 1 iulie 2011, 11:07)

    eu [anonim]

    ideile acestui proiect sint vechi, cum ati incercat sa adaptati la noile tendinte eurpoene de dezvoltare in spiril durabil si prietenos pentru om acest proiect? din cite am vazut eu in proiect nu exista analiza de sustenabilitate si impact asupra cartierelor invecintate.
    cum vedeti acest proiect din perspectiva Cartei de la Leipzig?
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 12:33)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui eu

      In principu, regmenetarile in urbanism trebuie sa beneficieze de un cadru stabil, predictibil si rational. In consecinta, cred ca oricare vor fi noile abordati in materie, nu trebuie sa acceptam relutionarea proiectelor actuale decat in masura in care acestea se dovedesc grav eronate. Militez pentru o dezvoltare rational si nu pentru abordari emotionale si vadit contradictorii. Nu asa ajungem la o evolutie pozitiva, cu castiguri evidente, atat in ceea ce priveste planul geometric, material, cat si in ceea ce priveste planul material. Documente de tipul Cartei de la Leipzig au fost si vor mai fi. Specific acestui tip de documente este faptul ca in realitate se cantoneaza la nivelul unor declaratii de principiu, care sunt necesare a fi adaptate de catre cei interesati, la specificul locului, in functie de componenta educationala, culturala, tehnica si financiara. In consecinta, cred cu tarie ca acest proiect ca si alte proiecte de dezv a structurii stradale si edilitare din Bucuresti pot fi apreciate drept formule pozitive de atingere a tintelor si obiectivelor fixate prin documente europene. Mi se pare ca abordarea partiala pe baza unui singur criteriu, a unui proiect public, dar mai cu seama interpretarea partizana data unui document european cu caracter general nu este productiva si nu poate sa aiba viata lunga.
  • incarcare=descarcare Bucuresti Nord (Vineri, 1 iulie 2011, 11:17)

    Trufasu Aurelian Ovidius [anonim]

    Stimate dle arhitect,
    din prezentarea postata pe diversse site-uri am constatat ca nu exista o rampa de incarcare descarcare pe autostrada suspendata pe/din str Bucuresti Nord, (prelungirea Petricani). Eu constat ca traficul in zona ar impune o legatura du cel putin 2 benzi pe sens.
    Va rog sa-mi argumentati solutia Dvs.
    Multumesc
  • decizie (Vineri, 1 iulie 2011, 11:17)

    Oana D [anonim]

    care a fost procesul/ procedura prin care s-a decis ca acest proiect este o prioritate pentru bucuresti?
    • R (Vineri, 1 iulie 2011, 12:42)

      Sorin Gabrea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Oana D

      In 2008, dupa castigarea alegerilor, primarul Oprescu a facut numeroase consultari cu specialisti de mai multe categorii in vederea formularii pachetului de politici si programe locale care sa fundamenteze programul de demolare. De asemenea, au fost luate in considerare si elemente care rezultau din sondaje de populatie si care evidentiau faptul ca bucurestenii considerau ca problema traficului in Capitala este una dintre problemele importante. Am constatat atunci, intre altele, bariera Dunarii exista inca si fluviul nu a devenit nu a devenit deocamdata axa economica majora a Europei. Drept urmare, dezvoltarea orasului se va face mai degraba catre nord, in acord cu pozitioanarea oarecum excentrica a Capitalei, fata de teritoriul national. De asemenea, constatam un grav deficit in ceea ce priveste calitatea si cantitatea infrastructurii in Bucuresti. Am constatat ca existau discrepante intre programele nationale si programele locale. Am constatat ca au intervenit criterii politice care au anulat si compromis dezvoltari si evolutii tehnice si economice obiective. In aceasta situatie am considderat ca intre prioritati ale programului pentru unul sau mai multe mandate ar trebui sa fie, intre altele si o dezvoltare structurata a sistemului stradal major. Am spus acest lucru pentru ca era necesara diferentierea si disociere intre interventiile majore structurale si cele de cosmetica locala. Bucurestiul mosteneste un deficit acut de suprafata de strada. Circa 15-16 la suta din perimetrul construit, asa cum bine aprecia, intr-un studiu de referinta, echipa de la fostul centru de proiectare urbana, Marinela Berza si Radu Bogdan. Si aceasta suprafata este prost utilizata, numai cateva artere avand capacitatea reala de trafic si putand sa primeasca mijloace de transport public. Prin urmare, ca o prioritate, a fost apreciata inchiderea inelelor de circulatie, iar ca o prioritate a prioritatilor, realizarea conexiune intre aceste sisteme si proiectele guvernamentale.
  • Idem: studii (Vineri, 1 iulie 2011, 11:20)

    Iana [anonim]

    Bineinteles ca dorim sa vedem studiile de impact social cu privire la acest proiect. Unde le putem consulta?
    Am auzit ca "Bucurestiul e neterminat" se doreste sa fie terminat realizand proiecte din epoca interbelica? Sau integram URBANISMUL modern, al secolului XXI? pentru ca s-a constatat si exemple sunt nenumarate ca MARILE proiecte de autostrazi si poduri prin orase nu au fost benefice (vorbesc de orasele europene si americane a se vedea: scufundarea unei autostrazi si inlocuirea cu centura verde, demolarea unor poduri, etc)
    Ce studii au stat la conceperea celor trei variante? Din punctaje se observa clar ca varianta 3 are cel mai mare punctaj. Are vicii ascunse?
  • Prioritati si strategie (Vineri, 1 iulie 2011, 11:37)

    Gabriel [anonim]

    Care este prioritatea actuala a Bucurestiului, o autostrada care sa traverseze orasul, sau o noua centura? Care sunt costurile, comparative?

    Exprimari de genul "Proiectul prentru inchiderea inelului median pe arcul nordic al orasului face parte din programul general de rezolvare a traficului in Bucuresti" nu fac decat sa ascunda chestiunea in discutie in spatele vorbelor. Se poate "rezolva traficul"? Nu cumva fiecare astfel de sosea mamut nu va face decat sa incurajeze sporirea in continuare a numarului de masini?

    Care este tendinta actuala peste tot in lume: Londra, Paris etc?
  • Se poate intampla asa? (Vineri, 1 iulie 2011, 12:58)

    Pensii si salarii imprumutate [anonim]

    Asa a facut si Grecia. este o nebunie ce autostrazi si poduri suspendate au construit pana au ajuns la riscul de a pierde suveranitatea si teritorii ( insule) ...Se simpte imediat pentru cine a fost prrima data in Grecia ca toate megaconstructiile de lux sunt cam dubioase si ca s-au intins cat nu tine plapuma...Si noi ii urmam...Apropo si in Spania este la fel...Exista o senzatie si acolo ca si in Grecia ca aceste cai de transport terestre au fost contruite pentru viitor si pentru functionarea unui imperiu global cu sediul in Iz-rael...Dublul rol a acestor megaconstructii: de falimentare a tarilor in cauza si cel de utilitare globaliste de viitor este usor de sesizat pentru cei avizati.
    Se poate intampla asa?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri